4,262 matches
-
românești și, nu în ultimul rând, din corespondența sa, amplu citată, iar istoria omului Heliade luminează pas cu pas compartimentele operei de teoretician și critic, publicist, prozator, om de teatru. Autorul monografiei dezvoltă un discurs comprehensiv și echilibrat, sintetizează documente biografice, de istorie culturală, dar și politică. Privirea diacronică și pasajele analitice dovedesc un spirit mobil, temperat însă de luciditatea documentaristului. În cursul universitar Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1990) Ț. se oprește la autori ca Alexandru Macedonski
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
lui Gheorghiu-Dej (1999), Tinerețea lui Petru Dumitriu (2001) și Dosarul Brâncuși (2001). Pe de altă parte, Ț. își canalizează interesul spre consultarea arhivelor sau a periodicelor, încercând să completeze cu date noi biografia marilor clasici. Un volum precum Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite (1996) înscrie efortul de a completa datele ascendenței lui Eminescu pe linie maternă ori de a scoate la iveală acte ale unor instituții cu care Ion Creangă a intrat în relație, ceea ce are drept rezultat completări și corecții ale
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Grandea, Alice Călugăru, D. Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Tinerețea lui Petru Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Bucovina
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
în Africa și versuri), Gr. Alexandrescu (fabula Câinele și cățelul), Ion Ghica (Tunsu și Jianu), D. Bolintineanu, Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Al. Depărățeanu, Al. Sihleanu, D. Petrino, Andrei Mureșanu, N. Nicoleanu, Mihail Zamphirescu, A.I. Odobescu, Petre Ispirescu ș.a. O prezentare biografică însoțește de fiecare dată aceste sumare antologii. S-au reluat, de asemenea, din alte periodice ale vremii, basmele și poveștile lui Ion Creangă, nuvelele lui Ioan Slavici, Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, satirele lui Mihai Eminescu, scrieri în proză ale
UNIVERSUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
parte, recurgând la autoreferențialitate, la înscenare și la deconspirarea artificiului generator de ficțiune, scriitorul face foarte devreme operă de pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte, descifrabile ca mici alegorii difuze, dar pregnante, ordonate după un scenariu biografic ilustrând vârstele omului. Ultimele trei piese pot fi citite ca pledoarii pro domo, manifeste (alegorice) în favoarea asumării riscurilor experimentului artistic novator. Texte asemănătoare, onirice, cu miză metafizică, grupate în mici cicluri, vor fi adunate în Frig (1967). Aici naratorul, confruntat
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
literară”, „România literară”, „Luceafărul” și la Televiziunea Română (1965-1970). Între 1981 și 1990 va fi secretar al Asociației Scriitorilor din București. În 1982 îi moare soția, Karin Rex, tragicul eveniment fiind codificat, doi ani mai târziu, în romanul Obligado; de altfel, biograficul este o monedă curentă în romanele sale, unde critica a identificat, pe de o parte, experiențe personale precum excluderea din partid sau activitatea de redactor și, pe de alta, o serie de figuri literare ale epocii. Ț. consideră că debutul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Internet (2003), carte ce reunește într-o secțiune și primele recenzii. Criticul, care în timp va opta pentru tonul neutru și ca metodă pentru descriptivism, semnează acum texte vii, colorate stilistic, în care inflexiunea ludică se combină uneori cu insertul biografic. În cele mai bune analize opera este întoarsă pe toate fețele pentru a i se depista mecanismele și resorturile proprii de funcționare, ca în articolul Călcâiul lui Ahile, unde se radiografiază poezia lui Mircea Ivănescu, sau în tripticul dedicat romanelor
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
acum interbelicii), cât și pe aceea generică (criticul nu mai face nici o discriminare între genuri). Definitorii sunt eseurile consacrate, în prima secțiune a cărții, lui Lucian Blaga, V. Voiculescu și Ion Pillat, care asociază incursiunile în imaginarul operei cu „excursiunile” biografice și antropologice. Față de acestea, Imediata noastră apropiere, I (1980) marchează o aparentă regresie, cel puțin în planul tematicii, limitată, cu mici excepții, la cadrele Banatului, dar, într-un anume sens, și în planul metodei, care pactizează din plin cu biograficul
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
biografice și antropologice. Față de acestea, Imediata noastră apropiere, I (1980) marchează o aparentă regresie, cel puțin în planul tematicii, limitată, cu mici excepții, la cadrele Banatului, dar, într-un anume sens, și în planul metodei, care pactizează din plin cu biograficul și cu documentarul. În realitate, e doar o repliere strategică, dat fiind că cele trei „cartograme” care încheie cartea (ultima, dedicată lui Nicolae Breban, e în egală măsură un tur de forță și o lecție de subtilitate) prefigurează deja proiectul
