KorAP: Find »[drukola/base=cântăreț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...236 >

5,886 matches

Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562

Vito și Andra. Iar în cazul celebrităților-actori conduce Adela Popescu, actor minor în prima telenovelă românească. Trei constatări apar ca evidente: - numai 5% dintre copii nu au idoli din rândul cântăreților; - topul cântăreților este dominat de cântăreții de manele; - nici un cântăreț român clasic de muzică ușoară sau populară nu obține peste 1% din opțiunile copiilor (apud Dorel Abraham, coordonatorul principal al anchetei). În schimb, atunci când este vorba despre oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are un caracter

Sociologie românească (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343

Ihl (1996, p. 349), „elocvența numerelor”: paradele și procesiunile pun În mișcare mase de spectatori și numeroși „performeri”: reprezentanți ai clerului și ai instituțiilor Puterii, unități militare, grupuri de sportivi, alte categorii implicate În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de circ). Mulțimea participanților este dublată de multitudinea simbolurilor care exprimă entitatea colectivă: obiecte sacre (relicve, statui, icoane) sau Însemne ale identității colective (steaguri, pancarte, construcții alegorice și aranjamente florale, costume colorate - care trimit cel mai adesea

Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
achiziționarea sau vânzarea unor bunuri altfel greu de obținut În spațiul economic limitat al comunității; i) rituri de competiție: sărbătorile declanșează numeroase concursuri, bazate fie pe confruntarea forței fizice, fie pe testarea abilităților (cel mai bun călăreț, cel mai talentat cântăreț sau dansator, cel mai harnic plugar, cel mai rapid tăietor de lemne), fie pe noroc. Regulile jocurilor, asemenea celor specifice riturilor, sunt fixate de tradiție și nu pot fi Încălcate decât cu riscul unor sancțiuni sociale sau morale grave. Prin

Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
care reprezintă locuri, oameni și evenimente semnificative pentru acea lojă, precum și numele și numărul ei, sunt desfășurate și agățate pe stâlpi, gata pentru defilarea de pe străzi. Membrii se aliniază În coloane, În stil militar și sunt precedați de o fanfară. Cântăreții sunt Îmbrăcați În haine colorate, care imită uniformele militare de epocă și poartă numele fanfarei sau alte Însemne regaliste pe marea tobă care se află În centrul fanfarei. ș...ț Oficialii Instituțiilor de Orania, Însoțiți de alți membri care poartă

Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

1975, îl publie dans le numéro 273 de la Nouvelle Revue Française huit poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie et de l'univers conceptuel de Lucian Blaga. 3. 3. Lucian Blaga traduit par

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
înțeles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison, Cap aplecat/Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor laudă somnului. (Perspectiva) (Blaga, 2010 : 150) Mondes comprimés, larmes sans écho dans l'espace, leș monades dorment. Leur mouvement louange du sommeil. (Perspective) (Miclău, 1978 : 343) Răni ducem izvoare deschise sub haină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010 : 170) Sous le vêtement, des blessures sources ouvertes nous portons. (Chanteurs malades) (Miclău, 1978 : 377) Ne ascundem stins arzând după năluca de vară. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182) Nous nous cachons incandescence étouffée derrière le fantôme

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
au monde ") est un choix inspiré par lequel la traductrice non seulement recrée la rime dans la langue cible, mais augmente aussi le degré de poéticité de son texte-traduction. [...] un veac pădureț, popoare de frunze și-un murmur de neam cântăreț. (Mirabila sămânță) (Blaga, 2010 : 503) [...] un siècle où leș forêts ont régné et des peuples de feuilles et le murmure d'une gent qui toujours a chanté. (L'émerveillante graine) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 271) La solution par laquelle la traductrice réussit

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 271) La solution par laquelle la traductrice réussit à préserver la rime est la double paraphrase : le syntagme " un veac pădureț " (littéralement : " un siècle forestier ") est traduit par " un siècle où leș forêts ont régné ", tandis que " neam cântăreț " (littéralement : " un peuple chanteur ") est rendu par " une gent qui toujours a chanté ". On remarque également la présence du nom inédit " une gent ", moins banal que le nom " un peuple ". Iubito-mbogățește-ți cântărețul, mută-mi cu mâna ta în

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
forêts ont régné ", tandis que " neam cântăreț " (littéralement : " un peuple chanteur ") est rendu par " une gent qui toujours a chanté ". On remarque également la présence du nom inédit " une gent ", moins banal que le nom " un peuple ". Iubito-mbogățește-ți cântărețul, mută-mi cu mâna ta în suflet lacul, si ce mai vezi, văpaia și înghețul [...]. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)) (Blaga, 2010 : 413) Mon aimée, enrichis ton ménestrel, transmue avec ta main dans mon âme le lac et tout ce

