3,370 matches
-
este raportul extrem de dezavantajos între numărul de pagini, imens, de obicei peste 100, chiar peste 150, și cantitatea de informație utilă și de noutate. Sunt ca vata de zahăr care se face din două grame de zahăr tos plus un băț și are un sfert de metru cub. În afară de articole de-a dreptul pernicioase de genul „Cum îți schimbă viața primul copil”, care poate fi considerat o veritabilă pledoarie pentru avort și care e nesemnat din prudență, restul articolelor unei astfel
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
urechea este curată. Aplicați acest procedeu Înainte de a pune picături sau cataplasme. OTITA EXTERNĂ Se prezintă fie sub forma unei inflamații la urechea externă, fie sub forma unei eczeme și se poate trata prin: Propolis, alifie 20%. Se Înfășoară un băț de chibrit cu puțină vată și se unge conductul auditiv de 2 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Propolis, soluție alcoolică de 5-7%, din care se pun 5-10 picături În conductul auditiv de 3 ori pe zi, dimineața și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și se trece prin el un fir de ață un timp. PĂDUCEL Boală de piele care se manifectă prin mâncărimi pe tălpi sau Între degetele picioarelor. Băi la picioare cu fiertură de frunze și ramuri de trandafir. Se Înfierbântă un băț de trandafir și se scurge sucul pe păducel. Se spală cu oțet degetul și se aplică pe el mere pădurețe coapte, fierbinți. Se pisează frunze și flori de coada șoricelului și se pun pe păducel. Se Înfierbântă un băț verde
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
un băț de trandafir și se scurge sucul pe păducel. Se spală cu oțet degetul și se aplică pe el mere pădurețe coapte, fierbinți. Se pisează frunze și flori de coada șoricelului și se pun pe păducel. Se Înfierbântă un băț verde de alun și cu zeama ce curge din el se frige păducelul. Se aplică pe inflamație frunze de arin și sare, zeamă de scoarță de păducel, piatră acră și frunze de măr dulce. PECINGINE (favus, curul găinii) Este o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umbra nopții și scoică pisată, ungeri cu mujdei de usturoi și sare, după ce s au ținut piciuoarele În apă caldă, cu alior, rășină de brad, suc proaspăt de negelariță, zeamă de rostopască sau de scrântiță. Se ating bătăturile cu un băț Încălzit bine, cu coada unei linguri de lemn Înfierbântată sau cu o piatră fierbinte, după care bătăturile se taie cu lama sau cu briciul și se acoperă cu seu de oaie. Legători cu seu de oaie și tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți! / Vin t ulburel, / Cercel, inel, / Băieți, pe el! / Manifest, / La arest / Vasilache / Condurache / Pavale moi / Butunoiu / Loterie / Boscărie / Pentru - cinci / Do´ zeci - cinci / Tragi la țintă / Drojdii, mentă / Cărți, calendare / Hoți de buzunare / Sacrament / Firmament / Piperment / Cozonac, pac, pac
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să atace pe liberali"... Deci, electoriale peste... electoriale. Intitulându-și cupletul „Politica în galop", Ghiță, cum făcuse altădată și în Curierul de la Banca ziarul iarmarocului, realiza cronica rimată a apropiatelor alegeri: „în țară este iar bucluc, buluc, alegeri, culegeri de bețe... Ziare bizare, cu și fără buzunare... necitite, lipite, mototolite, neplătite; apar placarde, batarde, afișe fățișe cu miez... dau ghes la citit votanți, opozanți, combatanți, comercianți, muzicanți ambulanți, diletanți; n-au carte, n-au parte de vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui poet demn de marile tradiții. Cuplul în sine este comic, înfățișându-ne un zeu detronat din condiția sa și un slujitor care îl prefigurează pe proverbialul Sancho Panza, căci vine "călare pe un măgar și duce pe umăr un băț gros cu crăcană, de care atârnă bagajul stăpânului"123. La fel sunt și aventurile ciudate prin care trec cei doi până ajung să asiste la lupta dintre Eschil și Euripide. Drumul către tărâmul morților se trece numai după achitarea a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la o mică înțelegere, rezultantă imediată a șantajului practicat de fostul erou mitologic, actualmente corupt în illo tempore, Hercule, care, vrând "să bată fierul cât e cald, tot alerga de ici-acolo și spunea fiecăruia: Rogu-te, nu-mi pune bețe în roate. E în joc o trebușoară de-a mea. Mai apoi, dacă o să vrei și tu ceva, o s-ți vin în ajutor la rândul meu: o mână spală pe alta". Legile nescrise ale șantajului funcționează însă și invers, atunci când
