3,622 matches
-
ea: "Prind sferica harfa. Ating corzile. La primul sunet soarele de Aur se nalta din adînc, 345 Și-și scútură copleșitorul par, Ecoul luna o trezește să-i despletească buclele de-argint, De aur soarele purtat e de-al meu cînt, Și nouă luminoase sfere de-armonie în jurul regelui de foc se nalta. Bucuria femeii e moartea celui mai drag iubit al ei 350 Care din Dragoste pentru ea moare În suferinți de cruntă gelozie și dureroasă adorație. Noaptea Îndrăgostiților purtată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
luminoase sfere de-armonie în jurul regelui de foc se nalta. Bucuria femeii e moartea celui mai drag iubit al ei 350 Care din Dragoste pentru ea moare În suferinți de cruntă gelozie și dureroasă adorație. Noaptea Îndrăgostiților purtată e de cîntul meu Și cele nouă sfere-nveselescu-se sub apriga-mi domnie. Fără-ncetare cîntă ele în armoniile nemuritoarei mele mîini. 355 Solemnă și tăcută luna Răsfrînge via armonie pe ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale luminii mele frumuseți, împodobindu-le Cu giuvaeruri și cu podoabe prețioase ce fost-au măiestrite cu divină artă, Straie din radioasele culori cerești, coroane de văpaie daurită. Le-am dat dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de dulce încîntare, si fragedele glasuri datu-le-am Intru albastra-ntindere, și-am născocit cu arta și cu truda Dulci instrumente de cîntat; mîndre genunchii cuprinzîndu-mi Splendoarea-și revărsară peste totul; și fiicele lui Lúvah pizmuiră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lumină. Ia cele Șapte Boale ale Omului; le pune pentru vremuri ce-or să vie În cămări, în tainițe pe care ți le arăta-voi, 120 Să fie ale mele groaznice blesteme mari la vremea hotărîtă"." Șarpele Preot 228 înceta; cîntul Războinic răsunắ aspru și puternic Prin toate cerurile. Pînză lui Urizen vibră, chin peste chin. Apoi am auzit Cutremurul Pămîntului 229. Acum în Peșterile Mormîntului și în Ținuturile seminței omenești 125 Vîrteju-ntunecat fără de nume statu în fața chipului lui Orc. Umbră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
slobode sînt mîinile văpăii. Roșie furie se varsă-n valuri, trezitu-și-a leii din codrii cei negri, Ei urlă în juru-nfocatului tînăr, despicînd umbră cea fără nume, Gonind pe-a lor cale nemuritoare purtată prin beznă solidă. Tare răsúnă cîntul războinic în jurul lui Orc cel roșu-n mînia-i 145 Și-n jurul sumbrei Femei fără nume ce úrlă de groază Cînd Zeii Stihiilor alăturatu-s-au toți minunatului cîntec: "Sunați din groaznică trîmbiță-a Războiului, suflete-n zale de oțel ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de-aur țipetele; din mînă-n mîna și le dau. Acestea sînt zburdălniciile iubirii și-acestea dulcile-ncîntări ale jocului iubirii: 770 Lacrimi ale strugurelui, nădușeala cea de moarte a Ciorchinelui, ultimul suspin Al celui tînăr blînd ce-ascúltă a' lui Lúvah ispititoare cînturi. Întunecatu-s-a Omul cel Veșnic întristat și-o mantie de iarnă-acoperi Colinele. El spuse, "O Tharmas, înalță-te! și O Urthona!" Atunci nălțatu-s-au Tharmas și Urthona de la ospățul cel de Aur, sătui 775 De Rîs și Bucurie: Urthona, de la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
probabil epopeea Cei patru Zoa sau Ierusalim, sau întregul ciclu epic cunoscut sub numele de Cărțile profetice (Vala, Milton, Ierusalim; după unii autori, sub acest nume ar fi înțelese și "micile profeții" Prima Carte a lui Urizen, Cartea lui Ahania, Cîntul lui Los, Cartea lui Los, etc.). 10 Vezi "Notele" lui Keynes, BCW: 892. 11 Cf. David Erdman, Prophet against Empire, 1954, p. 211, apud BCW: 892. 12 Ilustrația de la pagina [240] din William Blake, The Complete Illuminated Books, 2000. 13
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nopți" din Vala în parte). Adăugirile și corecturile în manuscris făcute ulterior de Blake cu creionul au fost redate peste tot prin italice în ediția de față. Întreruperile în manuscris au fost redate printr-un spațiu liber. 3 (I, 1) Cîntul Bătrînei Mame: Eno, Fiica a lui Beula, recita tot cîntul Cei patru Zoa sau "Cartea lui Vala". Ea este cea care deschide timpul (Los) și spațiul (Enitharmon). Primul vers al poemului, șters ulterior, fusese: "This is the Song of Eno
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
