2,205 matches
-
Action Research for Improving Practice. A Practical Guide, SAGE, books.google.com/books?isbn=141290756X Kotarbiński, T. (1976), Tratat despre lucrul bine făcut, Editura Politică, București. Kovalchick, A., Dawson, K., coord. (2004), Education and Technology. An Encyclopaedia, ABC-CLIO, Inc., Santa Barbara, California, books.google.com/ books?isbn=1576073513 Kowalski, Th. J. (2002), Planning and Managing School Facilities, Greenwood Publishing Group, books.google.com/books?isbn=089797706 Krovetz, M.L., Arriaza, G. (2006), Collaborative Teacher Leadership. How Teachers Can Foster Equitable Schools, Corwin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
caracteristici. Spre exemplu, practicile de rutină ale armatelor reproduc aceste identități hegemonice de gen, prin antrenarea soldaților atât pentru a proteja "femeile-și-copiii", cât și pentru a-și suprima emoțiile (feminine) asociate cu durerea fizică și compasiunea. Instrucția militară, în cuvintele Barbarei Roberts (1984) reprezintă o "socializare în spiritul masculinității dusă la extrem". O prejudecată comună este aceea că identitățile de gen sunt naturale sau fac parte din "natura umană" și nu pot fi create social sau modelate de către agentul uman. Atunci când
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
glob deci una dintre cele mai periculoase, tocmai pentru că nu e deloc greu de demonstrat. Jean-Franșois Mattéi a publicat În 1999 un eseu intitulat Barbaria interioară. Eseu despre imundul postmodern unde chestiunea modernității ca autodevorare este pusă din perspectiva exaltării "barbare" a subiectului În artă. Dar proliferarea recentă a discursului teoretic francez pe temă estetică nu face decît să gestioneze Îngrijorarea-spre-disperare față de extinderea principiilor estetice negative care prezidează producția artistică a ultimei sute de ani la nivelul vieții cotidiene; Houellebecq are
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lumea nu ține seama de literatură, ci numai invers, literatura se agață de Lume, o investește sau o respinge, ca și cum Lumea i-ar da, sau i-ar fi dat vreodată vreo atenție. Frédéric Beigbeder, fiul traducătoarei În franceză a romanelor Barbarei Cartland, străin de Sorbona și de Ecole Normale Supérieure, excelent jurnalist este astăzi scriitorul francez cel mai actual și reprezentativ. Romanele și ficțiunile lui, dintre care ultimul, Au secours pardon (cu acest titlu mucalit și inspirat: Ajutor, pardon!) a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
emoționale ale membrilor familiei” (Fu et al., 1986 apud Fishel și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii, nevoile emoționale se află în interdependență, „cu toate că ele se exprimă într-un mod negativ și distructiv”. Abuzul intrafamilial Plecând
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tAndréțe, efuziunile și plînsul au venit, pe de altă parte, să învăluie cu un surplus de gingășie romanescă evocarea unui trecut dispărut. Rămîne același elan care a cîntat "virtuțile antice sublime ce au cinstit secolele pe care noi Ie numim barbare". Fericit timp al cavalerilor, epocă ce nu va fi uitată niciodată, strigă ducele de Richelieu în exil. Să fiți neîncetat în memoria noastră și atunci falsa măreție a secolului al XVIII-lea se va eclipsa în fața adevăratei voastre glorii; acest
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îți creează satisfacții? Cum îți aduci contribuția la succesul companiei? Ce urmări ar avea pentru companie desființarea postului tău? Care sînt lucrurile cu care te poți mîndri personal și în care șeful nu poate interveni? Am cunoscut cîndva o tînără, Barbara, care lucra cu normă întreagă în cadrul unui centru de informații dintr-un mall foarte mare, singurul dintr-o regiune. Era o persoană extrem de plăcută. Toată lumea îi remarca imediat atitudinea pozitivă și personalitatea plină de entuziasm. Barbara era una din cei
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cunoscut cîndva o tînără, Barbara, care lucra cu normă întreagă în cadrul unui centru de informații dintr-un mall foarte mare, singurul dintr-o regiune. Era o persoană extrem de plăcută. Toată lumea îi remarca imediat atitudinea pozitivă și personalitatea plină de entuziasm. Barbara era una din cei zece angajați cu normă întreagă și cu jumătate de normă ai centrului. Angajații ofereau informații clienților mall-ului și erau totodată operatorii centralei telefonice a administrației. Aproape de fiecare dată cînd sunam ca să vorbesc cu managerul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
