4,866 matches
-
cu vin la masă era de ajuns de beată ca să se ducă să se culce. Asta fusese Înainte de perioada amanților. După ce a Început să-și facă amanți nu mai bea atât de mult, pentru că nu mai avea nevoie să fie beată ca să poată adormi. Dar amanții o plictiseau. Fusese măritată cu un bărbat care n-o plictisise niciodată, și ei o plictiseau foarte tare. Apoi unul din copii Îi muri Într-un accident de avion și atunci renunță la amanți; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dicta, dar nu ai fi putut dicta nimic din ce se Întâmpla la Place Contrescarpe, unde florăresele Își vopseau florile-n stradă și vopseaua se scurgea pe caldarâm, În stația de unde pornea autobuzul și unde bătrânii și femeile erau mereu beți, după ce beau vin și rachiu prost; și copii cu muci la nas, În frig; mirosul de transpirație jegoasă și sărăcie și beție de la Café des Amateurs și curvele de la Bal Musette, deasupra căruia locuiau ei. Administratoarea care se ținea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vitrina căreia atârnau carcasele aurii și roșcate, și cooperativa vopsită-n verde de unde-și cumpărau vinul - un vin bun și ieftin. În rest nu se vedeau decât zidurile tencuite și ferestrele vecinilor. Vecini care, În nopțile În care cineva zăcea beat În stradă, gemând și mormăind, pradă acelei ivresse franțuzești despre care propaganda Încerca să te convingă că nu există, deschideau ferestrele și Începeau să murmure: Unde-i sergentul? Când n-ai nevoie de el e mereu pe aici, javra. Doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
le rupeau picioarele din față și le aruncau În apa de la mal. Toți catârii ăia, cu picioarele frânte, aruncați În apa mică. A fost o poveste tare drăguță. Pe cuvântul meu că da, chiar tare drăguță. Capitolul 1 Toți erau beți. Era beată toată bateria, mergând pe drum În Întuneric. Mergeam spre Champagne. Locotenentul continua să călărească pe câmp spunându-și „Dacă-ți zic că-s beat, mon vieux. O, sunt terminat“. Am ținut drumul acela toată noaptea pe Întuneric și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
picioarele din față și le aruncau În apa de la mal. Toți catârii ăia, cu picioarele frânte, aruncați În apa mică. A fost o poveste tare drăguță. Pe cuvântul meu că da, chiar tare drăguță. Capitolul 1 Toți erau beți. Era beată toată bateria, mergând pe drum În Întuneric. Mergeam spre Champagne. Locotenentul continua să călărească pe câmp spunându-și „Dacă-ți zic că-s beat, mon vieux. O, sunt terminat“. Am ținut drumul acela toată noaptea pe Întuneric și adjutantul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tare drăguță. Pe cuvântul meu că da, chiar tare drăguță. Capitolul 1 Toți erau beți. Era beată toată bateria, mergând pe drum În Întuneric. Mergeam spre Champagne. Locotenentul continua să călărească pe câmp spunându-și „Dacă-ți zic că-s beat, mon vieux. O, sunt terminat“. Am ținut drumul acela toată noaptea pe Întuneric și adjutantul Își tot ținea calul lângă bucătăria mea, spunându-mi „Trebuie să-l stingi. E periculos. Cineva o să-l observe.“ Eram la cincizeci de kilometri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să fi fost amândoi aici. I-am fi luat pe amândoi la pescuit. — Hai să ne-mbătăm, zise Bill. — Haide, aprobă Nick. — Bătrânu’ n-o să se supere. — Ești sigur? Întrebă Nick. Da, știu sigur că nu. — Eu sunt deja puțin beat. — Nu, nu ești beat. Se ridică de pe podea și luă sticla. Nick Îi Întinse paharul. Ochii i se fixaseră pe el În timp ce Bill turna. Îi umplu jumătate de pahar cu whisky. — Pune-ți singur apă, Îi zise. Mai avem doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aici. I-am fi luat pe amândoi la pescuit. — Hai să ne-mbătăm, zise Bill. — Haide, aprobă Nick. — Bătrânu’ n-o să se supere. — Ești sigur? Întrebă Nick. Da, știu sigur că nu. — Eu sunt deja puțin beat. — Nu, nu ești beat. Se ridică de pe podea și luă sticla. Nick Îi Întinse paharul. Ochii i se fixaseră pe el În timp ce Bill turna. Îi umplu jumătate de pahar cu whisky. — Pune-ți singur apă, Îi zise. Mai avem doar o gură. — Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
