2,791 matches
-
Pe obrazul ei, palid pînă acum, simt cum înflorește din nou rozul aprins, ca o floare de magnolie obrajii ei sînt două petale, adunînd între ele seninul privirii... Ne facem un gest scurt, de rămas bun, un gest ca între camarazi și ne privim lung, surîzîndu-ne, în timp ce ușile liftului se închid încet. Mă rezem de peretele liftului și oftez adînc, întors la realitate: "De ce naiba mă caută cei de la combinat?! Dacă au o avarie, ce le-o fi cășunat să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu pentru că nu l-au văzut pe Mesia, ci pentru că nu pot participa cu nimic la nădejdea mesianică În „ziua românească de mâine”. Nădejde adusă de un alt „Mesia, pe cal alb” (Corneliu Zelea Codreanu) <endnote id=" (189)"/>, care - Împreună cu camarazii („apostolii”) săi - se roagă să primească „puterea de a lua asupră-le păcatele neamului lor” (Vremea, nr. 523, 1938 ; <endnote id="vezi și 188, pp. 292-295"/>). În fine, pentru antisemiți, evreul este surd nu doar la „vocea lui Isus”, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Iași, pentru a servi la propagandă și agitații între cuziști, al cărei număr este mare în județ, să o publice în ziare pentru a o trimite apoi centrelor studențești antisemite din țară și din Iași, pentru a cere concursul camarazilor lor într-o acțiune violentă contra evreilor din Dorohoi. Situația este raportată Inspectoratului general de siguranță Iași, pentru ca organele de siguranță și de poliție să semnaleze orice deplasare de studenți sau intelectuali cunoscuți ca membri ai Ligii Apărării Național Creștine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei din Regimentul 29 Infanterie din Dorohoi, care formau o gardă de onoare a armatei române la funeraliile soldatului Iancu Solomon, au fost executați, pentru că au fost duși lângă cimitirul evreiesc, puși cu fața la gardul cimitirului și omorâți pe la spate de camarazii lor, sub ochii unui colonel. Soldați români din Regimentul 3 grăniceri pază și din Regimentul 8 artilerie au continuat acțiunile violente împotriva evreilor din oraș, au devastat locuințe și prăvălii, au maltratat și chiar au ucis mai mulți evrei. Populația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
economiei orașului. La 30 octombrie 1940 Fondul Bisericii din Bucovina cere Federalei Dorohoi și mișcării legionare să comunice persoanelor dornice să activeze în comerțul intern de cherestea, că erau gata de colaborare punând la dispoziția lor material contra garanție efectivă. Camarazii care vor să intre în comerțul cu cherestea vor putea face desfacerea produselor lemnoase oficiului care în trecut era apanajul evreilor străini de neam. Prin depozitele de cherestea legionare ce s-ar înființa în județul Dorohoi se va soluționa și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
călăuzit politica externă a mareșalului Antonescu până în momentul în care, Wehrmacht-ul a început să sufere grave înfrângeri pe frontul de est, dar și atunci, a considerat că, desprinderea de Germania trebuia să se facă în condițiile de loialitate față de camaradul de arme din anii 1941-1944. Pentru Berlin, Antonescu era personalitatea capabilă să asigure interesele Reichului în spațiul românesc: om cu autoritate în armată, promotor al unei discipline severe, Antonescu era considerat a fi în măsură să facă respectat Dictatul de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
am habar de unde își scoate Alfonso ideile, dacă are vreun țel sau vorbește pur și simplu, însă indiferent de scopurile lui Alfonso ideea mi-a trecut și mie prin cap și a rămas idee. Adorm, târziu, întrebând în aer către camarazii mei nevăzuți ce opinii și sugestii au apropo de discuția pe care tocmai au auzit-o. Plecarea către Urusona a fost anunțată pentru a doua zi la ora unu dupăamiază, deci cuget că pe la trei trebuie să fim gata de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