făcute ulterior de Blake cu creionul au fost redate peste tot prin italice în ediția de față. Întreruperile în manuscris au fost redate printr-un spațiu liber. 3 (I, 1) Cîntul Bătrînei Mame: Eno, Fiica a lui Beula, recita tot cîntul Cei patru Zoa sau "Cartea lui Vala". Ea este cea care deschide timpul (Los) și spațiul (Enitharmon). Primul vers al poemului, șters ulterior, fusese: "This is the Song of Eno . ("Acesta este Cîntul lui Eno . Blake a oscilat, așadar, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Eno, Fiica a lui Beula, recita tot cîntul Cei patru Zoa sau "Cartea lui Vala". Ea este cea care deschide timpul (Los) și spațiul (Enitharmon). Primul vers al poemului, șters ulterior, fusese: "This is the Song of Eno . ("Acesta este Cîntul lui Eno . Blake a oscilat, așadar, în a atribui poemul lui Eno sau lui Vala. De altfel, primele circa 180 de versuri (primele 6 pagini din manuscris) au fost în întregime șterse și rescrise. Erdman a descifrat primele trei versuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
criticilor cărora le lipsea caracterul wagnerian al multor pasaje din operele sale, precum acel Trio din Ernani sau scenă somnambulismului din Macbeth. Un element fundamental este auzit în Falstaff încă dela primele măsuri: manieră intonației vocale, dozarea între declamație și cânt, scriitura orchestrala, toate sunt modelate ca să corespundă dezvoltării acțiunii. Și, plecând de la toate ideile comice din text, Verdi compune într-o astfel de manieră încât adesea face că însăși orchestră să pară ca râde. De exemplu, discursul lui Falsatff depre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și lucrătura strânsă a scrisului lui A. - consecințe ale unei elaborări meticuloase, programate la rece - se întrevăd cu ochiul liber, de la debut. Autorul va admite ulterior că prozele din această perioadă au fost lucrate migălos, urmând un canon muzical anumit (cântul gregorian), în care monodia alternează calculat cu contrapunctul. În această primă vârstă a scrisului său, prozatorul consacră o formulă și totodată o epuizează prin iterație manieristă. O turnantă vizibilă marchează O zi spre sfârșitul secolului (1983), volum de proze scurte
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
în neodihna miresmelor: lumină./ Ucenicindu-i nopții și bând-o prin tăgadă,/ Lucoare nouă, sfântă, ne-mbată și ne pradă./ Aliluia!” (Acatistul Sf. Ioan Valahul, Starea a treia). Volumele următoare, Istorii agrippine (1976), Anamneze (1984) și Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi (1992) se circumscriu, în general, aceluiași univers poetic. Dramaturgia lui A., reunită în două volume publicate în 1982 sub titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului, Craiova, 1995; Din spumele mării, îngr. și postfață Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1995; Clujul universitar al generației 1946
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
accesibil... și ocup... un volum enorm. Numai arhivele fostei Securit...ți din România se Întind pe 12 kilometri liniari și conțin dou... milioane de mape sau dosare! Cele ale STASI, din fosta RDG, au 180 de kilometri de dosare! Dosarul cînt...rețului contestatar Gerulf Pannach conține, doar el, circa cincisprezece volume, fiecare volum avînd În medie Între 200 și 400 de pagini (A. Laïk)! Multe arhive au fost transferate din vechile sedii ale poliției ori ale Ministerului de Interne c...tre
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
speranțele și decepțiile tinereții lor În universul comunist. Ins... cea care a popularizat cel mai mult valul de „Ostalgie” care, de cîțiva ani, a lovit Germania, este cinematografia. În Fatherland, ap...rut În 1987, cineastul britanic Ken Loach descrie tribulațiile cînt...rețului angajat est-german (jucat de Gerulf Pannach, care a tr...it el Însuși aceast... situație), sfîșiat Între Est (unde guvernul comunist Îl persecut...) și Vest (al c...rui capitalism s...lbatic Îl respinge). În Cele trei vieți ale Rîței Vogt
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
