6,853 matches
-
Sandford și Van Zessen, 1992; Rosenberger și Wineburgh, 1992; Woodcock et al., 1992) demonstrează importanța refuzului în reușita/eșecul campaniilor de prevenție și educație sanitară, ca și în perceperea riscului de infecție și traducere în act. Alte cercetări s-au axat pe consecințele refuzului la persoanele diagnosticate ca seropozitive (Weimer et al., 1989; Earl et al., 1991-1992). Rezultatele obținute de echipa lui Weimer arată că o atitudine de rezistență activă îi ajută mai bine pe bolnavi să facă față stresului generat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ea vede în acest mecanism „o încercare de a domina pulsiunile prin asocierea lor cu idei pe care le putem manevra în mod inconștient”. Ea consacră acestei apărări mai multe pagini în partea a IV-a a cărții sale, secțiune axată pe pubertate și apărările declanșate de teama față de pulsiuni prea puternice, dar o omite din listele mecanismelor de apărare ce marchează începutul și sfârșitul lucrării. Pentru A. Freud, intelectualizarea este o apărare specifică adolescenței. Adolescenții, remarcă ea, își transformă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Oprea a analizat, la rândul său, anumite aspecte ale recrutării cadrelor Securității, fără Însă ca această temă să reprezinte o prioritate a cărților autorului. Dintr-o perspectivă a sociologiei politice, un articol al subsemnatei Raluca Grosescu, publicat În 2006, se axează pe funcționarea sistemului de nomenclatură, propunând și o taxonomie a acestuia. Cartea lui Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale - este diferită de cele trei lucrări menționate mai sus, atât prin caracterul de teoretizare a rezultatelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de penitenciar, În timp de Cristina Roman analizează facționalismul din cadrul partidului unic, de la constituirea sa și până În 1952. Într-o a doua secțiune a volumului, George Mink și Jean-Charles Szurek evaluează rolul nomenclaturii În tranziția de la un regim la altul, axându-se pe identificarea traiectoriilor de conversie a elitelor comuniste din Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au demonstrat că Partidul a procedat la această reducere de personal pentru a-și putea trimite propriii oameni la posturile din străinătate. Un document „strict secret” din 1947 prezintă justificativele financiare ale acestor epurări. Tonul documentului este mai degrabă apolitic, axat pe problemele financiare. O singură remarcă cu caracter politic apare spre final: „Să fie trimiși Încolo șîn străinătateț oameni tineri, energici și devotați regimului actual”. Culoarea politică a diplomaților români din străinătate Îi preocupă din ce În ce mai mult pe comuniști. Într-un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unor oameni politici ai puterii, care au transformat Justiția Într-o servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și corpului ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul apartenenței masive a populației românești la fostul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
amnistii de tip spaniol a fost În acest sens des uzitată de liderii PD cu privire la gestionarea trecutului dictatorial. Partidul Democrat Agrar din România: „proprietatea de stat, principiul privatizării” Partidul Democrat Agrar din România a adoptat În 1990 o doctrină agrariană axată pe dezvoltarea agriculturii ca principală formă de progres a economiei românești. Partidul s-a poziționat de la Începutul existenței sale ca o formațiune apropiată de FSN, susținând ca și acesta necesitatea unei tranziții lente către proprietatea privată și economia de piață
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
privind alianțele cu PDSR. Rolul PDAR pe scena politică postcomunistă a fost Însă unul dublu. Pe de o parte, el a asigurat susținerea Guvernului Văcăroiu, prin integrarea unei alianțe parlamentare cu FDSN/PDSR. Pe de altă parte, prin discursurile sale axate pe protecție socială și liberalizare lentă, el s-a prezentat ca o alternativă la PNȚCD, partid care, vizând În mod teoretic același electorat rural, promova privatizarea imediată a agriculturii și retrocedarea integrală a proprietăților colectivizate. 2.4. Partidul Socialist al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
