2,586 matches
-
și o rușine” se intitulează articolul semnat de Pavel Pavel, la numai câteva luni după instaurarea hitlerismului în Germania și în care se spune: „Mișcarea hitleristă este o diversiune a marelui capital, după cum fascismul a fost o contrarevoluție a clasei burgheze în plină degringoladă... ... În mișcarea hitleristă și-au dat întâlnire burghezi declasați, financiari faliți, foști ofițeri imperiali, lumpenproletari, preoți, toate epavele sociale aruncați la suprafață de război, de revoluție și de inflație” (Viața Bucovinei nr.2 /15 mai 1933). Autorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrise în cea mai curată limbă de lemn. Spre exemplificare, vom cita numai din articolul Drama lui Eminescu. Iată ce ne spune dl. Dumitriu despre Eminescu: "Haine tocite, pălăria veche, ghete scîlciate și căscate: uniforma atîtor mari scriitori în societatea burgheză. Tremura de frig. Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare. Așa a ajuns Eminescu să fie tipul reprezentativ pentru condiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare. Așa a ajuns Eminescu să fie tipul reprezentativ pentru condiția scriitorului în societatea burgheză. Drama lui e însăși drama scriitorului într-o lume unde omul e călcat în picioare" și, cum era de așteptat, urmează comparația: "Puține contraste între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
e însăși drama scriitorului într-o lume unde omul e călcat în picioare" și, cum era de așteptat, urmează comparația: "Puține contraste între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului. Lumea în care trăiește scriitorul de azi la noi e sănătoasă, frămîntată de lupta îndîrjită pentru construirea viitorului, de lupte necruțătoare cu canaliile trecutului (n.n. îngrozitor trecut în care părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adevăratul ei conținut de clasă să dispară sub o frazeologie pseudorevoluționară despre libertatea creației, lovește Lenin". O altă chestiune rezolvată "magistral" este "o problemă estetică veche, problema libertății artistului"... "Lenin, afirmă criticul, zdrobește aceste teorii estetice idealiste, transformate de lumea burgheză în adevărate prejudecăți". Ne este prezentată rețeta sigură de accedere la libertatea de creație: "Lenin aplică reprezentarea marxistă a raporturilor dintre necesitate și libertate la activitatea creatoare. Liber cu adevărat va fi artistul care va înțelege în modul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mod egal o carte care militează nemijlocit pentru socialism prin toată problematica ei, ca La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan, și o carte care poate năzui către același lucru doar ca o consecință a faptului că demască lumea burgheză de ieri, să zicem Glasul lui Iulian Vesper, ideea de conținut nou capătă un sens atît de vag încît nu e greu să fie uitată pe drum". Există astfel pericolul de a "nu se mai face nici o distincție de ordin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
numai 7 ani (document 133) etc. Deținerea de cărți "interzise", în opinia regimului, era considerată o crimă. Un medic (document 142) este condamnat la 8 ani închisoare pentru că, într-o discuție, "a adus elogii poeziei și literaturii scrise în timpul regimurilor burgheze, făcînd afirmațiuni dușmănoase, că poezia și literatura din timpul regimului democrat popular ar fi inferioară pentru că în .R.P.R. n-ar exista libertatea creației". Cineva este condamnat (documentul 72) pentru conceperea, împreună cu alți doi, a unor manifeste la care a contribuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dintre cele mai ascuțite arme ideologice literatura". Se urmărea "a da pe linie de stat o cât mai largă contribuție în vederea introducerii liniei Partidului Muncitoresc Român în sectorul creației literare și pentru combaterea ascuțită și cât mai eficace a ideologiei burgheze și a teoriilor literare și artistice decadente care o reprezintă". Pentru politrucii vremii, riguroși și foarte atenți a nu permite nici o abatere de la linie, "preocupările și sarcinile Direcției Literare" urmăreau în principal: "a) Creația literară ca atare; b) Editarea cărților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre viața și opera poetului, elaborată de I. Vitner (??), o piesă de teatru Eminescu, avînd ca autor pe Camil Petrescu, etc. Printre cei care vor conferenția aflăm pe Eugen Jebeleanu (Eminescu, poet al poporului nostru), Paul Georgescu (Eminescu și critica burgheză), Ion Vitner (Temele patriotice și sociale în opera lui Eminescu), Miron Constantinescu (Valoarea universală și semnificația pentru R.P.R. a lui Eminescu) etc. O informație a Sectorului de Literatură și Artă atenționează că se "întîmpină greutăți în ceea ce privește mobilizarea la spectacole" mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a-l cunoaște personal, sînt nemărginite. Citind 1907, este nevoit să constate că a fost scrisă "în cea mai ortodoxă linie a "realismului socialist", neavînd o poezie, o strofă, un vers care să fie suspectat de deviaționism în sensul esteticii burgheze, adică a ceea ce noi, neintegrați reperismului literar, numim talent". "Prostituarea talentului" se plătește scump: "Inspirația, căldura, ritmul ideației, totul a dispărut". Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu și atîtea alte nume au fost folosite de propaganda de partid spre a face să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noi îndemnuri/ Și fumul din furnale urcat pînă la cer". În februarie 1950, conducerea U.S., printr-o adresă, comunică Filialei ieșene regretabilul plagiat al unui membru al Filialei din Constanța, "fapt care demonstrează că vechile și putredele năravuri ale literaturii burgheze încă mai persistă printre unii mînuitori ai condeiului. Roși de ambiții nemăsurate și setoși de glorii nemeritate, elemente necinstite își însușesc munca altora, dînd-o drept a lor. / În felul acesta, speră că se vor putea strecura printre creatorii de artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care ar avea perspective să se dezvolte ca critici literari". Principalele sarcini ale scriitorului, comunicate de același Novicov, erau: lupta pentru "apărarea Păcii și construirea socialismului; valorificarea experienței literaturii sovietice și însușirea metodei realismului socialist; combaterea hotărîtă a influențelor ideologiei burgheze imperialiste în literatură". Din 1951, almanahul își schimbă titlul, se va numi Iașul Nou, cu o ritmicitate lunară. Din primul număr sînt selectate de Lucian Dumbravă poeme "combative" gen: "Cîntecul Congresului pentru Pace ("Ni-i liberă țara, de aceea/ Vrem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încercării de a prelua toată literatura din trecut de-a valma, fără spirit critic, altfel spus totul să fie trecut prin sita ideologică a partidului. Este combătut cu vehemență formalismul în artă, ca manifestare a idealismului afirmat sub influența ideologiei burgheze, și nu mai puțin idilismul, ce se manifestă prin sulemenirea realității sau prezentarea ei tendențios unilaterală, și aceasta pentru că "nu avem nevoie nici de reclama mincinoasă a idiliștilor, care fără îndoială miroase a oportunism dar nici de ponegrirea negativiștilor, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
această literatură legată de cauza celor mulți "după primul război mondial și îndeosebi în perioada de fascizare a țării, linia acestei concepții progresiste, democratice, despre rostul și temeiurile artei a trebuit să lupte din greu cu presiunea crescîndă a ideologiei burgheze reacționare, ideologie susținută și încurajată pe toate căile de statul fabricanților și moșierilor. În aceste vremuri vitrege, cînd se dezvolta o intensă activitate a cîrdurilor de scribi vînduți sacului cu bani, în vremea cînd rostirea adevărului te expunea atacurilor brutale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu pas de partid. Tot în perioada interbelică România era acuzată de comuniști că-i țară imperialistă și Basarabia un teritoriu ocupat de aceasta. Paul Georgescu aprecia critica literară din anii anteriori eliberării (care eliberare?!) aproape complet infectată de estetica burgheză. Pe bună dreptate aceasta avea nevoie de un medic dentist ca I. Vitner (cel care l-a eliminat și înlocuit la catedră pe G. Călinescu) pentru a fi tratată, conform cerințelor, pe baza concepției științifice despre lume a clasei muncitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse de partidul clasei muncitoare, au înfrînt forțele reacționare, fascizante, care dețineau puterea economică și de stat. Și pe plan ideologic a fost o luptă înverșunată, în care ideologia burgheză, decadentă, curentele șovine și mistice au fost înfrînte". Spre exemplificare, este reamintită "lupta împotriva "criziștilor" care, contestînd proletariatului rolul conducător pe planul creației artistice, proroceau lichidarea literaturii române. Numărul însemnat de cărți apărute după aceea și care purtau un mesaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literară. "Scînteia" marca această nouă etapă printr-un editorial, Spre un nou avînt al creației literare. Aceasta a fost perioada de constituire a tinerei critici literare care a avut totuși forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste, retrograde. În această perioadă au început să se manifeste și să depună o activitate rodnică criticii I. Vitner, Traian Șelmaru, M. Novicov, Ov. S. Crohmălniceanu, N. Moraru, V. Mîndra și alții. Au apărut studii și articole care expuneau concepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liricii. Criteriul nostru ferm este, înlăturînd toate tezele dogmatice, ca sentimentele și gîndurile exprimate de poet să fie sentimentele și gîndurile înaintate care să ne înflăcăreze în măreața noastră operă, construirea socialismului în patria noastră". Chemînd