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
aimée, enrichis ton ménestrel, transmue avec ta main dans mon âme le lac et tout ce que tu vois encore, la flamme et le gel [...]. (L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253) La traductrice déverbalise le nom " cântărețul " (littéralement : " le chanteur ") du texte source et l'interprète dans ce contexte comme étant un " ménestrel ". Aussi, le texte cible devient-il plus poétique que l'original. Nous avons observé que la création des rimes est parfois facilitée par la simple

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de taine cu strămoșii (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) j'échange des mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) je fais un échange de mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Sporim nesfârșirea C-un cântec, c-o taină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010 : 170) Nous prolongeons l'infini d'un mystère, d'un chant. (Chanteurs malades) (Stolojan, 1992 : 95) un cântec s-a iscat în larg, mare și tainic în larg. (Taină inițiatului) (Blaga, 2010 : 119) une chanson surgit au

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
par leș " objets " : " Înconjurat de lucruri bătrâne/[...] ar trebui să fiu mulțumit. Entouré par leș vieilles choses/[...] je devrais être content. " (Liniște între lucruri bătrâne) (Miclău, 1978 : 269) ; " desfaceți-vă privirea peste lucruri " " défaites vos regards sur leș choses " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " Nu știu nici azi de ce m-ai trimis în lumina. Numai ca să umblu printre lucruri/și să le fac dreptate spunându-le/care-i mai adevărat și care-i mai frumos ? " " Je

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
j'ai entendu/leș battements tumultueux de ton cœur. " (La terre) (Poncet, 1996 : 36). On observe que Paul Miclău évite la répétition du terme " glèbe ", équivalent du moț roumain " glie ". " glia neagră a tăriilor " " la terre noire des firmaments " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " la terre noire des profondeurs " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " la terre noire des essences " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " le noir terreau des cieux " (Nous leș chanteurs

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
signer "). Par contre, dans le cas de l'image ci-dessous, leș verbes " se prosterner " ou " s'agenouiller ", comme équivalents de " a se închină " șont adéquats : " în zadar câinii ni se închină " " en vain leș chiens se prosternent devant nous " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " vainement leș chiens se prosternent-ils devant nous " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " c'est en vain que leș chiens devant nous s'inclinent " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Au sens propre, le terme " zăvoi " désigne " un terrain planté de saules auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette figure : " leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
leș nuages ne șont plus présentés comme des animaux aux pis gonflés, mais comme des êtres qui portent des " outres ". La version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu citée ci-dessous contient, de nouveau, une démétaphorisation : " în amiază nopții " " au cœur de la nuit " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " à minuit " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " au mitan de la nuit " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " au midi de la nuit " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " au

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
un autre : l'un est en relation avec l'autre, relation d'appartenance ou de contiguïté "1614. Une telle figure qui a attiré notre attention est la suivante : " încălziți-vă lutul cu vin [...]. " " réchauffez votre glaise avec du vin [...]. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " réchauffez de vin votre propre glaise " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " buvez et vous réchauffez " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " buvez du vin, réchauffez-vous " (Stolojan, 1002 : 117) ; " réchauffez

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
il ne se mue en chant. " (Quatrain) (Poncet, 1996 : 194) ; L'adjectif " zăvorât " (" fermé à clé ") est traduit par " muré " : Pentru noi cerul e zăvorât, si zăvorâte sunt și cetățile. " " Pour nous le ciel est muré, murées leș cités. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; Le verbe " a umblă " (" se déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse " (Gorunul/Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). La traductrice associe l'adjectif " jucăușa " au verbe " a juca " (" danser "). " cântărețul " (" le chanteur ") " ton ménestrel " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). La traductrice choisit un terme poétique pour rendre la notion de départ. " în piept " (" dans mă poitrine ") " en mon tréfonds " (Liniște

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
et introduisent des comparaisons) ; Heraclit lângă lac (Héraclite au bord du lac) 3 fois ; Bunătate toamnă (Bonté d'automne) 2 fois ; Din cer a venit un cântec de lebădă (Du ciel est descendu un chant du cygne) 2 fois ; Noi, cântăreții leproși (Nous, chanteurs lépreux) 4 fois ; Scrisoare (Lettre) 2 fois ; De mână cu Marele Orb (Le grand aveugle par la main) 2 fois ; Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui ronge mă maison

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
p. 341, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 345, Încheiere (Fin), p. 363, Sat natal (Village natal), p. 367, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-i mai frumos ?/ Mâna mi se oprește : e prea puțin./ Glasul mi se stinge : e prea puțin./ De ce m-ai trimis în lumina, Mama,/De ce m-ai trimis? ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), apud Francis Coffinet, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V.

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 117). 854 Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970, p. 60 : " Comme ils ne șont pas intégrés dans la "cité" par la fonctionnalisation et

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]