6,215 matches
-
soacra lui, care va veni la slujbă împreună cu cei șase copii.La cimitir, Mache ajungând în dreptul locului unde era înmormântată Maria, îngenunche în fața crucii de la capul ei și în timp ce murmură o rugăciune, pe obraz i se prelinse o lacrimă, spre barba ce o scurtase și potrivise la frizer. Ajuns la biserică, el constată că slujba deja începuse și biserica era plină cu enoriașii din parohie. Se așeză într-un colț mai liniștit de lângă pangar și încerca să se uite prin mulțime
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
ei, le salută cu curtoazie, adresându-le cele cuvenite pentru această zi de sărbătoare a Crăciunului.Văzând că se uită puțin mirate la el, întrebă: - Nu mă mai cunoașteți... doamnelor? Sunt Mache, soțul Mariei și ginerele domnului Alexandrescu. Probabil că barba asta și desigur războiul, au făcut schimbări mari pe fața mea!! - Așa este Mache! Doamne cât te-ai schimbat, zise Veta! E drept însă că eu nu te-am mai văzut de când am plecat la București. Mi-a părut rău
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
flămânzit , Sia păcătuit scriind lozinci mincinoase . Tot mai însetați și de jur împrejurul mesei pătrate Stau ogarii, si cornul vânătorului iscusit Cheamă urgent Socotitorul de prepelițe-ucise. Micul dejun este gata! Laptele-i negru și gata închegat În pahare de plastic. LAMETTE DA BARBĂ ED ALTRE ARMI LETALI Ho passato polvere d'oro vecchio Sulla rete dei vicini Che sento litigare per îl pezzo di gesso Con cui siglare îl registro alla părete. Nel cofanetto pieno di lamette da barbă ed altre armi letali
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
de plastic. LAMETTE DA BARBĂ ED ALTRE ARMI LETALI Ho passato polvere d'oro vecchio Sulla rete dei vicini Che sento litigare per îl pezzo di gesso Con cui siglare îl registro alla părete. Nel cofanetto pieno di lamette da barbă ed altre armi letali, Non c'è posto da infilarsi un grillo. La notte è bollente E îl palato, che inveisce al cucchiaio con cui Nutro i miei personaggi convalescenți. L'eroina principale ha ciondoli Alle orecchie Ed ha digiunato
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
și cheală cu mâinile la spate. Iarba de lână crudă clipește prin ochiul de rouă cu mâna la ochi, să vadă cum soarele se cațără-n dudul lățos. Pe dâra de zare, pe tăișul ei, zdreanța de nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
banilor săi, aruncând ocheade după cortină, unde și-a trimis politicienii să-și joace rolurile. ”Interesting”, zice amica mea englezoaică, dar la britanici cuvântul acesta echivalează aproape cu orice, de la captivant până la straniu. ”Simplă rutină plictisitoare” își va mormăi în barbă mașinistul american, care manevrează priceput mecanismul de scenă din culise, în timp ce actorul principal grec declamă cu pieptul dezgolit monologul ce-i revine în drama asta clasică. Cu toții așteptăm cu mâna la gură finalul, pe care doar geniul providenței îl cunoaște
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
Acasa > Literatura > Copii > BĂTRÂNUL PĂDURAR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
fi rănit... Culmea e că de se întâlnesc doi din aceștia... pățesc precum aceia care oferă fiecare dintre ei prioritate de ’’trecere’’, însă.. dacă n-au rugat probabil ca celălalt să facă primul pas au îmbătrânit acolo, le-a crescut barbă albă și totuși ei își acordă și acum prioritate unul altuia... Paradoxal, cel care are tăria să investească într-o relație, chiar dacă nu va fi pentru acea în cauză, în momentul în care întâlnește pe cineva mai potrivit, care nu
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate Din cercul cel mare al vremii Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine Au simțit permanent galopându-și părinții Din cuarț către iarbă Și-n barbă crescură rebel Au jurat peste prunci și porunci Să-și sporească recolta bogată jertfelnic Din cete străine dând-o țăranii. Și-aun rămas în briză timpului Aceeași trestie ce se pleacă sub vânt Dar nu-și frânge nicicând visele.