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aceste condiții, memoria se dovedește un instrument fragil, dar singurul și cel mai de încredere, prin care literatura se întipărește în ființa autorului însuși. În plus, forța de a supraviețui putea să vină și de aici. Memoria era ajutată de bețe de chibrit sau de un șirag de mărgele făcute din pâine, asemănător cu niște mătănii. Soljenițîn mărturisește că a compus în acest fel mai multe poezii, dar și piese de teatru, chiar în mai multe variante, pe care trebuia să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dușumeaua din baraca comandamentului este alcătuită, la rândul ei, dintr-o serie de detalii foarte importante pentru înțelegerea lumii lagărului. Șuhov spală superficial, iar la sfârșit aruncă după sobă cârpa nestoarsă. Convingerea lui Ivan Denisovici este că "munca e un băț cu două capete: de-o faci pentru oameni care merită fă-o temeinic, de-o faci pentru proști fă-o de mântuială, de ochii lumii"192 și, după cum se poate vedea, în acest caz oamenii nu merită mai multă grijă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Avogadro, nu mai există nici o moleculă din extractul de ricin. Unele medicamente homeopate au o diluție chiar și de 30 C (!!!). Unii, pot să-l bănuiască pe Avogadro, că a descoperit această constantă, numai așa de-al naibii, ca să pună bețe în roate tratamentului homeopat, dar se pare că legile lui Avogadro, laolaltă cu constanta cu pricina, au fost legal aprobate la timpul lor de Parlament (e vorba de cel științific) întrunindu-se cvorumul necesar, așa că nu mai pot fi puse
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
concediat, mi-a închis posibilitatea de a da copilul la școală, banca mi-a luat casa dată de Ceaușescu, mi-a pus impozite și taxe de nu le mai pot duce și mi-a mai rămas doar bocceaua de la capătul bățului cu care să plec în lumea ce largă." Nu-i așa, că ar fi destul de jenantă o asemenea alternativă, pentru legătura de nezdruncinat, dintre hoții și criminalii de la conducerea drăcească a acestui stat și conducerea iubitoare doar de „ochiul dracului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare a fibrelor animale și vegetale în gospodăria tradițională. Gospodinele din județ au folosit în decursul timpului diverse fire pentru relizarea hainelor cu care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
grea de stejar lustruită de atâția oameni care s-au odihnit pe ea, acesta era tot mobilierul din camera ceea. La capătul băncii, un om îmbrăcat nepotrivit cu anotimpul, jegos și neras părea că dormitează cu fruntea sprijinită de un băț noduros, rupt din cine știe care gard. Cum stătea așa nemișcat, la prima vedere, părea că face și el parte din mobilierul încăperii. Cei doi își dădură pe spate glugile șiroind de apă și atunci se văzu că primul era un bătrân
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare ivită din cine știe ce capriciu a naturii tocmai acolo în mijlocul lor, în acel canton aflat parcă la capătul lumii. Femeia de la canton, cu o spaimă nedisimulată în ochii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
liman plin de viață. Urcă treptele vijelios și intră precipitat în camera de unde i se părea că lipsise o veșnicie. Bătrânul stătea tot acolo sprijinit de sobă, iar omul acela murdar, neras, își trăsese scaunul lângă bancă, își pusese bățul pe jos și acum ținea cu amândouă mâinile lampa între mâinile muribundului care gemea încetișor. Cantoniereasa stătu un timp cu corpul aplecat spre înainte, fără să se așeze pe scaunul său dintre cele două telefoane. Respira greu ca după urcarea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
