16,849 matches
-
multă vreme, iar acum ne-am certat și ea a plecat rece În oraș. A lăsat În urmă un parfum amețitor, care răvăși toate lucrurile din odaie. Și ființa mea bicisnică, totodată. Am alergat ca un ridicol la fereastra de la bucătărie să o urmăresc cum dispare În seară, cu un mers ușor săltat, dar destul de sigur, trecându și mâna prin părul bogat și scuturându-și capul Într-o parte și În cealaltă. Probabil că ochii neiertători ai vecinilor mei (madam Gușă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
plata și să nu deranjeze vecinii. Are viața ei și ea este cea care hotărăște ce face cu ea. Apoi, Într-un mod surprinzător, mi-a spus că trebuie să se schimbe și să se culce. Am dispărut umilit În bucătărie, unde Îmi improvizasem, din taburete, un pat destul de bun. Ce se Întâmpla cu mine? De ce devenisem dintr-o dată atât de... nestăpânit? De imprevizibil? Eram confuz, agitat, tulburat, ca și cum aș fi luat un drog ușor. Hotărâsem, doar, pe la vârsta de treizeci
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copil obraznic ciobise În mai multe locuri, și destul de grav, două trepte de la intrarea În bloc. S-a făcut leu-paraleu domnul Cantemir atunci. A fost cât pe ce să dea cu plodul acela de pământ (ascultam de după geamul Întredeschis de la bucătărie). Femeia l-a făcut „Scrumbie nesimțită!”. Și i-a mai zis și „Anormalule!”. Domnul administrator a plecat ca din pușcă atunci. A fost o zi foarte tristă pentru el... Pentru mine, Melanie este o ființă vizibilă doar la lumina zilei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
armonie deplină de linii și ondulații, de trăsături fine și de curbe dulci. Un corp de zeiță, care te invita să Îl admiri la infinit, unic și desăvârșit. 119 Într-un târziu, cu sufletul apăsat, m-am Îndreptat șontâcăind spre bucătărie și, după ce mi-am desprins proteza, m-am Întins În patul meu improvizat. Inima Îmi zvâcnea cu putere. Pe fereastra Îngustă, dreptunghiulară, se zărea un colț de cer Îndepărtat, cu câteva stele clipind acolo tainic, ca niște ochi cercetători În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Își face o cafea pe fugă (de ea cumpărată - nu se amestecă niciodată În lucrurile mele), o soarbe repejor, schimbă cu mine câteva politețuri și dispare... ca o boare. O urmăresc, ca de fiecare dată, furișat după perdeaua geamului de la bucătărie, neînchipuit de trist că va trebui să nu o mai văd un timp. Există În ființa ei un amestec de ceva liniștit și exploziv, de simplu și complicat, de senin și furtună. Există În ființa ei ceva de icoană obrăznicuță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
m-a privit scurt și a clătinat mustrător din cap, ca și cum tocmai ar fi certat un obraznic. Apoi a pășit Înainte, cu spatele țeapăn, sfidătoare ca o profesoară prea riguroasă, de școală londoneză. Aseară, pe la nouă și jumătate (eram În bucătărie și ascultam la radio „Sonata Kreutzer”), m-am trezit cu Melanie la ușă, Însoțită de o prietenă blondă, platinată, plină de zorzoane, cu un tatuaj pe umăr Întruchipând două turturele albe, care se giugiulesc cioc În cioc. Și-au cerut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dincolo de teii din apropiere, spre cerul Înalt. În dimineața aceasta Melanie a apărut foarte surâzătoare, cu mult mai devreme ca de obicei, aducând cu ea un buchet impresionant de margarete și o sticlă de șampanie Începută. Eu mă aflam În bucătărie și nu am auzit cheia rotindu-se În yală (hotărâsem să-i dau cheia mea de rezervă din noaptea când o găsisem ghemuită la ușă). Îmi pregăteam un ceai din plante medicinale pentru a-mi obloji piciorul (locul de unde fusese
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
surprins), Îmi șopti că ar dori să bea un pahar de șampanie Împreună cu mine și mă sărută fugar pe obraz. Apoi Îmi atrase atenția că mi fierbe ceaiul „de mama focului” pe ochiul aragazului și dispăru pentru un timp din bucătărie. Eram tulburat de-a binelea, asemeni tânărului timid, care iese pentru Întâia dată cu o fată dragă lui, iar aceasta Îl sărută fugar, pe neașteptate. Sărutul ei pe obrazul meu a fost cel mai bun leac. Renunțând la ce-mi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