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
not enough that death doesn’ț forgive them,- Can you be worse? Just lie to them with sweet art When you serve them the last cup of coffee... NICIO PLĂCERE Nicio plăcere de a ma privi Ca odinioară: îmi văd barbă și plec, fără a-mi fi văzut chipul în oglindă, doar umbră mea orice i-aș face îmi postează conturul așa cum îl știam, ca pe o frunză presată în ierbar. -------------------------- (Empatii, antologie, Editura PHOEBUS, 2013) NO PLEASURE AT ALL There
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de PAUL SÂN PETRU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373980_a_375309]
-
bună bucată de vreme existența înainte de ’89, toate îmi par familiare văzute de la distanță și în același timp străine, văzute de aproape. Oamenii nu mă mai cunosc, nici eu nu-i mai știu, recunosc vreo doi, totuși, mult îmbătrâniți, cu bărbi cărunte, cu guri știrbe, mă privesc și ei mai lung, neștiind de unde să mă ia, ezitând să mă salute sau nu. Un aer de vetustate emană și o seamă case, cu zugrăveala scorojită, cu bălăriile urcând până în dreptul ferestrelor, dincolo de
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
mine?! Că el m-a făcut, el mă omoară?! Văd negru în fața ochilor doar când mă gândesc, dapoimite să-l mai și am lângă mine!? Tăcere. Femeia o privea, etern, pieziș, cu coada ochiului, își făcea de treabă bombănind în barbă, dar nu mai zicea nimic. În rare ocazii, când era provocată prea tare, Sorina blufa: - Ești nebună! Nu te-a bătut niciodată! Întotdeauna a avut grijă de noi! Tu ești vinovată pentru tot ce a pățit, din cauza voastră a fost
V de LIA BEJAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374121_a_375450]
-
decât orice în lumea asta. *** Peste șase luni domnul Lingurel ieșea foarte discret din pârnaie. Slăbise câteva kilograme, era ceva mai palid la față și se comporta ca un adevărat om de știință. Adică avea ochelari fără dioptrii, o frumoasă barbă negru-antracit, mapă sub braț și dădea citate din diferite domenii, uneori fără să înjure. Gramatica îi mai ridica unele probleme, dar nu se face să fim cârcotași. Se înscrise la doctorat explicând unor gură cască de reporteri cum a reușit
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
LUI MOȘ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului A doua metamorfoză: Moș Crăciun american Este acel Moș Crăciun universal, cunoscut în toată lumea cu actuala sa înfățișare: bătrânul rotofei cu barbă albă, obrajii rumeni, cu o manta roșie tivită cu alb, căciulă frigiană, dar cu moțul lăsat pe spate, tivită și ea cu alb, cu toiag și sac de cadouri. Inventatorul respectivului personaj a fost Thomas NAST, un german emigrat în
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
iute de figură. I-a dat un picior în bot Și l-a-nchis o săptămână. -Eee... știam eu, dar o mai spun? Doar prietenii te sapă. Dar n-aș fi crezut acum Că și Michi mi-o dă-n barbă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MICHI, PRIETENUL MEU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MICHI, PRIETENUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371924_a_373253]
-
Semne > CÂND PLÂNG BĂRBAȚII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
pe neaua albă. Când ajunseră jos, zăpada căpătă o culoare gri. Și una după alta se transformară în niște moși negri, care erau îmbrăcați în același model de haine ca ale lui Moș Crăciun, dar de culoare neagră. Fața și barba le erau negre ca tăciunele, dar spre deosebire de Moș Crăciun și de curierii săi, care aveau ochi albaștri și senini, ochii acestora erau de diferite culori, care trădau răutatea și dușmănia. Unul dintre moșii cei negri, părea să fie cel mai