foc, observase că-i cam pe ducă. Voia, de asemenea, s-arate nu numai că ținea la băutură, dar că rămânea același tip practic. Chiar dacă taică-su nu băuse niciodată, Bill n-o să-l Îmbete Înainte de a fi el Însuși beat. — Adu una mare de fag, spuse Bill. Și el era practic Într-un mod ostentativ. Nick se-ntoarse cu buștanul prin bucătărie și În trecere dărâmă o tigaie de pe masă. Lăsă bușteanul jos și ridică tigaia. Erau caise uscate puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nick nu-i răspunse. Băutura se evaporase și-l lăsase singur. Bill nu era acolo. El nu stătea În fața focului, și nici nu mergea mâine la pescuit cu Bill și cu taică-su, și nimic de genul ăsta. Nu era beat. Se dusese beția. Nu știa decât că odată o avusese pe Marjorie și acum o pierduse. Ea era dusă și el o gonise. Asta era tot ce conta. S-ar putea să n-o mai vadă niciodată. Probabil că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să luăm puștile și să mergem la promontoriu după taică-tu. — Da, haide. Bill scoase două puști din rastel. Apoi deschise o cutie cu cartușe. Nick Își puse haina și se-ncălță. Ghetele erau uscate și se Întăriseră. Era destul de beat Încă, dar avea capul limpede. — Cum te simți? Întrebă Nick. — Grozav, spuse Bill, Închizându-și nasturii de la jachetă. — N-are sens să ne-mbătăm. Nu. Mai bine ieșim pe-afară. Ieșiră pe ușă. Vântul bătea puternic. — O să dăm de păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tăie cineva coada. Apoi Începu s-o fluture-n aer și un puști i-o smulse și fugi cu ea. L-am văzut la cafenea după ce totul s-a terminat. Era foarte mic de statură, cu o față măslinie, destul de beat, și zicea că, În definitiv, nu-i ca și cum i s-ar fi Întâmplat pentru prima oară. Nu-s un toreador prea bun. În afara sezonului Peduzzi se-mbătă destul de tare din cele patru lire pe care le câștigase săpând grădina hotelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de băut. Gesticula cu sticla-n mână. Era o zi superbă. — Marsala, vă place Marsala, signorina? Vreți niște Marsala? Soția Îl privea Încruntată. — O să trebuiască să-i faci pe plac, spuse ea. Eu nu-nțeleg nimic din ce zice. E beat, nu? Tânărul domn părea să nu-l audă pe Peduzzi. Se gândea ce l-o fi apucat pe ăsta cu Marsala lui. Asta bea Max Beerbohm. — Geld, Îi spuse Peduzzi, trăgându-l până la urmă de mânecă. Lire. Zâmbea, jenat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai Înțeleseră nimic. — Ne-a văzut toată lumea din oraș cum mergeam cu undițele după noi. Probabil că poliția e deja pe urmele noastre. Mai bine nu ne băgam În toată nebunia asta. Și-al dracu’ moș tâmpit mai e și beat. — Dar acum sigur că n-ai curaj să te-ntorci, spuse soția. Bineînțeles că tu trebuie să mergi până la capăt. — Vrei să te-ntorci? Întoarce-te, Tiny. — O să rămân cu tine. Dacă tot intri-n pușcărie, măcar să intrăm amândoi. Făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am văzut și eu. Când au oprit muzica pentru și toți s-au așezat pe vine, s-a cocoșat cu restul În mijlocul străzii și apoi, când muzica a Început din nou, a continuat să danseze alături de ei. Era turtă de beat. — Du-de tu după el, mi-a zis Maera, pe mine nu mă suportă. Așa că l-am ajuns din urmă când se ghemuiseră din nou, l-am apucat de braț și i-am zis: — Hai, Luis. Ce dracu’, te așteaptă taurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Am șansa s-o fac. — Aranjează-l cum l-ai aranjat pe Kid Lewis. — Kid Lewis. Jidanu’ ăla. Eram toți trei, Jack Brennan, Soldier Bartlett și cu mine, la barul lui Hanley. La masa de lângă noi stăteau câteva dame destul de bete. Cum adică jidan, spuse una dintre târfe. Ce-nseamnă asta, jidan, vagabond irlandez ce ești și tu? — Da, sigur, spuse Jack. Asta e. — Jidan, o ținea ea pe-a ei. Malacii ăștia de irlandezi, una-două i-auzi cu jidanii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