la luptă împotriva ideologiei burgheze reacționare, criticul de la "Gazeta literară" (titlu preluat de la sovietica "Literaturnaia Gazeta" și care se va schimba, în a doua parte a deceniului VI din secolul trecut în "România literară") atenționează asupra teoriilor diversioniste despre o așa-zisă pauză în lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literaturii cu exploatarea omului de către om, dar în comunism dicta clasicul articol leninist "Opoziția de partid și literatura de partid", permanent punct de referință pentru scriitorimea partinică. În temeiul leninistului articol, vigilentul șef de "Gazetă literară" atenționează: "Influența acestor teorii burgheze despre libertatea absolută a creației a putut duce la lansarea unor asemenea formulări confuze ca aceea a "redării adevărului integral". Reflectarea veridică a vieții în literatura realist-socialistă nu se poate face în afara concepției despre lume a clasei muncitoare, singura obiectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cameră". Limbajul ezoteric, adesea contorsionat, prețios, îngreunează lectura, ascunde ideile sau lipsa de idei, ușurează calea spre estetism". Finalul coraportului Problemele criticii, cum era de așteptat, este unul triumfalist, în nota dominantă a epocii, declarîndu-se înfrîngerea principalelor poziții ale criticii burgheze, prin saltul de la critica predominant reacționară, idealistă și estetistă la critica științifică, partinică. Într-o manieră asemănătoare vor fi discutate Problemele dramaturgiei, în coraportul lui Mihail Davidoglu. Trecînd peste corapoartele Literatura minorităților naționale din R.P.R. (Nagy Istvan), Traducerile literare (Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
marxist-leniniste despre literatură și artă, pentru victoria realismului socialist în creația literară, pentru valorificarea științifică a moștenirii noastre literare, pentru dragoste față de popor și identificarea cu interesele și năzuințele lui. De pe această bază ideologico-artistică, Uniunea Scriitorilor a luptat împotriva ideologiei burgheze, a influențelor și manifestărilor acesteia în literatură". Se recunoaște cu gratitudine "rodul ajutorului multilateral, al înțelegerii adînci, a grijii părintești, pe care Partidul Muncitoresc Român și Guvernul Republicii Populare Române le-au acordat întotdeauna scriitorilor, confirmarea de către viață, de către însăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mecanismelor ideologice ilustrate "strălucit" de Ceahlăul literelor românești. Sadoveanu este amendat ca fiind între primii care creează la noi imaginea "celei mai umane dintre orînduiri". Este comentat și ilustrat postulatul leninist al celor două culturi. Lenin aprecia că în cultura burgheză sînt vizibile elemente ale culturii socialiste, drept pentru care "din fiecare cultură națională noi luăm doar elementele ei democratice și socialiste, le luăm numai și indiscutabil în opinie cu cultura burgheză". O bună aplicație a gîndirii leniniste evidențiază Emil Iordache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al celor două culturi. Lenin aprecia că în cultura burgheză sînt vizibile elemente ale culturii socialiste, drept pentru care "din fiecare cultură națională noi luăm doar elementele ei democratice și socialiste, le luăm numai și indiscutabil în opinie cu cultura burgheză". O bună aplicație a gîndirii leniniste evidențiază Emil Iordache în preluarea de către noua ideologie a operei eminesciene. Momentul ales este centenarul nașterii poetului, cînd "situația operei eminesciene în cultura română se află între necesitate și optimism exegetic, după cum rezultă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
într-o organizație subversivă, care uneltea în contra ordinii sociale. Delictul lui Eusebiu Munteanu consta în aceea că "în cursul anului 1957-1958 a purtat discuții cu inculpatul Gordan Victor, cu care ocazie a adus elogii poeziei și literaturii scrise în timpul regimurilor burgheze, făcînd afirmații dușmănoase, că poezia și literatura în timpul regimului democrat popular ar fi inferioară, pentru că în R.P.R. nu ar exista libertatea creației. Tot în cadrul acestor discuții, inculpatul a făcut afirmații calomnioase la adresa R.P.R. și U.R.S.S., arătînd că în relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
partid, expresia cea mai elocventă a decadenței și putreziciunii occidentale; nu-mi plăcuse deloc mincinosul roman Rădăcinile sînt amare de Zaharia Stancu, ignorînd că se voia o carte despre activitatea comuniștilor români în ilegalitate, în lupta lor eroică împotriva orînduirii burgheze; îi semnalasem mașinii de înregistrat vorbe apariția în presă a unui interviu cu Jawaharlal Nehru, în care acesta nu se sfia să afirme că și dictatura proletariatului, ca orice dictatură, este exercitată de minoritate împotriva majorității. Cum Nehru era prietenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]