3,270 matches
-
care să nu fie lichidate numai sărăcia și inegalitatea dintre clase, dar să fie eliminate dezastrele economice și sociale specifice sistemului capitalist.28 Ceea ce este de reținut este faptul că autorii acestui document politic (având o poziție clar deschisă împotriva burgheziei și a societății capitaliste, considerând că aceasta trebuia desființată) nu au putut să nu recunoască faptul că "burghezia a avut în istorie un rol cât se poate de revoluționar". Ei afirmă că "burghezia a arătat ce este în stare să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sociale specifice sistemului capitalist.28 Ceea ce este de reținut este faptul că autorii acestui document politic (având o poziție clar deschisă împotriva burgheziei și a societății capitaliste, considerând că aceasta trebuia desființată) nu au putut să nu recunoască faptul că "burghezia a avut în istorie un rol cât se poate de revoluționar". Ei afirmă că "burghezia a arătat ce este în stare să realizeze activitatea omenească. Ea a realizat opere minunate, dar de cu totul altă natură decât piramidele egiptiene, apeductele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
politic (având o poziție clar deschisă împotriva burgheziei și a societății capitaliste, considerând că aceasta trebuia desființată) nu au putut să nu recunoască faptul că "burghezia a avut în istorie un rol cât se poate de revoluționar". Ei afirmă că "burghezia a arătat ce este în stare să realizeze activitatea omenească. Ea a realizat opere minunate, dar de cu totul altă natură decât piramidele egiptiene, apeductele romane, catedralele gotice; ea a întreprins adevărate expediții, dar cu totul altele decât migrațiunea popoarelor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ce este în stare să realizeze activitatea omenească. Ea a realizat opere minunate, dar de cu totul altă natură decât piramidele egiptiene, apeductele romane, catedralele gotice; ea a întreprins adevărate expediții, dar cu totul altele decât migrațiunea popoarelor și cruciadele. Burghezia nu poate să existe fără a revoluționa neîncetat uneltele de producție, deci relațiile de producție și, prin urmare, toate relațiile sociale"29 După ce citești aceste opinii, poți spune: Nimeni nu a făcut o mai frumoasă și mai reală pledoarie în favoarea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a devenit și ea neîndestulătoare. Atunci aburul și mașina au revoluționat producția industrială. Marea industrie modernă a luat locul manufacturii; locul stării de mijloc industriale [mici capitaliști n.n.] a fost luat de industriașii milionari, șefi ai unei întregi armate industriale, burghezii moderni."76 Marx a continuat să folosească acest fapt istoric susținându-și teza cu privire la "exploatarea" forței de muncă a muncitorilor (în general) și, de aici, a ajuns la idea de necesitate obiectivă a "luptei de clasă". În același timp, vrând
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cu caracter total empiric. Unele afirmații cum ar fi: "... societatea capitalistă este ultima societate a istoriei"; "... societatea comunistă conduce la o completă realizare a libertății umane"; "clasa muncitorilor moderni ... nu trăiește decât atâta vreme cât munca lor sporește capitalul"; Pieirea ei [a burgheziei n.n.], ca și victoria proletariatului sunt deopotrivă inevitabile"82 dovedesc utilizarea unor artificii lingvistice, care marchează caracterul total empiric al concepției lui filozofice și economice; afirmațiile sale ar trebuie luate "as is", fără a mai fi analizate și discutate, ci
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
idei progresiste, entuziasmați de concepțiile egalității între clasele sociale. Ele au fost ca niște incendii puse la cale de către unii teoreticieni socialiști care, prin discursuri și tot felul de pamflete distribuite muncitorilor, înflăcărau mințile acestora, chemându-i la lupta împotriva burgheziei "exploatatoare" (vezi și "Adnotări" despre Robert Owen p. 268). Cei mai mulți dintre cei cărora li se adresau socialiștii nu înțelegeau prea bine care era scopul acestei lupte, dar acționau în virtutea unei psihologii de masă. Susținătorii unor asemenea idei "progresiste" făceau apel
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și a celui exploatat (Hegel ia ca exemplu pe stăpânul de sclavi și pe sclavii lui). Preluând acest concept, Marx l-a extins la condițiile societății capitaliste, referindu-se la raportul diferitelor clase sociale, și, în special, la cel între burghezie și proletariat. Prin concepțiile și scrierile sale filozofice, el a influențat gândirea multor scriitori; printre admiratorii gândirii sale filozofice se numărau: Bauer, Feuerbach, Marx, J. P. Sartre ș.a. Unii filozofi au negat sau au combătut concepțiile hegeliene. Printre cei ce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
