3,183 matches
-
feminin în colindele tip Peștele și mreaja fetei III, 50: „Leroi Leo!/ Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori, cum ar fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul invaziei distructive pare a fi autumnal, când este sezonul nunților. Dacă grădinăritul cu simbolistică nupțială este definit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acestui spațiu feminin ordonat în sensul cosmogonic devine un exponent al neantului: „Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în fitoterapie) în grădină, colinda transmite la nivelul limbajului floral dorința fetei de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în fitoterapie) în grădină, colinda transmite la nivelul limbajului floral dorința fetei de „a se lumi”. În credința populară, rozmarinul plantat lângă casă aduce noroc, opoziția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timpul mitic deschis de propria spunere, pregătind retragerea totală din el, cerută de închiderea faliei lingvistice spre sacru. Repudierea inițiatică survine alteori dintr-o concepție la fel de fabuloasă, fiind imaculată: doar privind un flăcău în timp ce era izolată, fecioara dă naștere lui Busuioc și Musuioc , alteori feciorul de împărat o privește cu drag , rămâne grea după ce e atinsă de finul lui Dumnezeu cu o așchie sau miroase o floare minunată. Fecundarea magică a fetei care absoarbe în timpul recluziunii toată puterea de rod a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
animați de personaje creștine. De fiecare dată progenitura miraculoasă are puteri supreme asupra haosului, printr-o preluare „ereditară” a însușirilor inițiatice materne. Copiii de aur sau cu însemne astrale sunt capabili, în urma asasinării lor, să se transforme în meri, în busuioc, în miei și din nou în copii, marca sacralității lor, compoziția din aur însoțind fiecare ipostază. Glasul lor transcende speciile și formele animate sau nu (mărul de aur este tăiat și preschimbat în pat), dar poate fi auzit doar de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea fata să iasă cu o „vârstă de busuioc” în calea alaiului, dacă nu să-și apere secretul inițierii? Nu este, așadar, vorba de un vânat ce ascunde în pielea sa pe mire, cum consideră Traian Herseni, și căruia i se cer „unghiile și coarnele ca să nu se mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt de fapt variante foarte apropiate ale aceleiași personalități eroice, fapt relevat și de deosebirile minimale ale sonorității onomastice: Afin - Dafin, Măr - Păr. Când sunetele înregistrează o variație mai mare, aceasta este estompată prin apartenența la aceeași clasă de plante: Busuioc - Siminoc. Nivelul fonetic al limbii literare populare aprofundează planul semantic și simbolic al textului într-o manieră slab perceptibilă de către conștiința ascultătorului, dar eficientă la nivel psihologic. Numele eroilor au importanță și în planul lexical al analizei stilistice, prin structurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire și pomenire a celor morți. După slujba în biserică, toată lumea ieșeam în cimitir, cu bucate, daruri și lumânări. Se citea și aici o slujbă de prohodire. Împodobite cu flori și mult busuioc, mormintele celor plecați deveneau ospitaliere - oalele de lut, cu tot felul de bucate, străchinuțe și prosoape înflorate, așteptau sosirea preotului, să le bine primească la Domnul. După prohod, toate erau destinate copiilor, rudelor, prieten ilor, sătenilor. La mese improvizate, în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
biserică iarăși și iarăși, cu pas mărunt și sfios, gătită în straiele ei de permanentă sărbătoare, în ton cu mireasma florilor de câmp păstrate laolaltă în „lada” casei, privind cu credință icoanele, alăturându-le din pumnul ei mic-mic, mănunchiuri de busuioc verde-verde cules din grădina casei și aduse aici, unde, iată, se apropie și sărută smerită icoana Maicii Domnului, ea însăși, mama, o mare icoană în viața și sufletul meu. O văd permanent. Seara la poartă, la sfat cu ve cinele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ALIL, t. XXVII, 1979-1980; C. Trandafir, O sinteză de amploare, ATN, 1980, 1; Hangiu, Dicț. presei rom., 36, 67, 154, passim; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Paul Cornea, Fundoianu inedit, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2000-2001, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 442-443; Florin Faifer, O privire ageră, CL, 2003, 1. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Hei tu peste doi ani ?... »și așa mai departe. Cînd se va ridica vaca, fata va ști câți ani trebuie să aștepte până la măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și te pui noaptea sub cap; Iar tu încă să-mi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Năuce cloci-te-ai ! Du-te-n vârful muntelui, în coarnele ciutelor, în poalele brazilor, în bătătura oilor. Și să-l lași curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat ! După ce a zis descîntecul de nouă ori, vrăjitoarea, cu un fir de busuioc muiat în cerneală, desenează pe obrazul bolnavului un cerc și în acesta inițialele Lui Iisus Christos. De obrinteală. Cu cuțitu se face cruce deasupra bubei și-n palma bolnavului rostindu-se descântecul : Bubă mare, doamnă mare; A făcut doamna o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă-aș fi făcut-o ieu Ți-aș fi tras-o la ghilău. Da-o făcut-o maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i badiu cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german 1763 1825) Incheiem aci stimate cititorule periplul nostru prin trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat al acestei fascinante așezări care este Cârțișoara, prin ulițele sale pline de parfum de zarzăr, izmă, iasomie și busuioc, pline de cântec de dor și poezie, unde bătrânii ce trec prin veac stau pe rând la poartă pe tălpiță până ce sorocul îi cheamă sub brazda celor două cimitire, păstrătoare a atâtor și atâtor amintiri, a atâtor frumoase povești de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