economic Naționalismul economic, etatismul și protecția socială au reprezentat principalii piloni ai doctrinei economice a PRM, trecerea la capitalism fiind prezentată drept „un haos provocat conștient, pentru a supune România intereselor financiare internaționale”. La Începutul anilor ’90, partidul s-a axat pe mesajul anticapitalist, pe protecția capitalului autohton și pe rolul central acordat statului În ansamblul sistemului economic. Începând cu 1999, când economia de piață era deja acceptată de către toate forțele politice din România, PRM și-a orientat discursurile spre conceptul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a lui V. Alecsandri (1855) și cu momentele marcate de B. P. Hasdeu, I. Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia. Limbajul artistic din variantele dramaturgiei lui Lucian Blaga a fost cercetat în volumul Filologie și istorie (1988), axat în general pe interferența dintre viața socială a colectivității și dinamica limbii literare în diferite etape de dezvoltare istorică. Merită semnalat și studiul consacrat rolului latinei medievale (savante) în modernizarea limbii române literare, la origine o comunicare în cadrul Congresului de
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Voronca și intrat într-o organică simbioză cu intelectualismul, care este mai mult unul de atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și axate pe simbol, pe situații-limită sau romantice, realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI: Ispita înfloririi, Chișinău, 1970; Culegători în amurg, Chișinău, 1976; Perpetuele bucurii, Chișinău, 1977; Primăvara în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
apărut la Viena în 1782, B. da, în 1834, Filosoful indian, după The Oeconomy of Humany Life a lordului Chesterfield. Lucrarea cuprindea numeroase noțiuni și idei de esență iluminista; în același timp, căutarea credinței, reculegerea și meditația pe care era axată au pregătit atmosferă necesară receptării preromantismului și romantismului. Traduceri: Dim. Dârvari, Culegere de înțelepciune, București, 1827; N. Scufos, Manual de patriotizm, Iași, 1829; Bernardin de Saint-Pierre, Pavel și Virghinia, Iași, 1831; Chesterfield, Filosoful indian sau Chipul de a trăi cineva
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
Criza literaturii românești). Alte articole, semnate de Mircea Streinul, Gabriel Bălănescu, Ion Cantacuzino ș.a., abordează fenomenul literar din perspectiva ideologiei legionare, identificând reprezentanți și precursori ai acesteia în literatura română. Majoritatea colaboratorilor de la pagina culturală a ziarului dau și articole axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc materiale cu caracter antisemit, anticomunist, profascist, elogii adresate Legiunii și mareșalului Antonescu, declarații ale Gărzii de Fier, manifeste prolegionare. Printre colaboratorii permanenți ai acestei campanii publicistice se numără, alături de membrii comitetului redacțional
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea. Textele, aproape ilizibile, sunt acompaniate
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide. Însăși compoziția romanului o exprimă pozitiv. Faptele cărții se organizează și sunt prezentate după însăși evoluția personajului central. De aceea, mai ales în primele pagini acțiunea dă impresia de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale tuturor intervievaților am obținut 35 de categorii. Această sumă de categorii nu se referă la cele care includ doar trei fraze sau mai puțin, nici la cele ce reprezintă conținuturi extrem de rare care, deși contrariante din perspectiva unei cercetări axate pe individ, nu puteau contribui la studiul nostru. La acest stadiu, am luat o altă decizie majoră: nici o categorie nu putea fi procesată de mai mult de două ori pentru unul și același subiect. Cu alte cuvinte, dacă cineva spunea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Radovan Samardžić se întind pe o perioadă de aproximativ patru secole (de la al XV-lea la al XIX-lea) și sunt importante în înțelegerea structurilor social-politice și culturale, a mutațiilor înregistrate în planul formelor mentale ale societății balcanice. Ele se axează pe dezvăluirea vieții și operei unor personalități de primă mărime ale Iluminismului sârbo-croat și sloven, pe relevarea procesului de formare a conștiinței naționale a popoarelor iugoslave, pe descrierea a atât de originalei și puțin cunoscutei civilizații urbane a Europei Sud-Estice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
