4,944 matches
-
iar elevul S. se pierde în imensa masă de elevi veniți din toate colțurile județului, împinși din spate de părinții lor, dornici ca urmașii să fie acceptați la o școală de reputație. Câțiva ani mai târziu era un adolescent frumos, blond, cu ochii „parșivi” (va spune chiar el), înalt, cu trupul împlinit bine. Prietenii îi spun Haș sau Grasu. Haș căpătase deja faimă prin caricaturile sale. E bun la desen, cântă bine la pian, fața lui este luminoasă și surâsul e
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
special); Doina Uricariu, Nichita Stănescu - 60, VR, 1993, 4-5; Ioana Bot, Mitul „Nichita Stănescu”, între real și imaginar, ST, 1993, 5; Ion Simuț, O clipă cu Nichita Stănescu, RL, 1993, 48; Corin Braga, Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Sibiu, 1993; Îngerul blond. Nichita Stănescu (1933-1993), îngr. Mariana Stănescu, București, 1993; Ion Pop, „Orizontul imaginar” al lui Nichita Stănescu, ST, 1994, 4-5; Ieri, azi, mâine: Nichita Stănescu, JL, 1994, 25-28 (număr special); Negoițescu, Scriitori contemporani, 409-413; Posteritatea lirică a lui Nichita Stănescu. Colocviu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
unor persoane și realități politice, sociale, culturale, între care și gruparea Criterion. Este oripilat de ideologia și de practicile legionare („prostie și violență de brută”, „școala demonismului”), de ascensiunea extremei drepte europene (Mussolini - „gorila cu cască și mască”, Hitler - „bestia blondă”), care ducea o politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de lupte, se axează pe promovarea spiritului ortodox, mai întâi în rubrica „Picături din apa vie”, apoi în articolele din „Sfarmă-Piatră” (1938-1941). Între 1939 și 1942 este mobilizat
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
zeul/ Îi fac o cafea tare, îi ofer cea mai productivă insomnie a mea/ Ne privim ochi în ochi și nici unul nu clipește/ Când din ceruri se desface o panglică/ E chiar panglica acestei mașini de scris/ Și o fată blondă o înghite, el se ridică grăbit, își uită chiar pălăria/ de sub ea iese un măr ionathan/ din care mușc cu poftă/ când și când”. O sensibilitate mai accentuată, care i-ar fi permis să scurtcircuiteze distanțele dintre imaginile și viziunile
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Ciclul „axiomelor” cuprinde sentințe construite în jurul unor concepte, noțiuni abstracte și principii științifice, prin intermediul cărora omul poate să se autodefinească în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile Sfidarea paradoxului (1998) și Universul paradoxurilor (1999) sunt o introducere în paradoxism, în ceea ce V. consideră a fi „singura mare șansă
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
ta de curcubeu,/ În nopți cu umbra diafană,/ Răsari și tu, răsar și eu.../ Doi morți învie-ntr-o icoană, // Se scurge vremea ca o rouă,/ În visul frânt de vagabond,/ Tu, peste frământarea nouă,/ Te-nalți ca un luceafăr blond”. SCRIERI: Picături de lacrimi, Chișinău, 1932; Răspântie, Chișinău, 1944. Repere bibliografice: Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire. 1918-1944, București, 1976, 196; Sergiu Matei Nica, Trofim Suruceanu. 1987, ADLTR, C-161; Trofim Suruceanu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
conform indicațiilor - cred că îți mai amintești de simbolul „mamei eroine”! Intimizarea conținută de unele sloganuri a stimulat participarea afectivă și a dat comunismului o notă de senzualitate, asemănătoare chemării naziste, nu fără ecou - aceea de a oferi Führerului copii blonzi cu ochi albaștri, dar și prin substituirea liderilor comuniști cu părinții noștri. Aceste pretenții sunt, analitic vorbind, semne erotice cu tentă patologică - există o relație profundă între putere și sexualitate. Concomitent, puritanismul de suprafață al comunismului desemna și un complex
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub bolțile de vii”, copil „ducând la gură un strugur de rugină”. Privind prin ochelarii bunicii, vede - în alt timp - un „băiat liniștit”, căruia „bunica-i dă pe frunte, blond, părul la o parte”. „Copilul ce-a fost” este, icoanele gravate în simțirea lui prind viață, trecutul nu e perceput ca trecut, ci e o permanență, o incoruptibilă actualitate. Acordând celor dispăruți adorația cu care sunt înconjurați sfinții, poetul preface