întreagă și cu jumătate de normă ai centrului. Angajații ofereau informații clienților mall-ului și erau totodată operatorii centralei telefonice a administrației. Aproape de fiecare dată cînd sunam ca să vorbesc cu managerul sau cu directorul de marketing, auzeam mai întîi vocea Barbarei. Era un mod foarte plăcut de a începe o convorbire telefonică. Barbara era mereu amabilă și bine dispusă. în opinia multora, coordonatoarea centrului era o șefă dificilă, o persoană rece și cu aere de superioritate, iar subordonații o considerau extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mall-ului și erau totodată operatorii centralei telefonice a administrației. Aproape de fiecare dată cînd sunam ca să vorbesc cu managerul sau cu directorul de marketing, auzeam mai întîi vocea Barbarei. Era un mod foarte plăcut de a începe o convorbire telefonică. Barbara era mereu amabilă și bine dispusă. în opinia multora, coordonatoarea centrului era o șefă dificilă, o persoană rece și cu aere de superioritate, iar subordonații o considerau extrem de nedreaptă în legătură cu stabilirea turelor sau a zilelor libere. își aroga mereu meritele
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ceilalți angajați de la sarcinile lor, așa încît la intervale foarte dese aveau loc noi demisii și angajări. Mă depășește modul în care reușise să devină coordonatoarea unui centru de informații. Singura care nu părea că suferă de pe urma atitudinii acesteia era Barbara. La un moment dat, am întrebat-o cum reușea. „Ei, e clar că are probleme”, a răspuns Barbara, „și că nu e o persoană extrem de amabilă. Dar nu mă las influențată de ea. îmi place foarte mult ceea ce fac și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
depășește modul în care reușise să devină coordonatoarea unui centru de informații. Singura care nu părea că suferă de pe urma atitudinii acesteia era Barbara. La un moment dat, am întrebat-o cum reușea. „Ei, e clar că are probleme”, a răspuns Barbara, „și că nu e o persoană extrem de amabilă. Dar nu mă las influențată de ea. îmi place foarte mult ceea ce fac și, dacă dau prea multă atenție comportamentului ei bizar, nu pot să mă concentrez asupra clienților. Iar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
place foarte mult ceea ce fac și, dacă dau prea multă atenție comportamentului ei bizar, nu pot să mă concentrez asupra clienților. Iar dacă nu ofer servicii de calitate, ce rost ar mai avea să mă aflu aici?” Oaza fericită a Barbarei o constituia msatisfacerea clienților. Cu cît aceștia erau mai mulțumiți, cu atît era și ea mai fericită. Barbara era capabilă să ignore atitudinea necorespunzătoare a managerului și nu lăsa acest fapt să intervină în modul în care se achita de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
concentrez asupra clienților. Iar dacă nu ofer servicii de calitate, ce rost ar mai avea să mă aflu aici?” Oaza fericită a Barbarei o constituia msatisfacerea clienților. Cu cît aceștia erau mai mulțumiți, cu atît era și ea mai fericită. Barbara era capabilă să ignore atitudinea necorespunzătoare a managerului și nu lăsa acest fapt să intervină în modul în care se achita de îndatoririle ei. Mi-a explicat că lucrurile nu au stat mereu așa. Cînd a fost numit în funcție
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
rezultate uimitoare. Prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui este „Ce anume doresc să obțin de la slujba mea?”. Ce anume îți creează satisfacții? Poate e vorba despre stabilirea unor relații. Dacă lucrezi în domeniul relațiilor cu publicul, ca Barbara, răspunsul poate fi satisfacerea clienților. Dacă ești inginer sau programator - rezolvarea problemelor sau găsirea unor soluții noi și mai eficiente. Dacă ești formator - modul în care ai reușit să optimizezi capacitățile oamenilor și ai reușit să aduci în viața lor
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Perfect Age of Woman's Life", înfățișarea și frumusețea fecioarei Pearl sunt asemănătoare cu cele ale fecioarelor-martir, "tipul cel mai popular de sfântă în epoca medievală târzie din Anglia", reprezentat de adolescente ca Margaret, Katherine, Lucy, Christina, Cecilia, Dorothy, Agnes, Barbara și Agatha 115. Sf. Agatha din Sicilia Sf. Caterina din Alexandria Sf. Margareta a Scoției Toate aceste tinere provin din familii creștine sau creștinate bogate, din perioada creștinismului timpuriu sau din perioada medievală, sunt extrem de frumoase, dar total lipsite de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The Vital Illusion, New York, Columbia University Press, 2000. Beiber, Margarette, The History of the Greek and Roman