un cuvânt, unde nu a mai zăbovit foarte mult, cum Îi era obiceiul. După ce s-a aranjat Într-o oarecare grabă, a dispărut, fără să salute, În seara cernită peste orașul zgomotos, care o Înghiți cu aviditate. Pe masa din bucătărie trona un tort de ciocolată, cumpărat de la cofetăria din cartier, pe care scria, cu litere mari, trandafirii „La mulți ani, Căprioară!” Au trecut mai bine de trei zile de când Melanie nu a mai apărut. Sunt extrem de Îngrijorat. Nu știu ce s-a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fereastră, lungindu-mi gâtul și căutând-o cu privirea În gol, printre teii Înșirați de-a lungul aleii. Pustiu! Ajung din nou lângă rafturile cu cărți, dar prietenii mei de odinioară nu mă atrag cu nimic acum. Nici radioul din bucătărie nu mai pot să-l ascult. Nici pe Valeriu nu l-am mai văzut de secole (el nu mă vizitează de ani buni, din cauza lui Țiți Mițura, care a scornit tot felul de mizerii, de insinuozități pe seama noastră). Nici nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
peste lanțul de tei din preajmă, ca două siluete fugare, Înstrăinânduse În noaptea târzie, departe, peste lume. Plouă mărunt de ceva timp, dintr-un cer Încărcat cu nori vineții, care-au fugărit soarele amiezii. Sunt Întins pe patul improvizat din bucătărie, cu un prosop umed Înfășurat În jurul capului. În urma loviturii primite, mă doare Îngrozitor fruntea. O durere cumplită, de care nu mai scap. Proteza de lemn e sprijinită de un scaun, lângă masa pe care observ niște bani de hârtie, mototoliți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
găsiră că hotărârea pe care o inoculaseră fiicei lor nu era în firea lucrurilor. Dacă aceasta o fi chemarea ei!? Era într-o duminică dimineață. Deși Ina se trezea mai târziu în zilele de sărbătoare, în acea dimineață veni în bucătărie, îi spuse sărut mâna mamei sale, schițând ceva ce se dorea a fi un zâmbet. Și, fără a fi solicitată, se oferi să o ajute pe mama ei în ale gospodăriei. - Mai întâi mănâncă ceva, apoi vom face amândouă o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dulăpiorul din stânga aragazului. Stai puțin să verific ce mai scrie în rețetă, se pare că mai sunt și alte ingrediente. In timp ce gospodinele roboteau la punerea în operă a noii prăjituri, intră tatăl. - Măi, măi, măi, ce plină e bucătăria noastră în dimineața asta! Fata nu mai așteptă ca tatăl ei să lase sacoșele cu care era împovărat și alergă într un suflet să-l îmbrățișeze, cu toată căldura: - Tăticule, să trăiești mulți, mulți ani! - Mulțumesc, fata tatei, dar ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
voie să facă nimic? Ai uitat că ne trebuie ceva băutură, sifoane..., poate ne calcă cineva pragul. Vrei să creadă că a nimerit în Sahara!? - Faci cum vrei, dar eu am decretat! După câteva ore, mama și fata au întors bucătăria cu susul în jos. Soțul și-a îndeplinit și el planul, făcând aprovizionarea cu răcoritoare și alte băuturi de sărbătoare. La ora prânzului, întreaga familie se afla așezată la masă. Turnând în pahare o licoare scumpă, un fel de vișinată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu-i așa? - Și o prietenă adevărată, completă Ina. - Acum, poftim la masă, domnișoară! Uite că vine și tata! Și apoi, la culcare... Seara închisese demult porțile zilei. După ce luară masa, Ina o ajută pe mama ei să deretice prin bucătărie, rosti obișnuitul noapte bună! părinților și se retrase în culcușul ei intim. Prin fereastra deschisă larg spre grădină, Ina văzu o lună mare, ca un disc de aramă abia ieșit din laminor ce se uita indiscret în camera ei. Privi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
scontând să l incite. Văzând că Alex nu reacționează în nici un fel, Olga se așeză pe pat, trase pătura învelită în cearșaf atât cât să nu-i acopere bustul în întregime. - Știi Alex, îl opri ea pe bărbatul pornit spre bucătărie, ieri dimineață a poposit la fereastra mea o păsărică ce mi-a șoptit, ca pe o taină, că astăzi aș putea deveni mireasa ta! - Nu te-ai întrebat nici o clipă dacă păsărica aceea n-a greșit fereastra? avu el tăria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
desfășoare în noaptea nunții, și-și zâmbi sieși, fără a-și reproșa gestul, fără a-l condamna. Își zidi uimirile în tăceri, gândind că orice cuvânt rostit cu glas tare ar putea fi dăunător. În acest timp, Alex robotea la bucătărie, un ghem de nervi. Puse cafeaua în cești, vărsă din neatenție câteva picături din ibric lângă aragaz, dar nu le șterse, ceea ce nu-i era în fire, puse grijuliu ceștile pe un platou și intră În sufragerie cu o mină