N-ai cum să Înțelegi cum e. Nimeni nu poate Înțelege. — În afara soției, spusei. Da, ea știe. Chiar că știe. Știe. Poți să fii sigur. Mai pune-ți și niște apă. — Jarry, habar n-ai cum poa’ să fie. Era beat criță. Se uita fix la mine. Într-un fel parcă prea fix. — O să dormi fără probleme la noapte, Îi spusei. — Auzi, Jerry, vrei să faci niște bani? Pune-i pe Walcott. — Da? — Ascultă ce-ți zic, Jerry, spuse Jack lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Într-un fel parcă prea fix. — O să dormi fără probleme la noapte, Îi spusei. — Auzi, Jerry, vrei să faci niște bani? Pune-i pe Walcott. — Da? — Ascultă ce-ți zic, Jerry, spuse Jack lăsând paharul din mână. Acu’ nu-s beat, vezi? Știi cât o să pun eu pe el? Cincizeci de bătrâne. — Da’ ăștia-s bani serioși. — Cincizeci de bătrâne. Cota e de doi la unu. Îmi trag douășcinci de mii. Pariază pe el, Jerry. Sună bine, spusei. Cum aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
podea. „Drăcușorul, mă-ntreb dacă m-a mințit“, se gândi. Zece indieni Întorcându-se din oraș noaptea târziu după un 4 Iulie, În căruța mare, alături de Joe Garner și familia sa, Nick trecu de-a lungul drumului pe lângă nouă indieni beți. Reținuse că erau nouă pentru că, mergând În lumina amurgului, Joe Garner trăsese la un moment dat de hățuri, oprind caii, apoi sărise din căruță și-l târâse pe unul dintre ei la marginea drumului. Indianul adormise cu fața-n nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pătura trasă peste cap. — Domnule Campbell, spuse domnul Turner. — Nu mă puteți concedia, spuse William Campbell de sub pături. Sub pături era cald și alb și se simțea protejat. — Nu mă puteți concedia pentru că m-am dat jos de pe bicicletă. — Ești beat, spuse domnul Turner. — O, da, spuse Campbell vorbind prin cearșaf, simțind materialul cu buzele. — Ești un prost, spuse domnul Turner. Apoi stinse lumina. Fusese aprinsă toată noaptea. Acum era zece dimineața. — Ești un bețivan prost. Când ai ajuns În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la Keeley. E frumos acolo. — Keeley. Asta nu-i departe de Londra. Își Închise ochii și apoi Îi deschise din nou, pipăind cearșaful cu genele. — Sunt mort după cearșafuri, spuse, privindu-l pe domnul Turner. Auzi, tu crezi că-s beat, nu? Ești beat. — Nu, nu sunt. — Ba da, ești beat și ai avut un episod. — Nu, spuse William Campbell trăgându-și cearșaful peste cap. Dragul meu cearșaf, spuse, respirând ușor În el. Cearșaf drăguț. Tu mă iubești, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
frumos acolo. — Keeley. Asta nu-i departe de Londra. Își Închise ochii și apoi Îi deschise din nou, pipăind cearșaful cu genele. — Sunt mort după cearșafuri, spuse, privindu-l pe domnul Turner. Auzi, tu crezi că-s beat, nu? Ești beat. — Nu, nu sunt. — Ba da, ești beat și ai avut un episod. — Nu, spuse William Campbell trăgându-și cearșaful peste cap. Dragul meu cearșaf, spuse, respirând ușor În el. Cearșaf drăguț. Tu mă iubești, nu-i așa, cearșafule? Totul intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de Londra. Își Închise ochii și apoi Îi deschise din nou, pipăind cearșaful cu genele. — Sunt mort după cearșafuri, spuse, privindu-l pe domnul Turner. Auzi, tu crezi că-s beat, nu? Ești beat. — Nu, nu sunt. — Ba da, ești beat și ai avut un episod. — Nu, spuse William Campbell trăgându-și cearșaful peste cap. Dragul meu cearșaf, spuse, respirând ușor În el. Cearșaf drăguț. Tu mă iubești, nu-i așa, cearșafule? Totul intră-n prețul camerei. Ca-n Japonia. Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cearșaful peste cap. Dragul meu cearșaf, spuse, respirând ușor În el. Cearșaf drăguț. Tu mă iubești, nu-i așa, cearșafule? Totul intră-n prețul camerei. Ca-n Japonia. Auzi, Billy, dragă Billy Lunecosu’, am o surpriză pentru tine. Nu-s beat. Sunt tripat. Nu. — Uită-te și tu, spuse William Campbell, ridicându-și mâneca dreaptă a pijamalei și arătându-i antebrațul. Uită-te. Tot antebrațul, de la Încheietură până la cot, era plin de cerculețe albastre În jurul unor puncte de un albastru Închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
frunzele copacilor. Strada era prăfuită În timpul zilei, dar roua de noapte așeza praful, și bătrânului Îi plăcea să stea până târziu, pentru că era surd, iar noaptea era liniște, și asta se simțea. Cei doi chelneri știau că bătrânul e cam beat și, dacă de obicei era un client bun, când se Îmbăta prea tare pleca fără să plătească, așa că acum stăteau cu ochii pe el. — Săptămâna trecută a-ncercat să se sinucidă, spuse un chelner. — De ce? — Era cuprins de disperare. — Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]