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un smoc din barbă. Clătinat de lovitură, Greu din buruieni se scoală, Dinții-i clănțăne în gură Ca după o lungă boală. Ochii lui sunt morți de frică, Prințul iară îl înșfacă, Peste umeri îl ridică Și-l aruncă parcă-n joacă. Zmeul cade
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
acolo unde e stăpân Adonai! Ei! ce mai spui acum?! -Auzi dragă ginere ce cuvinte folosește omul nostru de încredere?! ,,Sufletește”!, spuse arhiereul Anna cu ironie și dispreț. Tot mai crezi în învierea morților Serah? Serah își trecu mâna prin barbă. Părea însă că nu era foarte impresionat de cele spuse de cei doi arhierei. -Preferându-l pe Tiberius în locul Domnului nostru, Adonai, ați făcut oare un compromis între credință și puterea lumească, stăpâne? întrebă acesta. Era prea mult pentru cei doi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PATRU ARIPI DE LUMINĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului S-a-mbrăcat a iarnă, lutul, hoinărind prin barbă, gerul, crucea tatei și sărutul mi-au cântat la ușă, lerul! Zâmbea tata-n strai de lună foșnind sufletul prin casă, sub cosița-mi de alună puse mâna lui sfioasă. Din a cerului blând sunet tremurând pe șei de fluturi
PATRU ARIPI DE LUMINĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372326_a_373655]
-
adunase tribunalul țigănesc se făcuse o tăcere de mormânt. Trifu îi încredință că, dacă au încredere în el, va munci cot la cot cu ei, unde și când este nevoie. Ca să nu le facă vreun pocinog, promise să-și lase barbă și plete și-i rugă să-l împrumute cu haine de-ale lor, ale militare de pe el fiind bătătoare la ochi și atrag atenția autorităților care vin să controleze șatra. Nu știa că și ei aveau câte ceva cazon, vândut lor
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
înfățișarea bietului rege. Atunci, Prințul Izvoarelor înfipse unul dintre acele de păr cu mărgăritare în pieptul păsării cenușii. Aceasta scoase un țipăt, bătu de câteva ori din aripi și se transformă pe loc într-un rege înalt, cu pletele și barba lungi și albe și cu o mantie azurie acoperindu-i straiele presărate cu stele aurii. Încântat peste măsură, Regele Văzduhului își întinse brațele în sus și fluieră ascuțit. Toate vânturile care bătuseră vreodată pe pământ se adunară la chemarea regelui
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
urmat etern de-al lor alai, Vechimi se-ntind catarg în ere, trecut născut cu gându-n rai, Bătrâne timp ești mit nescris și nou născut de nu mai știi, Închis în marile dureri, matroane nasc urgii să fii, Cu barbă lungă în anotimpuri îți fluturi lesne a ta coamă, Îți lepezi cursul de păcate în strigăte de lună-n iarnă, O, umbră vreme albă-n ani, eternă renăscută viață, Cu tulburări limpezi în graiuri, cu nostalgii albe de ceață, Ești
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
leneși, la muncă nu l-a întins ... “jartiera” trândăviei și tuturor schimonoselilor de pe lumea asta!” și-apoi, ca pe-un fel de autoreproș și blestemăție căzută așa din cer : “Șeful iadului a-nceput să mă încerce!, îsi zise scărpinându-și barba, crescută de când nu a mai dat la “baroase” și la “foițe” cu vecinul, că vine “ologit” acasă de la coasă și sapă, de pe toate coastele din zori și până seara, își făcu iute semnul crucii, se băgă în țoală și adormi
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
domnișoară. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb Fisel îi dispăruse barbă! Se înțelege că a alergat imediat la oglindă. Ce a văzut? O figură speriată, cu ochii lărgiți de mirare, un nas normal dezvoltat și doi obraji palizi, absolut complet bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din adolescență
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]