creierelor celor din celule, indicați de conducerea închisorii, prin aplicarea unei întregi game de torturi fizice și psihice, în mod continuu, ziua și noaptea. În acest fel, anchetele oficiale deveneau un fel de pauze în torturarea deținuților în celule de către camarazii lor. Un alt tip de reeducare prin spălare a creierelor - importat tot din U.R.S.S. - l-a constituit, în aceeași perioadă, fenomenul santierismului, al stahanovismului. Santierismul a fost aplicat în România atât în varianta să concentraționara (Canalul Dunare-Marea Neagră, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la garda națională ca voluntar, a fost pe front în campania din Dobrogea apoi după retragerea în Moldova din 1916, a luptat pe linia Mărășești-Mărăști-Oituz și a ajuns până la gradul de sergent. Bun la suflet, săritor, purtându-se frumos cu camarazii și superiorii, a fost bine apreciat după merite. Rănit de o schijă de obuz la mâna stângă a fost îngrijit în spitalul de campanie și după ce i s-a vindecat rana a fost angrenat de personalul medical să capete cunoștințe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este de a ne construi o patrie înfloritoare...pentru ea vom face din fiecare român un erou gata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
1946 au fost ani de cotitură pentru învățământul de toate felurile. Față de anii dinainte, viața începuse să se normalizeze, învățătorii și profesorii se întorseseră de pe front. Nu s-a mai întors profesorul Corogeanu care căzuse prizonier, după cum au povestit unii camarazi și nici profesorul Costin, despre care nu se aflase mare lucru. Erau mai multe serii de elevi ce se pregăteau să dea examen de absolvire a șapte clase primare, pentru a primi râvnitul certificat de absolvire. Fiecare școală care avusese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
I-am promis că mă voi întoarce curând, dar în gândul meu... „să aștepte mult și bine...” Merg la Bacău, reușesc la concurs și încep viața de militar sub cele mai bune auspicii, fiind chiar simpatizat de comandantul meu direct. Camarazi și conșcolari de profesii diferite, dar mie, ca fost normalist cu opt ani petrecuți în internat, nu mi se părea prea mare diferența. Doar un pic de ordine și disciplină ceva mai aspră, așa cum îi stă bine unui tânăr care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
masă ieșim la Trotuș pentru o baie și spălarea rufelor de pe noi. Nu știam să înot și nici astăzi nu știu prea bine. Mi-am întins rufele spălate pe niște tufe și mă bălăceam la mal, când cel mai bun camarad și prieten, mă prinde în brațele lui și mă aruncă în apele învolburate. I-am spus că nu știu să înot, dar mi-a dat drumul în valurile repezi. Pericol! - mă scufund, conștient de situația gravă, ating albia râului, bat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la suprafața apei. Percep mișcare în jurul meu, curentul repede mă poartă la mai adânc, ating iarăși prundul și disperat încerc să ies deasupra valurilor... Sunt prins de brațe puternice. Mă agăț disperat, ca orice om care se îneacă, de un camarad gata să-l trag la fundul apei și pe el, în timp ce un altul îmi aplică o puternică lovitură la cap și... amețit mă las moale în brațele salvatorului meu. Când am simțit tare sub picioare, mulțumesc de salvare și rămân
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
solicit un post în învățământ, indiferent unde ar fi fost el. Proaspătul inspector școlar I.T. îmi râde în față și-mi spune foarte clar și precis: „Pentru dumneavoastră, domnule M., nu am nici un post liber”. Nu avea, pentru că nu eram camarad legionar cu el. Plec supărat de la inspectoratul școlar din Bârlad și întâlnesc un coleg de clasă care-mi spune să mă duc imediat la Băcani, în apropierea Bârladului, că sora lui avea nevoie de un suplinitor, fiindcă trebuia să intre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
populația adversarului comun. Mulțumesc ofițerului german care m-a prevenit asupra pericolului real și fiecare ne-am văzut de ale noastre... Și de data aceasta comandantul meu de batalion a trebuit să se împace cu noua mea prezență în rândul camarazilor mei... Plec și ajung pe ai mei cu oarecare greutate, urmând ca în seara următoare să poposim pentru odihnă într-un sat german, cu toți locuitorii fugiți din calea tăvălugului rusesc. La 2 aprilie un alt viscol ne face greutăți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