drept un revoluționar). În august 1887, Lenin s-a înscris la Universitatea din Kazan unde studiază dreptul. Încă din primii ani de studenție a început să citească lucrările lui Karl Marx. Ideile marxiste l-au convins despre necesitatea luptei împotriva burgheziei și a început să participe la diverse acțiuni revoluționare studențești. În decembrie 1887, Lenin a fost arestat, iar Universitatea din Kazan l-a exmatriculat și i-a interzis să se mai înscrie la o altă universitate. Fiind considerat drept frate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
297 credit, 189 dobânzi, 202 împrumuturi, 63, 138, 188, 200, 202 principii de funcționare, 47, 94, 97 sistem monetar, 167 supracapitalizare, 62 Birou Federal de Investigații (FBI), 95, 108, 109, 111, 112, 125 Bretton Woods, 174 sistem monetar, 174, 234 burghezie, 77, 79, 265 capitalism, 52 lupta de clasă, 80, 86, 279 micii burghezi, 76, 78, 80 rol istoric, 52 bursă, 29, 69, 72, 95, 99, 103, 110, 144, 183, 193, 195, 196, 197, 212, 214, 216, 222, 237, 239, 241
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
al cărui obiect îl constituie societatea și interacțiunea laturilor ei, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istoriei. 69 Robert Owen (1771-1858), proprietar scoțian al unei fabrici de textile, devenit un susținător al concepției de împărțire a marilor averii ale burgheziei către clasele sărace, defavorizate ale societății. Fondatorul Marii Uniuni Naționale Comerciale, prin care a căutat să strângă muncitorimea engleză într-o organizație muncitorească, pregătind-o pentru o grevă generală împotriva burgheziei. El a fost primul care a folosit denumirea de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
susținător al concepției de împărțire a marilor averii ale burgheziei către clasele sărace, defavorizate ale societății. Fondatorul Marii Uniuni Naționale Comerciale, prin care a căutat să strângă muncitorimea engleză într-o organizație muncitorească, pregătind-o pentru o grevă generală împotriva burgheziei. El a fost primul care a folosit denumirea de socialism.Vezi și "Adnotările" despre viața și opera sa (p. 268). 70 Henry de Saint-Simon (1760-1825), filozof și reformator francez. Unul dintre fondatorii concepției socialiste despre industria modernă și a sociologiei
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al XV-lea, dezvoltările orașelor, burgheziei, capitalismului, statelor naționale, tehnicii, cunoștințelor, științei vor fi deopotrivă produse și producătoare ale unei "bucle", o spirală auto-generativă care retro-acționează asupra dezvoltărilor particulare ce o constituie, stimulându-le și integrându-le. Această buclă ia forma unui "vârtej", care, asemenea unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
germană, creație a Congresului de la Viena / 141 4. Spiritualitatea germană în expansiune / 148 V. GERMANIA SUB IMPACTUL REVOLUȚIILOR INDUSTRIALE / 155 1. Revoluțiile industriale: un impact pozitiv / 155 2. Triumful liberului-schimb (1846-1880) / 162 VI. TRANSFORMĂRI SOCIALE ȘI POLITICE / 167 1. Ascensiunea burgheziei / 167 2. Social-democrația germană / 169 3. Evoluție sau revoluție? / 171 VII. GERMANIA ÎN REVOLUȚIA EUROPEANĂ DE LA 1848 / 175 1. Contextul european / 175 2. Revoluția / 176 VIII. ASCENSIUNEA PRUSIEI ȘI UNITATEA GERMANĂ / 179 1. Prusia în Europa (a doua jumătate a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
I (1493-1519) și Carol Quintul (1519-1556) au încercat, prin diverse măsuri, să unifice Imperiul și să întărească autoritatea centrală, însă fără succes. În perioada premergătoare Reformei, opoziția față de Biserică și papalitate a căpătat noi dimensiuni: principii și cavalerii, orășenimea și burghezia, țărănimea și plebea orașelor formulau programe de revendicări și de limitare a puterii Bisericii Catolice. Nemulțumirea crescândă suscitată de instituțiile religioase își va găsi o supapă de refulare în Reformă. În anul 1517, Martin Luther (1483-1546) își expunea doctrina la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
forțele burgheze elimină ordinea feudală; separația puterilor și drepturile omului devin garanțiile libertății și egalității tuturor cetățenilor. Revoluția franceză nu s-a extins în Germania. Dacă s-au desfășurat mișcări sporadice, care au vizat reducerea discrepanței privilegiilor dintre nobilime și burghezie, dacă marile spirite ale epocii au văzut în Revoluția franceză zorii unei ere noi, a lipsit totuși scânteia care să pună "focul pe praful de pușcă". Atunci când centralismul francez s-a pregătit pentru reîntoarcerea la monarhie, structurile federaliste ale Imperiului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Westfaliei, lipsit în 1810 de țărmurile sale de la Marea Nordului. În cel din urmă, introducerea sistemului napoleonian a fost complet, constituind pentru Germania un fel de "stat model". Nobilimea era nemulțumită din cauza pierderii privilegiilor, dar se consola acceptând funcții și onoruri. Burghezia a fost, ca și în alte locuri, marea beneficiară a transformărilor. Napoleon nu era decât protectorul celorlalte state ale Confederației, care au suferit anumite transformări, fără a le fi afectat regimul politic. După ce Marele Ducat al Varșoviei a fost oferit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au suferit anumite transformări, fără a le fi afectat regimul politic. După ce Marele Ducat al Varșoviei a fost oferit ducelui de Saxa, Napoleon a început și acolo procesul de reforme, calchiat după modelul francez. Întrucât nu se putea sprijini pe burghezie, aceasta fiind inexistentă, el a încercat să atragă nobilimea. În consecință, dacă reforma statului a fost aplicată, reforma socială a fost atenuată sau neaplicată. Perioada 1795-1815 se poate numi "Europa franceză"304 . După înfrângerea Prusiei, Napoleon a pregătit invadarea Poloniei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