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
onoare din suită... Fără să continue convorbirea și fără să-și bea paharul de Busuioacă de Bohotin din care gustase doar, Alex își ceru scuze că trebuie să plece; spuse un sărut-mâna Valentinei, neștiind dacă spusele lui vor ajunge până la bucătărie, îi strânse mâna lui Jan și ieși glonț pe ușă ca dintr-o pușcă de calibru mare. Din clipa aceea imaginea toamnei dobândi pentru el alte străluciri. Valentina auzi ușa de la intrare și veni În sufragerie întrebătoare. - V-ați certat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
-mi spui și mie, Jane, o zi, o clipă măcar, când poți fi și tu serios!? - Bineeee... Îți voi comunica în scris. Valentina părăsi sufrageria aparent deranjată de comportamentul soțului ei, de așa-zisa lui răutate dar, după ce trecu pragul bucătăriei, uită totul cu desăvârșire. Știa bine că în glumele lui nevinovate există întotdeauna un semn de afecțiune. * Tot drumul până acasă, Alex întoarse pe toate fețele fiecare vorbă rostită sentențios de către Jan și-și spuse în sinea sa: Mâine dimineață
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
instalațiilor și agregatelor uzate, care pun în pericol securitatea blocurilor și a locatarilor. Nu este lipsită de importanță cunoașterea și a altor cauze abuzive, cum sunt : folosirea abuzivă a spațiilor comune dintrun condominiu, a unor instalații sanitare de la baie și bucătărie, defecte, care produc inundații distrugătoare în apartamentele vecine ; provocarea în apartamente de zgomote de natură să tulbure liniștea și buna conviețuire a locatarilor de pe scară; dărâmarea sau desființarea prin distrugere, fără autorizație a unor pereți de rezistență din interiorul apartamentelor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
fie folosite. La masă, mama purta bigudiuri și eu mă simțeam copilul ei. Mâncam cât puteam de încet ca să stea cu mine mai mult, știam că după ce-și scoate bigudiurile nu o să mai fie mama mea. De pe scaunul din bucătărie, am învățat să vorbesc, iar părinții mei au învățat să tacă. Apoi aș fi vrut să tac din nou. La un moment dat, am aflat că și alți părinți tac atunci când copiii lor încep să vorbească. M-am hotărât să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la început, apoi nu mi-a mai păsat. Mătușa se scula în fiecare dimineață cu noaptea-n cap și făcea curățenie în toată casa, avea o plăcere diabolică să șteargă tot timpul praful de pe mobilă. Pe la unsprezece se ducea în bucătărie și pregătea prânzul, din care întotdeauna mânca foarte puțin, apoi spăla vasele cu răbdare pentru fiecare pată. Restul zilei și-l petrecea în sufragerie cosând goblenuri. Strânsese zeci de pânze în sertarele noptierei, dar nu se putea îndura să le
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și culegi cât mai mult din ce urma să se arunce. Frunzele și lăstarii se trezeau dimineața în apă, pe stative, în plină lumină și începeau să te recunoască. În scurt timp balconul a devenit neîncăpător, după aceea, sufrageria și bucătăria, iar de jur împrejurul patului din dormitor creșteau deja pomi fructiferi. Când a fost să alegi, ai preferat să renunți la mobilă, la aparatura electrică, la toate zidurile, numai ca pădurea să poată crește în voie. Și nu te mai dureau dinții
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
astea, că tu imediat începeai din nou să plângi. URME DE CIOCOLATĂ ÎN COLȚUL GURII Acum câteva zile i-am auzit șușotind, dar nu credeam că o să se întâmple așa de curând. După prânz aș fi vrut să rămân în bucătărie și s-o văd pe Maria cum spală vasele, dar a sunat telefonul și a trebuit să mă întorc la mine în cameră. Știam că nu le place să fiu de față când vorbesc cu cineva de la serviciu. Prin fața ușii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
praful strâns de jur împrejur. Treceam din cameră în cameră să văd dacă s-a mai schimbat ceva și din nou în hol, unde tata o îmbrățișa lung pe mama. După ce am închis ușa, iar mama s-a dus la bucătărie, am mai auzit câteva secunde pașii lui pe scări. Cu ochiul lipit de vizor, mi-l imaginam ieșind în stradă, fluturând mâna după un taxi, aplecându-se să se așeze pe bancheta din spate și trăgând portiera după el. — Acum
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]