celor doi prieteni care plecaseră din satul lor spre marele oraș ca să urmeze o școală profesională. Își legaseră geamantanele de carton presat în spate cu ajutorul curelelor, purtându-le acum ca pe ranițe, ca să aibă mâinile libere. Fiecare avea câte un băț cioplit cu pricepere mai demult din pădurea de corn, băț care lor li se părea a fi o armă demnă de a fi luată în seamă. Amândoi erau învățați cu pădurea, satul lor era înconjurat din trei părți de pădure
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oraș ca să urmeze o școală profesională. Își legaseră geamantanele de carton presat în spate cu ajutorul curelelor, purtându-le acum ca pe ranițe, ca să aibă mâinile libere. Fiecare avea câte un băț cioplit cu pricepere mai demult din pădurea de corn, băț care lor li se părea a fi o armă demnă de a fi luată în seamă. Amândoi erau învățați cu pădurea, satul lor era înconjurat din trei părți de pădure, joaca lor încă de când erau mici fusese prin pădure, însă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din sat plecând cine mai știe pe unde prin țară, dar de fiecare dată apărea iar în sat. Ultima dată a dispărut din sat după nunta fratelui său. Cu o zi înainte de nuntă acesta îl căutase de dimineață, bătând cu bățul într-o grindă groasă a podului grajdului. I-a vorbit ținând ochii într-o parte de parcă ar i vrut să descopere ceva pe scândurile înverzite de timp ale gardului. I-a spus că se însoară dar să nu vină la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de la prohab în jos până la tălpi și în sus până la creștet, la fiecare două săptămâni. Prin curtea regimentului, vreun naiv putea să caute mult și bine și tot nu ar fi găsit nici cel mai mic gunoi, nici măcar un simplu băț de chibrit aruncat din întâmplare. La revista de front, care se desfășura cu mare solemnitate în fiecare dimineață la ora opt fix, acompaniați de cunoscuta fanfară a regimentului și care defila ultima, nimeni nu avea voie să lipsească, nimeni nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu două cadâne din sat, vesele și îmbujorate. Erau chiar fetele pe care le urmăreau prin binoclu; nepoatele bătrânului dogar. Împietrite, cu ochii cât cepele, s-au holbat speriate la cei trei soldățoi în pielea goală, fiecare cu câte un băț în mână, asemănător cu o undiță, îndreptat spre mijlocul godinului de capătul căruia își atârnase fiecare izmana proprie pentru a se usca. Crezând ca au nimerit la vreo casă de nebuni, fetele s-au întors brusc și, fără a mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vârsta asta? se întrebă și el în timp ce o aștepta. O zări de la distanță. Venea spre el veselă, odată cu soarele care-o lumina din față, cu gândul la viitor și la sfaturile gospodinelor pentru care lucra, adică să nu se țină băț, să-l lase să se înfrupte din feminitatea ei, ceea ce și făcu. Se lăsă prinsă în brațe și sărutată. Închise ochii pentru un moment. Era pentru prima dată în viață când un bărbat s-a încumetat să o strivească într-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
normal, ca și cum din adâncurile rucsacului său s-ar fi ridicat o putere nemaivăzută și i-ar fi imprimat un impuls lăuntric menit să-l readucă la vitalitatea pe care o arbora la intrarea în sală. Una dintre femei îi intinse bățul de sprijin. El începu să îngâne aceeași melodie cu care intrase. Păși rar, cu precauție, pe covorul vișiniu și pe fața zbârcită i se citea din nou o fericire ambiguă, o bunătate și o blândețe cu care învăluia pe cei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de ani peste vaduri agale s-u scurs...“ ,, Ascultînd eolitul cum sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu-le-am?... Pooi!... Și anume cam ce? Mărturii despre oamenii care
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]