174,775 matches
-
noi date, coroborate cu altele disponibile, permit crearea unei imagini a evoluției aranjamentelor instituționale tradiționale din acea zonă, în prima parte a secolului XX, în perioada socialistă, precum și până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
munca de a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind ostromian propunerea lui Stahl, nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau într-un cadru conceptual în care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Gherea (1977, p. 204) face apel la un soi de experiment mintal pentru a susține că instituțiile au un rol hotărâtor în modelarea comportamentului oamenilor. Să luăm, zice el, țărani români și să îi stabilim în Danemarca, într-un alt cadru instituțional: după ceva vreme, ei vor deveni la fel de buni agricultori ca danezii; dar dacă invers, luăm un număr de țărani danezi și îi aducem aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aducem aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică a neoiobagului nostru sub regimul în vigoare”. Lenea sau îndărătnicia în a lucra pe moșia boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ele constituite după 1864 și 1866: (1) instituții precum cea a proprietății țărănești și cea a tocmelilor agricole; (2) birocrația locală, reorganizată în 1864 prin Legea pentru comunele urbane și rurale, care atribuia personalitate juridică unităților administrative locale și oferea cadrul pentru organizarea primăriilor. Administrația locală a repre zentat voința statului central. Primarul, perceptorii, dorobanții nu erau membrii satului, ci statul; ei erau organul statului în sat. Preluând argumentele lui Stahl, și alți autori, inclusiv în acest volum, au susținut că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă slabă a cadrului instituțional devălmaș pe care am indicat-o mai devreme constă în faptul că a apărut și a funcționat în circumstanțe speciale: resursele comune pe care se baza cooperarea socială erau abundente (practic nelimitate în anumite situații) și s-au păstrat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a, cap. 2), diferite reguli care au încercat să pună bariere în calea exploatării lor excesive. Instituția gestionării în mod devălmaș a pădurii devine astfel mai complexă, dar răspunsurile erau ad-hoc, cu rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cursuri de schi cu o durată de 7 - 10 zile în sezonul de iarnă. În ROMÂNIA, apariția noii programe de educație fizică - care reflectă concepția ce stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, referitoare la dezvoltarea personalității copiilor - asigură cadrul orientativ general pentru desfășurarea activității de educație fizică. Curriculum școlar de educație fizică pentru învățământul primar, reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților stipulate în Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
educația fizică are aplicabilitate în activitățile extrașcolare: drumeții, plimbări, concursuri, campionate, serbări etc. Programa școlară descrie oferta educațională a disciplinei, pentru un parcurs școlar determinat și cuprinde: Nota de prezentare - descrie parcursul obiectului de studiu, respectiv structura didactică adoptată; Obiectivele cadru - obiective cu grad ridicat de generalitate și complexitate. Se referă la formarea unor capacități și atitudini specifice disciplinei și sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. pentru disciplina educație fizică obiectivele cadru la clasele I-IV sunt
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
respectiv structura didactică adoptată; Obiectivele cadru - obiective cu grad ridicat de generalitate și complexitate. Se referă la formarea unor capacități și atitudini specifice disciplinei și sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. pentru disciplina educație fizică obiectivele cadru la clasele I-IV sunt: 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea depinderilor igienico - sanitare; 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază; 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
specifice fiecărui an de studiu. Activitățile de învățare - contribuie la realizarea obiectivelor de referință, pornesc de la experiența concretă a elevului și se integrează unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse. Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare, gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare, gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi. Programa se citește pe „orizontală”, în următoarea succesiune: Obiective cadru obiective de referință activități de învățare conținuturi. Planificarea tematică anuală - asigură corelarea dintre obiectivele de referință stabilite de programă și fiecare unitate de învățare cât și selectarea conținuturilor din programă, cu care se va realiza, în condițiile concrete ale școlii
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
trebuie să lipsească primele 3 și ultimele două verigi, indiferent de tipul de lecție. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
lecție. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun și precizează căror etape ale unui proces de învățare corespund
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
nevoilor prezente și viitoare ale elevilor. Sistemul de evaluare Este elaborat pe principiile reformei, dă posibilitatea de alegere a probelor, dă autonomie institutorului, cerințele impuse de M.E.C. sunt minimale, evaluarea inițială se face în septembrie, evaluarea finală rămânând la latitudinea cadrului didactic, în funcție de parcurgerea sistemelor de lecții abordate. Sunt programate câte 3 probe de evaluare pe semestru. Pe parcursul unui an de studiu se dau 6 probe de evaluare și cuprind: - 2 evaluări la calități motrice; - 2 evaluări la deprinderi motrice de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
de vedere psihic se constată că gândirea școlarului mic are un caracter intuitiv iar imaginația, deși activă, este orientată spre obiective simple, concrete. Domină particularitățile primului sistem de semnalizare. Școlarul mic manifestă afectivitate accentuată atât în familie cât și în afara cadrului familial. Voința, tot mai fermă, se orientează către îndeplinirea îndatoririlor școlare. Se formează o nouă atitudine față de responsabilități, crește capacitatea de muncă intelectuală, se formează concepte, motivații. De remarcat este faptul că, la vârsta școlară mică, memoria motrică este în
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în fiecare an prin intermediul Legii Bugetului de Stat, emisă, în condițiile în care toate formalitățile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a privatizării. În 1.2.4 discutăm soluția alternativă propusă de Ostrom (1990, pp. 13-18) pentru rezolvarea dilemelor de acest tip, ce diferă de cele clasice în primul rând prin caracterul său endogen. În cea de-a doua parte introducem Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3.4, criteriile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3.4, criteriile de evaluare a cadrului. 1.2. Bunurile comune - aspecte generale, soluții clasice, soluții ostromiene 1.2.1. Ce sunt bunurile comune? Pentru a înțelege care sunt caracteristicile esențiale ale bunurilor comune, este necesar să urmărim două clasificări ale bunurilor din știința economică. Prima îi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
poate fi găsit în soluțiile clasice. Acestea sunt universale, se aplică orizontal în mod identic și nu țin cont de contextele particulare ale fiecărei probleme de acest tip (normele sociale, transpunerea regulilor formale în practică la nivelul comunității, natura actorilor, cadrul natural diferențiat etc.), însă de cele mai multe ori aceste elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
să fie relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest instrument general prin care Ostrom și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]