răspundem deopotrivă, ne sondăm reciproc memoria, ne ajutăm reciproc să ne aducem aminte. Cei ce vor încerca să găsească un interviu ca la manual s-ar putea să rămână dezamăgiți, pentru că aici e vorba de un dialog ca între vechi camarazi. Asta nu înseamnă că este mai puțin sistematizat. Privind spre literatura apărută pe tema Revoluției, se ridică în mod legitim întrebarea: la ce bun și această carte? S-au spus multe despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
într-un serviciu militar. Împarți timpul pe jumătăți de ore, ai mereu tentația să te uiți la ceas. Aveam consemnul ca la jumătate de oră să fluierăm o dată, iar la fix, de două ori. Când auzeam un fluierat venind dinspre camarazi, era mare lucru. M. M.: Eii, acum s-au mai schimbat un pic regulile, și-au zis: "Poate să bea apă, are nevoie. Are o nevoie, sună, vine, se duce și își face nevoile, poate să se plimbe. Nu poate
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Dar mai era o bucată de carne acolo. S. B.: Și, cum spuneam, era plin cazanul cu ciorbă de viermi. Eu n-am sesizat la început. Foamea dădea de-a dreptul, nu te mai uitai ce aveai în blid. Un camarad mai atent a văzut: "Ia, uite, băi, ia fii atent ce plutesc aici!" Și erau viermi fierți. L-a chemat pe căpitanul Andrei, care mânca și el mai încolo dintr-o cană din aceea de inox. "Ce e mă, ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mare. Eram informați cu anumite chestiuni care țineau strict de îndeplinirea atribuțiilor, cu chestiuni funcționale. N-aveam acces ca acum la informații, sau nu îndrăzneam noi să întrebăm. S. B.: Am dus-o greu în perioada aceea. Când au venit camarazii noștri de la paradă nu ne mai recunoșteam reciproc: ei erau grași, bine ținuți, că avuseseră un regim de lux, cu fripturi, cafele și somn la amiază, ca să dea bine la televizor; noi, străvezii, cu ochii duși în fundul capului, stociți. Și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cont de gardul unității. Îmi aduc aminte o fază: era vară și mai săream gardul în Pantelimon, unde aveau țiganii bere pe sub mână, că nu se găsea la liber. Noi aveam sursele noastre. Și țin minte că împreună cu încă trei camarazi ne-am dus la ultimul pat, în fundul dormitorului, și-am desfăcut două sticle. Era bere la litru, în sticle verzi. Și consemnul era următorul: când bătea cineva în ușă (că era obligatoriu ca, atunci când intrai într-o încăpere, să bați
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la noi. Numai că noi mai aveam și probleme specifice. M. M.: Da, că neajunsurile erau peste tot. S. B.: Când eram în PC, mergeam noaptea, că noaptea se făcea mâncarea, și aveam acolo niște cunoștințe, între bucătari. Aveam un camarad din Constanța fomist tare, un tip scund și gras, cu un nume contrariant: Subțirică Lucian. Când eram de serviciu cu el (el era radiotelegrafist) nu se putea să nu facem o vizită pe la bucătărie. El știa bine ora când se
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
se întâmpla. De exemplu, la noi în Baterie, Fane (un oltean din Breasta, de lângă Craiova, magazionerul nostru) s-a încurcat cu formula. Pe serviciul lui, i-a prins dimineața dormind locotenentul major Ionescu (fostul fotbalist de pe la Rapid, parcă) pe doi camarazi și le-a făcut raport. Când a venit Panait (care deja aflase din Comandament isprava), Fane a dat raportul astfel: "Tovarășe locotenent major, pe timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit!" "Chiar nimic?!" "Decât că-i prinsă p-ăștia
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mai mergeau și treburi din astea ca să-i mai stăpânești. S. B.: Îmi amintesc că, în primăvara lui '89, am făcut gardă noi, cei de la Divizion, și am prins la arest un ciudat de la Regiment care a îngropat arma unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
stat deoparte și asistam cu intermitență la ceea ce se întâmpla în celulă. Nu puteam suporta. Am încercat să le spun să-l lase în pace, dar au sărit cu gura pe mine, că îi iau partea etc. Erau vreo doi camarazi, atâta sete de bătaie aveau! Era unul din Constanța și unul din Mediaș. Ieșeau de acolo transpirați de efort, făceau cu rândul. M. M.: Dar nu vă dați seama că-și făceau rău lor? S. B.: Știți ce era impresionant
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]