I. Nichifor, Profil contemporan - Trezorierul de la Golia, „Pentru patrie”, 1974, 8; Aurel Leon, Gheorghe Ungureanu, CRC, 1976, 2; Dumitru Ivănescu, Un eminent arhivist: Gheorghe Ungureanu, CRC, 1976, 5; Maftei, Personalități, III, 331-334; Leon, Umbre, IV, 280-288; Micu, Ist. lit., 749; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 423-424. P. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
Referințe critice a).Lucrări referitoare la biografia autorului: *Ioan V. Tasie Priponești de Sus și Priponești de Jos. Minimonografie, Editura PIM, Iași, 2007; *Vasile Ghica, Nasc și la Tecuci oameni, mic dicționar enciclopedic,editura PIM, Iași, 2008, p.202-203; *N. Busuioc și Fl. Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani, Dicționar 1945-2008, Ed. Vasiliana, 98, p. 498-499; *Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, 1500 scriitori români clasici și contemporani, Dicționar biobibliografic, Ed. Porțile Orientului, 2010, p. 344-345; *Ana Dumitrescu și Constantin Hușanu, Omagiu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Lucrări referitoare la biografia autorului: *Ioan V. Tasie Priponești de Sus și Priponești de Jos. Minimonografie, Editura PIM, Iași, 2007; *Vasile Ghica, Nasc și la Tecuci oameni, mic dicționar enciclopedic,editura PIM, Iași, 2008, p.202-203; *N. Busuioc și Fl. Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani, Dicționar 1945-2008, Ed. Vasiliana, 98, p. 498-499; *Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, 1500 scriitori români clasici și contemporani, Dicționar biobibliografic, Ed. Porțile Orientului, 2010, p. 344-345; *Ana Dumitrescu și Constantin Hușanu, Omagiu - Ion n. Oprea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Iași, 2007, p.27, 28, 29,91-94; Vasile Gheorghe Neamțu „Șendriceni, monografie", Editura Quadrat Botoșani, 2008, p.376; G.G.Ursu „Scrieri literare”, Editura Sfera Bârlad, 2008, p.83; Vicu Merlan, „Contribuții monografice asupra Depresiunii Hușilor", Editura Lumen, p.658; Nicolae Busuioc și Fl.Busuioc, în „Dicționar. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani", Editura Vasiliana '98, Iași, 2009, p.292,353, 498-499, 663-664; Alexandru Mânăstireanu, „Călător prin vâltoarea vremii", vol.II, Editura PIM, 2009, p. 15, 28-35, 45, 51-54 etc.; Prof.dr. Dumitru V.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
27, 28, 29,91-94; Vasile Gheorghe Neamțu „Șendriceni, monografie", Editura Quadrat Botoșani, 2008, p.376; G.G.Ursu „Scrieri literare”, Editura Sfera Bârlad, 2008, p.83; Vicu Merlan, „Contribuții monografice asupra Depresiunii Hușilor", Editura Lumen, p.658; Nicolae Busuioc și Fl.Busuioc, în „Dicționar. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani", Editura Vasiliana '98, Iași, 2009, p.292,353, 498-499, 663-664; Alexandru Mânăstireanu, „Călător prin vâltoarea vremii", vol.II, Editura PIM, 2009, p. 15, 28-35, 45, 51-54 etc.; Prof.dr. Dumitru V. Marin, „Meridianul" (Vaslui-Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
OPERA OMNIA romanul de zi, p. 7, 16, 17; Marian Petcu, coordonator, Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, 2012, p. 1069; Editura Vasiliana, 98, Iași, 2012, În oglinzile celorlalți. Receptare critică. Comentarii despre cărțile lui Nicolae Busuioc, p. 183, 206, 252; Academia Română. Institutul Bucovina. Petru Bejenariu. Universitatea populară „Ion Nistor”. Cursurile de vară, Edițiile IXXIII, Ed. Septentrion, Rădăuți, 2012, p. 248, 254. c) Prefețe și postfețe Vasile Fetescu, Toamnă la Copou, proză, Editura PIM Iași, 2005, prefață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lui Norman Manea care a locuit o perioadă la iași”; Adrian Butnaru, în revista Elanul nr. 129, noiembrie 2012, p. 9, Ioan Antonovici Depozitarul , bibliografie la documentarul „Boieri bârlădeni la mijlocul secolului al XIX-lea - Gheorghe C. Iamandi”, p. 6-9; Nicolae Busuioc, Fescinația lecturii - Timpul doare și irită, Strămoșii noștri din arhive, de Ion N. Oprea, în Cronica, revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1976 s-a transformat în Liceul CFR Pașcani; - reînființarea Școlii de fete din Pașcani pe seama statului (12 februarie 1879); - înființarea școlilor primare în satele Gâștești - Pașcani și Sodomeni - Pașcani (1883); - înființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorului Mihai Busuioc (1884); - înființarea Școlii primare mixte în satul Lunca - Pașcani (1886). Pe măsura extinderii rețelei școlare, a creșterii numărului elevilor, a introducerii lucrului manual, a îndrumării învățământului de către ministrul Spiru Haret, se impunea construcția unor localuri de școli spațioase, care să
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]