2,199 matches
-
le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se într-o altă grădină de aur, "îl zgâlțâie" și pe Brumarul-cel-Mare ("stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber"), pentru că i-a înghețat într-o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul "cel cu cap de fier" să-i aducă mâncarea; l-a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chevilles et aux poignets, des cercles d'or. Et rien autre. Elle était nue" [Zola, La Сurée, p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu aspect enciclopedic: „Progresele științei” (1904-1906), „Convorbiri științifice și filosofice” (1912), „Orizontul” (a fost prezent în colectivul publicației de la înființare, în 1921, până în februarie 1924, când părăsea definitiv redacția), „Revista ideilor” (1924-1925), „Minunile naturii” (1925). „Lunatic” și „idealist”, își investește bruma de agoniseală pentru a edita în timp câteva bune serii de popularizare: „Biblioteca Lumen” (înființată în 1908), „Menorah”, „Convorbiri științifice”, „Oameni celebri”, „Orizontul”, „Probleme și idei”, „Noua colecție Lumen” ș.a. A practicat și publicistică de atitudine, cu note critice, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
când URSS era încremenită în stagnarea brejneviană, toți românii sau aproape erau antisovietici. Zece ani mai târziu însă, când era vorba de Gorbaciov și de perestroika (ferestruica, cum era ea alintată, ușor ironic, în românește), chiar dacă nu aveam îndeobște nicio brumă de încredere în buna credință a Moscovei, parcă am fi vrut și noi să avem parte măcar de un pic de glasnost. La capătul puterilor Cei mai mulți români înțeleseseră de fapt în 1977 că Nicolae Ceaușescu nu avea de gând să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
invazii ale minerilor, vor pune pe fugă orice investitor străin, în timp ce agonia marilor întreprinderi de stat era prelungită artificial, până când directocratura avea să își apropieze prin cele mai variate metode substanța acestora. În schimbul subsidiilor care sărăceau sistematic bugetul și distrugeau bruma de infrastructură bancară a țării, noua clasă conducătoare a devenit agentul unei spolieri sălbatice a proprietății de stat, exploatând fără milă sectoarele profitabile. În 1996, alegerile vor bloca acest sistem. În acord cu organismele financiare internaționale, cu sprijinul unor consultanți
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu cer dezlegare,/ Iar când le trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vărat o vară-n tine, / Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83 sau "Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă? / Eu cu mândra în zăvoi / Și tu lumini după noi, / Eu cu mândra intr-un casă / Și tu lumini la fereastră."84 Elementele primordiale își recapătă viața proprie în cadrul ceremonialului de înmormântare, "petrecerea" din astă lume se face în deplină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de brumă, / Rău îi, Doamne, fără mumă, / Strugurel bătut de piatră, / Rău e, Doamne, fără tată. / De-i călca din urmă-n urmă, / Din străin nu-i face mumă, De-i călca din piatră-n piatră, / Din străin nu-i face tată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reînvie primăvara, se maturizează vara și toamna și mor iarna, în același timp cu natura, soarele însuși fiind considerat un zeu, sărbătorindu-i-se, anual, ziua de naștere: Dies Natalis Solis Invicti.40 Ciclul sărbătorilor romane începea cu Brumalia sau Bruma care se desfășura pe perioada a 24 de zile, între 24 noiembrie și 7 decembrie, închinată zeului Dionysos. Între 17-23 / 24 decembrie se sărbătoreau Saturnaliile, închinate zeului Saturn, urmate de Opalia, în cinstea soției lui Saturn, ca zeitate a rodniciei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va produce ridicolul: „O brumă de bun-simț ar spulbera mult spirit”. (Vauvenargues). * „Din dorință se naște ideea mijloacelor.” (Th. Hobbes) Este cert că alături de „inteligență și de „voință”, „motivația” este principalul factor psihologic care a determinat obținerea progresului științific și tehnologic, de-a lungul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
matur, dar tot cu note sentimentale ca re țin de sufletul îndrăgostitului, Constantin Clisu la 1 7 mai 1958 scrie și el: Măi, vântule zvăpăiat! De mi‐ ai scuturat atâtea Flori, în păru‐ mi cărunțit Sau în toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine supărat Măi, vântule zvăpăiat! În perioada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei, poezii fel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
a lăsat câteva prelucrări din lirica lui Goethe, Heine, Lenau, François Coppée, Sully Prudhomme. SCRIERI: Rime pierdute, Craiova, 1881; Poezii complecte, precedate de o scrisoare de V. Alecsandri, pref. G. Sion, București, 1883; De-ale inimei, Iași, f.a.; Rouă și brumă, București, 1900. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531; Dicț. lit. 1900, 775; Cioculescu, Itinerar, IV, 164-168; Dicț. scriit. rom., IV, 205. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
este mai liber, mai avut, mai sănătos, cu atît darea directă caută a se recomanda mai mult". Există o strictă interdependență între regimul economic și regimul financiar. Ce constată în economia românească la acel moment: "Afară de activitatea țăranului și a brumei de cîțiva meseriași care îi avem și noi, o sumă de lume, dacă nu toată, trăiește nu din schimbări de formă, ci parte din schimbări de loc, parte din transmisiuni, care amîndouă se confundă uneori. În locul seriei firești de schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în ultimii ani "grație" încălzirii globale. "Dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova, spune autoarea Abisului ontologic, decît Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie aproape endemică". Speranța la Bacovia a murit, nu există ieșire, bruma acoperă orice urmă de viață, plumbul cade ca o lespede. Melancolia, preluată de la Eminescu, și ea se întunecă: I-auzi cum mai plouă/ Ce melancolie! Plumbul care închide ca într-un sarcofag poemul cu același titlu, este considerat de exegetă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de brume și nori care apasă foarte jos, cu o predispoziție ploioasă dar fără ploaie propriu-zisă. Se poate dispera de plictiseală. Chiar și vitele care nu mai beau apă o resimt, cocoșii care cîntă cu voci foarte scăzute. Este o stagnare, o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anotimp, ora din zi și condițiile meteo (știind fiind faptul că la anumite ore, mai ales în apropierea apelor, ceața este prezentă și astfel vizibilitatea este diminuată; dimineața și seara, traseele pe iarbă sau pământ sunt mai alunecoase datorită umidității brumei, mai ales în perioadele de tranziție de la și spre anotimpul rece). D2. Practicarea joggingului în zone montane cu o anumită altitudine implică cunoașterea unor modificări care pot apărea asupra anumitor funcții ale organismului. Aceste modificări sunt legate de ceea ce specialiștii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
empatică în jurul unui monstru, o creatură nihilistă și ratată, ce devine însă tot mai simpatic pe măsură ce îi descoperim sensibilitatea devastată, pe care nici măcar iubirea nu o poate salva. Marc a trecut de cincizeci de ani și a înțeles demult că bruma de talent literar pe care o avea îi ajungea la limită pentru meseria tipic americană, importată de curînd în Europa, de profesor de creative writing. De fapt, trist și prozaic, munca aceasta îi permitea să dezvolte relații intime cu studentele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul județului. Vânturile dominante sunt cele din nord-vest și nord. Secetele, brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută 30°C, perioada bioactivă: 28
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție 10,5°C, temperatura maximă absolută 40
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală: 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție: 10,5, temperatura maximă absolută: 40°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută: -30°C; perioada bioactivă: 28
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acumulare, rezervor tampon de apă potabilă pentru municipiul Iași, sursa majoră fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală: 9,6°C, temperatura maximă absolută: 40°C, temperatura minimă absolută:30°C, perioada bioactivă: 28
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]