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
este cea standard: prezentarea biografiei urmată de analiza operei, ordonată în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al. Sahia aspiră să fie un studiu obiectiv, un instrument de lucru util mai ales datorită secțiunii biografice, oferind date mai puțin cunoscute. În analiza operei V. luminează aspecte îndeobște ignorate, selecționând „nucleele constitutive”: „realismul vizionar”, „grotescul tragic” - tratat în secțiunea cea mai reușită a studiului, unde proza de război este anexată literaturii de tip expresionist - și realismul
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
literar etc.), oferă un minuțios inventar descriptiv al aproape tuturor articolelor și volumelor. Comentariul devine pe alocuri redundant, ca în paginile despre publicistică, unde se reiau informații din capitolul dedicat polemistului. În afară de documentarea minuțioasă asupra operei, dar și de ordin biografic, unde sunt consemnate elemente eludate anterior, cum ar fi tinerețea dedicată politicii ca membru al Partidului Național Țărănesc sau episodul detenției, meritul monografiei constă în scoaterea în evidență a profilului critic al autorului. V. analizează corect metoda acestuia, insistă asupra
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
ei fiind Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Eugen Barbu, Nicolae Velea, Petru Vintilă, Dragoș Vrânceanu, Haralamb Zincă. Foarte diferite ca stil, viziune etc., textele alcătuiesc un original atlas de „geografie afectivă”, oferind totodată numeroase date și detalii biografice ce interesează istoria literară. SCRIERI: Rotița lui Costan, București, 1951; Cei dintr-a V-a A (în colaborare cu Sonia Larian), cu ilustrații de A. Sirin, București, 1952; Șantierele luminii (în colaborare cu Alecu Ivan Ghilia, Geo Dumitrescu, Eusebiu Camilar
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
cu desăvârșire emoția, astfel că admirația pentru natură nu trezește în sufletul cititorului nici un fior. Măsuratul V. trece lin la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de inspirație ale povestirilor din volumul Dragoste și moarte (1944) fiind recuperate biografic, vag sadovenian, din mediul provincial (Dragoste și moarte, Idol năruit), din universul rural, cu dramele feciorilor-victime ale războiului (Măriuța), sau din vremea copilăriei „amenințate” de prima zi de școală (Robinson). Inedită ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Așa se explică de ce articolul consacrat sieși se dezvoltă pe un număr de coloane în exces, luând un aspect pronunțat autobiografic și de răfuială cu unii contestatari ai săi, iar altul, de pildă cel despre Gheorghe Grigurcu, conține numai date biografice sumare, nu menționează nici o lucrare, examinarea propriu-zisă a magistraturii critice exercitate de acesta peste trei decenii reducându-se la concluzia că „va rămâne ca demolatorul nr. 1 al marilor scriitori din perioada 1960-2000”. Volumul Publiciști precursori ai Marii Uniri (1988
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Piru, Analize, 287; Balotă, Ion, 379-403; George Muntean, Urmuz, MS, 1975, 3; Dan, Proza, 300-303; Ionescu, Romanul, 69-73; Negoițescu, Analize, 233-237; Raicu, Critica, 13-19; Cristea, Arcadia, 116-121; Mădălina Nicolaescu, Urmuz în limba germană, SXX, 1978, 7-9; Ion Cruceană, Câteva date biografice despre Urmuz, RITL, 1978, 3; Mihail Cruceanu, De vorbă cu trecutul..., București, 1978, 88-94; Negrici, Figura, 106-110; Marin Mincu, Avanguardia romena e avanguardia europea, în Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, îngr. Marco Cugno
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
timpului poate să-și spună cuvântul în decantarea orientărilor estetice și în statornicirea valorilor într-o ierarhie. Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum al Istoriei..., amplificat printr-o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Spicuiri și reflecții, în care discută cartea Venus și Gioconda a lui Corneliu Moldovanu). Pentru St. O. Iosif, plecat dintre cei vii, dar care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice inedite, în timp ce, în Cântărețul erou, George Emil Botez glosează asupra semnificațiilor sociale ale liricii acestuia. Alături de o inedită (Întâiul cântec) și de republicarea unor poezii de St. O. Iosif, cu versuri sunt prezenți Octavian Goga (Taina), Mihail Săulescu, G. Tutoveanu
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