intra la Tuileries, de unde regele Ludovic al XVIII-lea fugise în dimineața aceleași zile. Pentru consolidarea noului regim, Napoleon i-a cerut lui Benjamin Constant să redacteze o nouă Constituție: "Actul adițional constituțiilor Imperiului". Napoleon nu a reușit să atragă burghezia liberală de parte sa, mai mult chiar, aceasta se arăta nemulțumită de autoritarismul său și de dorința de reluare a războaielor. La 25 martie suveranii Europei s-au coalizat din nou în jurul Angliei, iar la 18 iunie 1815 Blücher și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
44% din comerțul mondial 366. Expansiunea ei financiară va fi la fel de rapidă. Investițiile germane se plasau în primul rând în Austro-Ungaria, apoi în Imperiul Otoman, statele din sud-estul Europei, Spania și America Latină 367. VI. TRANSFORMĂRI SOCIALE ȘI POLITICE 1. Ascensiunea burgheziei În țările europene societatea s-a modificat lent și diferit. Universul rural s-a dovedit a fi mult mai conservator față de oferta și efectele revoluției industriale, foarte încet chiar în transformări în Europa de Est și Sud. Permanența lumii rurale este o
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
comunității rurale și acceptarea înnoirilor, lărgirea orizontului țărănimii, îmbunătățirea simțitoare a vieții satelor, diminuarea particularităților regionale și chiar un recul al vieții culturale rurale spre profitul modelelor de viață și gândire din mediul urban. Concurentul principal al vechiului regim devenea burghezia 369. În această categorie intrau membri burgheziei în devenire, liber-profesioniștii, savanții, înalții funcționari publici, negustorii, industriașii și bancherii 370. Dacă la început era atât de diversificată, burghezia își va recontura apoi dimensiunile, lansând pe scena politică în primul rând reprezentanții
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
țărănimii, îmbunătățirea simțitoare a vieții satelor, diminuarea particularităților regionale și chiar un recul al vieții culturale rurale spre profitul modelelor de viață și gândire din mediul urban. Concurentul principal al vechiului regim devenea burghezia 369. În această categorie intrau membri burgheziei în devenire, liber-profesioniștii, savanții, înalții funcționari publici, negustorii, industriașii și bancherii 370. Dacă la început era atât de diversificată, burghezia își va recontura apoi dimensiunile, lansând pe scena politică în primul rând reprezentanții marii burghezii. Beneficiară a prosperității economice din
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de viață și gândire din mediul urban. Concurentul principal al vechiului regim devenea burghezia 369. În această categorie intrau membri burgheziei în devenire, liber-profesioniștii, savanții, înalții funcționari publici, negustorii, industriașii și bancherii 370. Dacă la început era atât de diversificată, burghezia își va recontura apoi dimensiunile, lansând pe scena politică în primul rând reprezentanții marii burghezii. Beneficiară a prosperității economice din anii 1850-1873, marea burghezie a devenit clasa dominantă în țările Europei Occidentale. Bancheri, mari oameni de afaceri, funcționari, magistrați, ofițeri
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În această categorie intrau membri burgheziei în devenire, liber-profesioniștii, savanții, înalții funcționari publici, negustorii, industriașii și bancherii 370. Dacă la început era atât de diversificată, burghezia își va recontura apoi dimensiunile, lansând pe scena politică în primul rând reprezentanții marii burghezii. Beneficiară a prosperității economice din anii 1850-1873, marea burghezie a devenit clasa dominantă în țările Europei Occidentale. Bancheri, mari oameni de afaceri, funcționari, magistrați, ofițeri superiori etc. constituiau un grup de mari notabili asemănători nobilimii prin condițiile lor de existență
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
savanții, înalții funcționari publici, negustorii, industriașii și bancherii 370. Dacă la început era atât de diversificată, burghezia își va recontura apoi dimensiunile, lansând pe scena politică în primul rând reprezentanții marii burghezii. Beneficiară a prosperității economice din anii 1850-1873, marea burghezie a devenit clasa dominantă în țările Europei Occidentale. Bancheri, mari oameni de afaceri, funcționari, magistrați, ofițeri superiori etc. constituiau un grup de mari notabili asemănători nobilimii prin condițiile lor de existență. Această mare burghezie s-a constituit în veritabile dinastii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]