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
PROVINCIA LITERARĂ, publicație apărută la Tecuci, bilunar, între 4 martie și 20 august 1908, sub îngrijirea lui Constantin Muche Blond. Este o revistă eclectică, fără program, tipic provincială, orientată în genere spre o literatură puternic marcată de sentimentalism. Sunt tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
Blond. Este o revistă eclectică, fără program, tipic provincială, orientată în genere spre o literatură puternic marcată de sentimentalism. Sunt tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond (C.M. Blond), Tr. Alexandrescu, Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
o revistă eclectică, fără program, tipic provincială, orientată în genere spre o literatură puternic marcată de sentimentalism. Sunt tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond (C.M. Blond), Tr. Alexandrescu, Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
tipărite două postume ale lui Ștefan Petică (Pelerin și Serenadă demonică), versuri de Traian Demetrescu (reluări), Alice Călugăru, Constantin Muche Blond (C.M. Blond), Tr. Alexandrescu, Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai conține epigrame, maxime, cugetări, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, I. Duca, Const. S. Stoenescu, T. A. Teodoru
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
lume (1998), un dialog între P. și ziaristul Gheorghe Pârja, gazda lui Nichita din Deseștiul maramureșean, se transformă într-un volum de memorialistică în care cei doi încearcă să fixeze biografia întâlnirilor și a „prieteniei năprasnice” (Mircea Dinescu) cu „îngerul blond”. Este o evocare, dureroasă și încă mirată, a personalității lui Nichita Stănescu, văzută prin ochii prietenului care participă, se împărtășește din miracolul unui spectacol continuu, dar în același timp și cronică a boemei româno-sârbe, a unei epoci de frumoasă nebunie
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
regimentului căruia îi aparținea, este declarat mort. Întors epuizat din prizonierat (10 aprilie 1918), lipsit de mijloace materiale, îi apare lui E. Lovinescu ca „un tânăr sublocotenent într-o uniformă decolorată de sfârșit de război, supt la față, de un blond spălăcit, luminat totuși de fixitatea fosforescentă a două mărgele albastre-verzui”. Angajat, la 1 ianuarie 1919, în calitate de profesor suplinitor la Liceul „Gh. Lazăr”, își trece, în martie, licența în filosofie, obținând calificativul magna cum laude; doctoratul și-l va lua cu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
caracatițele...”, RL, 1970, 23; Valentin Tașcu, „Știi, Lavinia, caracatițele...”, TR, 1970, 32; Mircea Iorgulescu, „Acoperiș cu demoni”, LCF, 1973, 23; Ion Marcoș, „Casa Isolda sau Cutremurul”, TR, 1973, 23; Virgil Ardeleanu, „Casa Isolda sau Cutremurul”, ST, 1973, 7; Sanda Radian, „Blondul împotriva umbrei sale”, VR, 1974, 1; Petru Poantă, „Norii de diamant”, ST, 1974, 11; Petru Poantă, „Ficțiunea” limbajului, TR, 1977, 21; Aurel Șorobetea, Inamicul cel mai bun, ST, 1977, 7; Aurel Câmpeanu, „O meserie de premiant”, ST, 1978, 1; Mihai
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
, revistă apărută la Constanța, lunar, din octombrie 1926 până în aprilie 1927. Redactor: Constantin Muche Blond. Cei mai mulți colaboratori sunt profesori de liceu, magistrați și funcționari, majoritatea din Dobrogea, câțiva din Suceava sau Chișinău. Alături de aceștia este de înregistrat prezența în sumar a Hortensiei Papadat-Bengescu, cu fragmentul Cheiul (1/1926). Revista publică traduceri din Ovidiu, Heine, Selma
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
Ovidiu, Heine, Selma Lagerlöf. Aici D. Stoicescu glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe Verbiceanu publică un articol despre Panait Cerna. Semnează versuri C.M. Blond (Constantin Muche Blond), George Voevidca, A. Mândru, I.C. Popescu-Polyclet, Ion Bentoiu. Alți colaboratori: Irène Fleury, Fausta Rădulescu, Marius Verbiceanu, Eduard Sbiera ș.a. I.R.
