2,481 matches
-
locotenent-colonel (1921) și, în fine, colonel (1 octombrie 1926). Din inițiativa sa s-a construit Monumentului luptătorilor din Regimentul 9 Vânători, existent și astăzi la intersecția Splaiul Independenței - Șoseaua Cotroceni (la Podul Cotroceni, în zona străzii Ernest Djuvara, de lângă Grădina Botanică), din solda sa și militarilor comandați de el. Este numit în fruntea Consiliului de Război al Corpului II Armată, apoi adjunct al șefului Statului Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei. După revenirea prințului Carol în țară, colonelul Marinescu și colonelul
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
New York, SUA - d. 30 ianuarie 1888) a fost un botanist american din secolul al XIX-lea, discipol al lui John Torrey și colaborator al lui Charles Darwin. Prin cercetările sale asupra florei continentului nord-american a contribuit substanțial la dezvoltarea taxonomiei botanice. Dintre numeroasele cărți de botanică scrise de Gray, cea mai cunoscută este "A Manual of the Botany of the Northern United States, from New England to Wisconsin and South to Ohio and Pennsylvania Inclusive". Această carte, numită pe scurt "Manualul
Asa Gray () [Corola-website/Science/306877_a_308206]
-
Manualul lui Gray", a cunoscut numeroase reeditări și rămâne și astăzi un standard al ghidurilor de teren. În 1842, Gray devine profesor de istorie naturală la Universitatea Harvard. El donează acestei universități o imensă colecție de cărți și de specimene botanice, fapt care permite înființarea unui departament de botanică, "Gray Herbarium", care îi este dedicat lui Gray. În corespondența purtată cu Charles Darwin, Gray îi oferă acestuia informații utile pentru cartea sa despre originea speciilor. Gray a fost unul dintre cei
Asa Gray () [Corola-website/Science/306877_a_308206]
-
Americane de Arte și Științe" (1863-1873). A fost, de asemenea, președintele "Asociației Americane pentru Progresul Științei" (1872) și membru în consiliul "Institutului Smithsonian" (1874 -1888). A devenit membru străin al Societății Regale din Londra în 1873. "A.Gray" este abrevierea botanică oficială de autor a lui .
Asa Gray () [Corola-website/Science/306877_a_308206]
-
deoarece se obțin 3000 kg miere la hectar. Nu necesită o îngrijire specială, fiind aclimatizat destul de bine la clima din România. În primii doi ani are nevoie de protecție, deoarece nu rezistă sub -15° -20°. Poate fi găsit în grădinile botanice din Craiova, Cluj-Napoca, în partea de sud-vest a țării și în partea centrală a Transilvaniei.
Tetradium () [Corola-website/Science/307986_a_309315]
-
seturi de construcții, puzzle, plastilină, jocuri electronice, măști, materiale pentru farse, artificii, decorațiuni pentru pomul de Crăciun - Articole pentru colecțiile de timbre, cum ar fi timbre poștale uzate sau obliterate, albume de timbre și alte articole de colecție (mineralogice, zoologice, botanice etc.) - Echipamente de gimnastică, educație fizică și sportive, cum ar fi mingi, rachete, palete, schiuri, patine pentru patinaj pe gheață, patine cu rotile, discuri, greutăți, sulițe, haltere și extensoare - Arme de foc și muniție pentru vânătoare și tir sportiv, nailon
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
vânătoare, pescuit și camping 09.2A Servicii recreative și culturale (S) - Servicii prestate de: - cinematografe, teatre, opere, săli de concert, teatre de revistă - stadioane, piste de ciclism, hipodromuri, etc. - muzee, biblioteci, galerii de artă, expoziții - monumente istorice, parcuri naționale, grădini botanice și zoologice - spectacole de sunet și lumină - circuri, parcuri de distracții - călușei, balansoare și alte locuri de joacă pentru copii - mașini de flipper și alte jocuri pentru adulți, altele decât jocurile de noroc - pârtii de schi și teleschiuri - Închirierea echipamentelor
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
Grădina botanică din Chișinău este una relativ tânără, fiind înființată în 1951, la 1 septembrie, de către T. Gheiderman (director al acesteia 1950-1964), V. Rabin, V. Andreev și A. Negru. Pentru construcția acestei grădini botanice, a fost repartizat inițial un teren de 76
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
Grădina botanică din Chișinău este una relativ tânără, fiind înființată în 1951, la 1 septembrie, de către T. Gheiderman (director al acesteia 1950-1964), V. Rabin, V. Andreev și A. Negru. Pentru construcția acestei grădini botanice, a fost repartizat inițial un teren de 76 ha de pe valea râului Durlești. Însă după 5 ani de la construcția inițială au dat de știre un șir de factori negativi, iar în 1964, în urma alegerii lui A. Ciubotaru ca director, Grădina
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
a fost repartizat inițial un teren de 76 ha de pe valea râului Durlești. Însă după 5 ani de la construcția inițială au dat de știre un șir de factori negativi, iar în 1964, în urma alegerii lui A. Ciubotaru ca director, Grădina Botanică a fost mutată în S-E Chișinăului, în noua locație fiindu-i repartizate 104 ha. Acest teritoriu nou include 24 tipuri de soluri cu ape subterane. Directorul actual este Dr. Alexandru Teleuță. = Direcții de cercetare =
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
Grădina Botanică a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Grădina Botanică a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane. Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la Catedra
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane. Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în castelul
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
intuiește potențialul remarcabil pe care îl deține terenul din jurul liceului și vechiul parc de agrement, cu diversitatea speciilor ce se găseau plantate aici. Acest parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se găseau clădirile, curtea liceului cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se găseau clădirile, curtea liceului cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la punerea bazei Grădinii Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la punerea bazei Grădinii Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice. Memoriul
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]