Theater, Princeton, Princeton University Press, 1939. Belasco, Warren, Scranton, Philip (ed.), Food Nations (Selling Taste in Consumer Societies), New York, Londra, Routledge, 2002. Belford, Barbara, Bram Stoker (A Biography of the Author of Dracula), New York, Alfred A. Knopf, 1996. Bell, David, Valentine, Gill, Consuming Geographies. We Are Where We Eat, Londra și New York, Routledge, 1997. Bell, David, Kennedy, B.M. (ed.), The Cybercultures Reader, Londra, Routledge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care au oferit comentarii foarte utile. Toate cele patru versiuni (1984, 1989, 1994 și cea de față) au primit atenția constantă și directă a lui Leonard Bickman și Debra Rog (redactorii seriei), dar și a remarcabilului personal editorial de la Sage - Barbara Broka (pentru versiunea din 1984), C. Deborah Laughton (pentru versiunea din 1994) și Gillian Dickens (pentru versiunea de față). Considerația lor, sprijinul prietenos și Încurajarea constantă nu pot decât să-l Însuflețească pe un autor. Cu toate acestea, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în virtutea cărora acționează. Atitudinea științei actuale față de alte manifestări ale spiritului uman nu este întotdeauna una dintre cele mai blânde. Sunt bine cunoscute catalogările și aprecierile făcute de antropologii moderni față de populațiile arhaice. Ele au fost numite "primitive"173, "întârziate", "barbare", "necivilizate", marcate de superstiții și convingeri magice etc. De exemplu, Lewis Morgan, în lucrarea La société archaïque174, propunea trei mari etape de evoluție a umanității: sălbăticia, barbaria și civilizația. Tot în rândul manifestărilor radicale am putea situa și ideologiile de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Peter G. Peterson Institute for Internațional Economics, Washington D.C., 2006, p. 36; 224 Tomas Ambrosio, Authoritarian backlash:Russiam resistance to democratization in the formerSoviet Union, Editura Ashgate Publishers Company, Burlington, 2009, p. 188; 225 Steffen W. Schmidt, Mack C. Shelley, Barbara A. Bardes, America Government &Politics Today, Editura Wadsworth, Boston, S.U.A., 2009, p.470; 5 nu a făcut parte din Partidul Comunist și nici nu a fost angajat al K.G.B.-ului.226 Toate acestea pot reprezenta o schimbare în politica Federației
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Method of Artificial Life”, în T.W. Bynam și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers, pp. 135-152. Bell, David (2001Ă, An Introduction to Cybercultures, Londra, New York, Routledge. Bell, David și Kennedy, Barbara M. (ed.Ă (2000Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Bender, Gretchen și Druckrey, Timothy (ed.Ă (1994Ă, Culture on the Brink: Ideologies of Technology, Seattle, Bay Press. Benedikt, Michael L. (ed.Ă (1991Ă, Cyberspace: First Steps, Cambridge, MA, MIT
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical Norm”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Casti, John L. (1993Ă, „The Three Faces of Life”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Causey, Matthew
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Dennett, Daniel C. (1978Ă, Brainstorms: Philosophical Essays on Mind and Psychology, Brighton, Sussex, Harvester Press. Dery, Mark (2000Ă, „Ritual Mechanics: Cybernetic Body Art”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Dreyfus, Hubert L. (1993Ă, What Computers Still Can’t Do (ed. a II-aă, Cambridge, MA, MIT Press. Dreyfus, Hubert L. (1998Ă, „Response to My Critics”, în T.W. Bynum și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Cambridge, MA, MIT Press. Rucker, Rudy (1995Ă, Infinity and the Mind: The Sciece and Philosophy of the Infinite, Princeton, NJ, Princeton University Press. Sandoval, Chela (2000Ă, „New Science: Cyborg Feminism and the Methodology of the Oppressed”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Scarry, Elaine (1994Ă, „The Merging of Bodies and Artifacts in the Social Contract”, Gretchen Bender și Timothy Druckrey (ed.Ă, Culture on the Brink: Ideologies of Technology, Seattle, Bay Press
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Film and Theory: An Anthology, Oxford, Blackwell Publishers. Spafford, Eugene H. (1995Ă, Computer Viruses as Artificial Life”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Springer, Claudia (2000Ă, „Digital Rage”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Squires, Judith (2000Ă, „Fabulous Feminist Futures and the Lure of Cyberculture”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Stam, Robert și Miller
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]