românilor și-au luat zborul” etc. Convenționale, uzate, ostentative sau de-a dreptul neclare, metaforele (ca și personificările cu tentă senzaționalistă), obturează sensul, îndepărtând cititorul de la mesajul principal. Să nu fie general. În principiu, orice titlu are un caracter publicitar, axat pe verbe puternice și concrete. Ziarele serioase își permit însă titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul”. La rândul lor, ziarele populare și de scandal vor încerca să supraliciteze informația, într-o manieră senzațional generalizantă („Statele Unite șchioapătă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
divers). 3. Reportaje de informare generală - texte evocând evenimente neprevăzute (accidente, cutremure, incendii etc.). La rândul său, Ken Metzler (1986, p. 192) clarifică tipologia reportajului, dar cu prețul unui amestec de criterii tematice și formal stilistice: 1. Amuzant, strălucitor (feature, axat pe fapt divers). 2. De culise (însoțește un text mai amplu, privind profilul unei personalități). 3. De actualitate (strâns legat de eveniment). 4. Explicativ (care surprinde tendințe și mentalități individuale sau colective). 5. De atmosferă. 6. Narativ. 7. Biografic (axat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
axat pe fapt divers). 2. De culise (însoțește un text mai amplu, privind profilul unei personalități). 3. De actualitate (strâns legat de eveniment). 4. Explicativ (care surprinde tendințe și mentalități individuale sau colective). 5. De atmosferă. 6. Narativ. 7. Biografic (axat mai mult pe portret). Cum lesne se poate observa, „marele reportaj” (termen contestat de Voirol, dar fără să-l înlocuiască) nu se regăsește în nici o clasificare, el îmbinând multe dintre trăsăturile mai sus amintite. Mai concret spus, marele reportaj este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un final pe măsură (imagine puternică, anecdotă, ecou al intro-ului etc.). Indiferent de procedeu, finalul trebuie să întărească mesajul principal al textului. Iată un excelent final publicat de MacGahan în Dalily News și preluat de David Randall (1998, p. 185). Axat pe atrocitățile comise de turci împotriva bulgarilor în 1876, reportajul relatează sec măcelul din Batak, unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza ceva Progresie (regruparea elementelor lexicale, morfo - sintetice, acte de vorbire, cunoștințe discursive, socio-culturale, deprinderi) Structurante: constrângătoare, fixate a priori (axate pe materie - gramatică, pe organizarea cognitivă a cunoștințelor - parcursuri simple sau complexe - sau pe un catalog prestabilit de acte de vorbire sau cadre funcționale apropiate situațiilor funcționale); deschise, fixate a posteriori: plecând de la texte - documente (gramatica „textuală”, fragmente de text
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
omului și animalelor sunt grupate în primul sistem de semnalizare, iar reflexele condiționate, specifice omului, sunt grupate în cel de al doilea sistem de semnalizare, stimulul universal fiind cuvântul. J.B. Watson (18781958) întemeiază psihologia behavioristă, respectiv psihologia comportamentului, care se axează pe studierea a ceea ce poate fi observabil, pentru a se elimina datele subiective. Privind învățarea, Watson a atribuit o mare importanță stimulilor kinestezici rezultați din mișcarea organismului. Edwin Guthrie (1886-1859), aparține behaviorismului, iar sistemul său decurge în unele privințe din
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Formulări de reflecție (gândire) Aceste formulări se doresc a-i face pe elevi sa reflecteze asupra înțelesului personal și al impactului performanței lor, al comportamentului și rezultatelor. Diferența dintre formulările asupra valorii și acestea ale reflecției, este că primele se axează pe sistemul de valori al celeilalte , în timp ce celelalte ( de reflecție ) , se centrează asupra sistemului de valori al elevului. Frecvent, elevul formulează o expresie de reflecție ca răspuns la întrebările profesorului. . De exemplu : Cum a fost trecerea remorcii? Cum te simți
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
anexele nr.1 și 2. Pregătirea propriu zisă pentru însușirea tehnicii alergării de garduri a durat 10 săptămâni, timp în care grupa de control a efectuat antrenamentele urmând calea clasică de învățare a tehnicii, pe când antrenamentele grupei experiment s-au axat pe atingerea și depășirea valorilor „prag” ale evenimentelor preferențiale. În acest interval, mai exact în a cincea săptămână grupa experimentală a mai fost supusă unei verificări intermediare, deoarece obiectivarea procesului de învățare, prin aplicarea elementelor teoriei informației presupune achiziționarea unui
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]