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
Lagerlöf. Aici D. Stoicescu glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe Verbiceanu publică un articol despre Panait Cerna. Semnează versuri C.M. Blond (Constantin Muche Blond), George Voevidca, A. Mândru, I.C. Popescu-Polyclet, Ion Bentoiu. Alți colaboratori: Irène Fleury, Fausta Rădulescu, Marius Verbiceanu, Eduard Sbiera ș.a. I.R.
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
opusul ei: o muiere grasă și cu început de mustăți. De aceeași factură sunt majoritatea pieselor din volum. Nedumeririle lui Duduță (1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de domnișoare, București, 1934; Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ed. (Anotimpul pierdut), București, 1971; Fata lui Codru-Împărat, București, 1939; Ciudata viață a poetului, București, 1942; Moartea în cetate, București, 1943
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
cu care eul liric intră în comunicare: în universul casnic, Magdalina - cea „refractară față de poezie” (Eugen Simion), iar în cel public - impiegatul de mișcare cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E adevărat că, după cum remarca Eugen Simion, poezia lui
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
se încumetă// animalele pisicâine, crocomur, rinocalul/ să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit. mai departe, dr. cabalu/ de la geamul serei sale privește voios/ cum v. înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
tratamente faciale sau pur și simplu pentru a fi adăugat în apa de baie. Dacă beți puțin oțet de câteva ori pe săptămână ajutați pielea să rămână curată. Adăugați și miere și veți tonifica întregul organism. COLORAREA PĂRULUI Clătirea părului blond Pentru a prepara această apă pentru clătire, turnați 4 căni de apă clocotită peste ½ cană de flori de mușețel. Lăsați la infuzat 30 de minute. Adăugați sucul de la 2 lămâi pentru a deschide culoarea părului. Pregătiți un lighean în care
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
usuce la soare. Petele de pe față sau mâini pot fi curățate cu suc de lămâie. Acest amestec are tendința de a da tonuri roșcate părului, deci ar fi bine să îl testați înainte. Nu îl folosiți dacă aveți păr alb, blond sau cărunt, deoarece va transforma aceste culori într-un portocaliu asemănător cuprului. Dă reflexe frumoase părului brunet. Clătirea părului roșcat Nu există nici o metodă mai bună de clătire a părului roșcat decât cea cu gălbenele. Pregătiți un lighean pentru a
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
am început să fac exercițiul descris mai sus. În curând, capul s-a acoperit de puf și a început să-mi crească părul, iar acum, la peste șaptezeci de ani, am un păr bogat”. Părul alb al unei femei devine blond O femeie foarte drăguță, Grace, mi-a scris o scrisoare prin care îmi spunea că începuse un tratament reflexogen pentru a-și îmbunătăți sănătatea. Își stimula punctele reflexe din palme, tălpi și de pe corp, își masa chiar și unghiile în
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
punctele reflexe din palme, tălpi și de pe corp, își masa chiar și unghiile în fiecare zi. Sănătatea ei s-a îmbunătățit vizibil, dar s-a întâmplat și un alt lucru extraordinar. Părul ei cărunt a început să-și recapete culoarea blondă din tinerețe. Mi-a trimis chiar și o casetă video ca să-mi demonstreze. Frecați-vă unghiile și masați zonele reflexe ale glandelor endocrine pentru a reface echilibrul hormonal. Acest lucru va stimula creșterea părului. Mulți oameni care au folosit această
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]