În fabulațiile, bazate pe zvonuri confuze și eronate, ale oamenilor obișnuiți sau În istorisirile plăsmuite de imaginarul poeților. Sau, În formularea plastică a lui Marcel Detienne, „ceea ce nu mai este credibil devine cu totul de necrezut când poeții Își Încep cântul” (1997a, p. 116; vezi și R. Alleau, 1977, p. 51; B. Lincoln, 1999, p. 10; P. Veyne, 1996; C. Whitman, 1958, pp. 17-18). Criteriul „adevărului” istoric Împarte povestirile despre trecut În două familii: una care include relatări despre evenimente dovedite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a marca victoria de la Polatsk a principelui Ștefan Báthory Împotriva armatelor rusești: Magistratul (Sfatul orașului) i-a anunțat imediat pe cetățeni de o sărbătoare solemnă, mai apoi pe clerici să-l slăvească pe Dumnezeu cel Atotputernic În biserică, prin intonarea cântului ambrosian după cum e obiceiul. Breslelor li s-a poruncit ca În ziua următoare să Îmbrace zalele de fier și membrii să fie Înarmați sub steagurile fiecăreia dintre ele. Locul de adunare se afla În afara orașului, În Schutzenwerkstatt, unde se aruncau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se adresau cititorilor din Ardeal, sunt impresiile de călătorie în Italia, Elveția, Franța, publicate în „Familia”. D. împărtășește idei mazziniene, cultivă relații cu oameni politici și publiciști italieni, trece în limba italiană fragmente de poezie populară românească. A tradus un cânt din Infernul de Dante (în „Familia”, 1877) și a mai a publicat broșura Publiu Ovidiu Nasone (1887). SCRIERI: Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, Pesta, 1867; Amor și Patria, Torino, 1869; Doruri și speranțe, Torino, 1871; Martirii libertății, Râmnicu Sărat
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și de colaborarea frecventă a lui C. Negruzzi. Heliade e prezent cu câteva titluri care l-au consacrat ca poet: balada Zburătorul (inclusă și în „Curierul românesc”), Căderea dracilor, Ingratul, cântul I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri (poezii populare), Al. Donici. Pe lângă versuri ocazionale, C. Negruzzi trimite poemul
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I. Șt. Petre, București, 1943; ed. (Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace) îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1944; Descrierea Moldovei și a Țărei Românești în trei cânturi, în versuri polone (tr. și publ. B. P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, I, 1865, partea I, 20-22; Viața lumii și Stihuri împotriva Zavistiei (publ. B. P. Hasdeu), „Satyrul”, 1866, 10; Despre poporul Moldovei și al Țerei Românești (tr. B.
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
și proză în periodicele primului deceniu: „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața literară și artistică”, „Minerva” ș.a. Din 1911, a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Cele mai multe dintre colaborările în versuri și le-a adunat în placheta Primele cânturi (1906) și în culegerea Rapsodii și balade (1910). Țintind să fie reprezentări alegorice ale existenței umane, meditații asupra vieții, versurile lui B., altfel destul de comune, au în atenție idei și sentimente legate de eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
ușor supranatural ce învăluie uneori pe acești bolnavi. Traducerile din Tolstoi, Zola, Daudet au cunoscut mai multe ediții în prima jumătate a secolului. O povestire a lui B., în versiune germană, a apărut în volumul Rumänische Erzählungen (1907). SCRIERI: Primele cânturi, Budapesta, 1906; Popasuri vânătorești, București, 1906; Dor pustiu, București, 1908; Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT, 1901, 46; N. I. Apostolescu, Ion Bârseanul, „Primele cânturi”, LAR, 1907, 2; I. C. Negruzzi, Ion Bârseanul, „Popasuri vânătorești”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; A. C. [Al. Ciura], Ion Bârseanul, „Dor pustiu”, LU, 1909, 2; Victor Eftimiu, „Dor pustiu”, istorisiri de Ion Bârseanul, ADV, 1909, 6981; Chendi, Schițe
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
dintre două ființe. Fragilitatea copilului e un dat, un semn firesc al vârstei sale, o caracteristică printre altele (și „compensată” de altele) a omului, „fiară bătrână”; în schimb, fragilitatea melcului e un rezultat, ea apărând atunci când el este scos, prin „cânt și îmbieri”, de după al său „oblon de var”, pus protector „între trup și ce-i afar”. Mică vietate hermafrodită, melcul e o făptură perfectă, ce nu are nevoie decât de sine însuși; în somnul lui hibernal (tulburat printr-un act
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]