îngr. St. Lam, Varșovia, f.a. (în colaborare); Tematy rumunskie [Teme românești], pref. trad., Poznan, 1931; Mihai Eminescu, Cesarz i proletariusz [Împărat și proletar], Poznan, 1932, Wybór poezji i poematów [Culegere de poezii și poeme], pref. Nicolae Iorga, cu un eseu biografic (În Nirvana) de I. L. Caragiale, Varșovia, 1933; [Versuri], în Emil Biedrzycki, Zarys dziejów literatury rumunskiej z antologja poezji [Schiță a istoriei literaturii române cu o antologie de poezie], îngr. Wlodzimierz Lewik, Lvov, 1935. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 335-336; Velea
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
reprezintă o intruziune complexă, de aspect existențial, în ordinea universală (Armonia eminesciană). În comparație cu alte interpretări ieșite din atelierul lui V. (precum cele despre Titu Maiorescu sau despre Al. Macedonski), axa celor din Poezia lui Eminescu e mai subliniat estetică, faptele biografice fiind deliberat escamotate. Interesează accentele, destinul ideilor, fenomenologia limbajului și efectele abisale, după ce decenii în șir zelatorii „disciplinei istorice”, documentariștii zăboviseră pe amănunte. În esență, fie centrate pe analiză, fie pe generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
un text ce deschide proiectatul volum Amintiri din cariera diplomatică, realizat parțial și apărut în „Convorbiri literare”. Începe, fără a-l termina, și un serial memorialistic, Portrete 1914, menit să cuprindă galeria, zugrăvită critic, a oamenilor politici contemporani. În ordine biografică, Z. parcurge momente depresive, tensionate: moartea soției (1906), rănirea fiului său Lascăr în 1916, pe front. Aderând, în 1918, la facțiunea generalului Alexandru Averescu, participă la întemeierea Ligii Poporului și a oficiosului „Îndreptarea”, în care e prezent cu articole, poezii
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
intelectuale ce surprind sensul actualității sau valențele cotidianului. Stilul este reflexiv și analitic, fără a cădea însă în parabolă moralizatoare, deși nota etică joacă un rol important. „Romanul” Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune, cu destul de puțină abilitate literară, experiența biografică a autorului din perioada de „clandestinitate”, volumele subintitulându-se Urmărirea și Ancheta. Aspectele memorialistice (întâlnirea cu Radu Tudoran, bunăoară, sau „intervenția” la Zaharia Stancu - dintre referirile strict scriitoricești) se împletesc cu episoade autobiografice tensionate, ce privesc și relatează supravegherea de către
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
la scriitura mediumnică. În ciuda acestei variații, universul tematic rămâne unitar, relevând o atracție magnetică pentru spațiul rural și, implicit, o influență venind dinspre Marin Sorescu. Developate nostalgic prin supratema memoriei, textele lui S. organizează evocarea în trei straturi concentrice: memoria biografică (evenimentele din „Anii LIS”, notate cu exactitate și fervoare), memoria istorică (avatarurile satului natal în perioada comunistă) și memoria preistorică (regresiunea într-un tărâm arhetipal). Această dispunere a imaginarului se observă încă din La fanion, unde reactivarea copilăriei combină percepția
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Deva, 2000; Undeva, la Sud-Est, Iași, 2001; Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal, Pitești, 2002; Romanul-basm (Trup și Suflet), Cluj-Napoca, 2002; La plecare, București, 2003. Ediții: Poezia Taberei, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Poezie epică, biografică, ironică, CRC, 1980, 50; Ion Pop, Doi tineri poeți, ST, 1980, 12; Dinu Flămând, Ucenicind la eresuri, AFT, 1981, 2; Dana Dumitriu, Cantonul mitologic, RL, 1981, 12; Mircea Iorgulescu, Poezia realului, RMB, 1982, 11 642; Liviu Antonesei, De la ironie la
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
vienezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și de grupul trăiriștilor. Sentimentul de insecuritate și timiditatea în plan social s-au transformat în opusul lor, generând dorința de restaurare vehementă a sinelui prin radicalizarea individualismului. Cauzele sunt de ordin biografic (moartea prematură a tatălui), dar și istoric, recenta provincie românească Bucovina, care se considera păstrătoare a valorilor românești nealterate și deținătoare a unei culturi cizelate de contactul cu civilizația austriacă, simțindu-se încă în inferioritate etnică și marginalizată în plan
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
de N. Gane, și Cei de pe urmă osândiți la moarte). Împreună cu H. Tiktin începuse un dicționar român-francez-german. Cunoscător al limbii grecești, tălmăcește în 1879 cartea a patra din Istoria lui Herodot, însoțind-o cu o „precuvântare” și cu o schiță biografică și literară. În „precuvântare” profesorul, care recurge la vechea limbă românească, mărturisește că a sacrificat limpezimea textului în favoarea unei cât mai mari fidelități față de original. Tot din grecește traduce, în „Arhiva” (1889), cronica lui Chiparissa. E o versiune vinovată față de
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]