2,383 matches
-
voinței, motivele, exemple, înduplecarea păcătoșilor și a virtuoșilor și în fine, ultima treaptă care este de fapt sfârșitul predicii, „culminația cuvântării”, în care credinciosul este adus de predicator pe punctul culminant și e gata să facă orice lucru bun. În „Candela”, cărturarul Nectarie, a mai publicat Congresul Lambeth, în anul 1930 (pp. 285 - 316) și o serie de pastorale: la alegerea sa ca mitropolit al Bucovinei, în „Candela” anului 1924, de Crăciun, în 1923, de Paști, în 1926, cuvântarea ținută la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
predicator pe punctul culminant și e gata să facă orice lucru bun. În „Candela”, cărturarul Nectarie, a mai publicat Congresul Lambeth, în anul 1930 (pp. 285 - 316) și o serie de pastorale: la alegerea sa ca mitropolit al Bucovinei, în „Candela” anului 1924, de Crăciun, în 1923, de Paști, în 1926, cuvântarea ținută la înmormântarea mitropolitului Vladimir de Repta, tot în anul 1926 și cuvântarea ținută la conferința de la Stokholm, în „Candela” anului 1925, cuvântare prezentată în capitolul despre participarea mitropolitului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pastorale: la alegerea sa ca mitropolit al Bucovinei, în „Candela” anului 1924, de Crăciun, în 1923, de Paști, în 1926, cuvântarea ținută la înmormântarea mitropolitului Vladimir de Repta, tot în anul 1926 și cuvântarea ținută la conferința de la Stokholm, în „Candela” anului 1925, cuvântare prezentată în capitolul despre participarea mitropolitului la conferințele internaționale. Pastorale, cuvântări și discursuri Pentru a se vedea spiritul oratoric al mitropolitului Nectarie și felul cum și-a îndrumat el credincioșii pe calea mântuirii, este necesar a se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a se vedea spiritul oratoric al mitropolitului Nectarie și felul cum și-a îndrumat el credincioșii pe calea mântuirii, este necesar a se reproduce câteva cuvinte din puținele pastoralele care au fost redactate și s-au păstrat în paginile revistei „Candela”, așa cum sunt enumerate mai sus. Astfel, în anul 1923, apare în paginile revistei, Pastorala de Crăciun a lui „Nectarie, din mila lui Dumnezeu Episcop al Cetății - Albe, Ismail, Tuturor Ortodocșilor Creștini din Eparhia noastră dela Dumnezeu har, iar dela
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a lăsat de biserică, acolo și Dumnezeu și-a întors fața Sa de la dânsul [...]. Cu aceste vă doresc și Eu, din mila lui Dumnezeu, Episcopul Vostru, sărbători fericite; iar pentru anul nou un început sănătos și spornic la muncă”. În „Candela” anului 1924 este publicată „cuvântarea P. S. Sale Nectarie pe care a ținut- o joi, 10 maiu, la orele 11.45, la Palatul Regal din București, în prezența M. S. Regele și a A. S. R. Principelui Moștenitor”, cu ocazia înscăunării
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
adaugă: „Sire, Dumnezeu a vrut ca sub glorioasa domnie a Majestății Voastre...să se restabilească starea veche și vechile instituțiuni culturale și să capete iarăș viață [...]. Cum Dumnezeu, în Testamentul vechiu, a poruncit ca în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine pururea arzătoare. Maiestatea Voastră cu Sf. Sinod și cu înaltul Guvern, văzând că unele candele erau stinse sau lipseau, că unele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine pururea arzătoare. Maiestatea Voastră cu Sf. Sinod și cu înaltul Guvern, văzând că unele candele erau stinse sau lipseau, că unele scaune episcopale erau vacante, bine ați voit a le așeza iarăș în loc [...]. Păstoriții mei popor bun și blând, cărui voiesc să-i închin toată dragostea și grija mea arhierească, cunosc datoriile lor către biserică
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
tot ritualul care au avut loc atunci, arată foarte bine care era relația statului cu Biserica și implicarea Statului în alegerea și numirea arhiereilor, lucru care astăzi nu mai are nicio relevanță. Mai târziu, în anul 1926, apare tot în „Candela”, o altă pastorală, la Sfintele Paști, semnată de această dată „Nectarie din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei. Tuturor credincioșilor creștini din cuprinsul Arhiepiscopiei și Mitropoliei noastre har, milă și pace dela Dumnezeu Tatăl și de la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și vă veseliți în sânul familiei”. La numai câteva zile distanță, Nectarie trebuia să își înmormânteze fratele întru arhierie, mitropolitul Vladimir de Repta, cel din mâna căruia a luat frâiele mitropoliei, un eveniment foarte trist în viața tuturor bucovinenilor. Revista „Candela” a dedicat acestui amar eveniment un număr special în care sunt descrise funeraliile mitropolitului decedat, precum și necrologul ținut de mitropolitul Nectarie. La aflarea acestei dureroase știri, mitropolitul Nectarie suspendă imediat, în semn de doliu, ședința în curs a Consiliului Eparhial
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
putea spune înnăscută, pentru viața preoțească. El însuși va povesti că îi plăcea «să joace altărașul». Nimic de extravagant pentru copiii timpului său, care frecventau zilnic biserica și rămâneau fascinați de fastuozitatea slujbelor sfinte. Giovannino împodobea un altăraș, cu două candele și vreo imagine sacră; lua două batiste mari de-ale mamei, le lega la capete și le folosea în loc de ornat preoțesc. Îi chema la adunare pe frații săi și pe doamna Barbara Ricca, vecina lor și nașa lui de botez
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ochi păgâni Și plini de suferinți Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui. Poetul se așează pe marginile neantului, la mare, vrând codrul, idee de speță, statornicul în curgător: Să-mi fie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câteva fraze sensul iubirii la Eminescu în contextul științei numite „marilogie” (știința despre imaculata Fecioară Maria). Am să amintesc doar atât, că finalul la „Pe lângă plopii fără soț” este: „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Și noaptea candela s’aprinzi / Iubirii pe pământ”. Cum avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
știința despre imaculata Fecioară Maria). Am să amintesc doar atât, că finalul la „Pe lângă plopii fără soț” este: „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Și noaptea candela s’aprinzi / Iubirii pe pământ”. Cum avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de Fecioara Maria). Poetul vorbește, însă, de candela, una singură, aceeași, a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de Fecioara Maria). Poetul vorbește, însă, de candela, una singură, aceeași, a iubirii; după opinia mea, el nu compară femeea cu un înger, ci o consideră chiar înger cu prelungire în însăși Fecioara Maria ca descendență ori ca ascendență. Numai Arghezi în „Psalmul de taină” mai declară iubirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dreptul la viață. Legionarii vor să rămână pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Fizicianul Aime Argand este inventatorul lămpii cu petrol. În anul 1800 el descoperă, printr-o întâmplare, cilindrul de sticlă, privindu-l pe fratele său mai mic jucându-se cu o sticlă cu fundul spart pe care o pusese deasupra unei candele, aceasta dând o lumină mai puternică. Fizicianul H. Becquerel descoperă radioactivitatea naturală în mod întâmplător. Acesta, în anul 1896, a pus într-un sertar câteva plăci fotografice învelite în hârtie, alături de o rocă de minereu de uraniu. Developând plăcile fotografice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că-l doresc și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu am și eu nădejde și la Maica Domnului și la Sfântul Gheorghe” * “Stăpâna intră în casă, aprinse candela și se închina la icoană” * “Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un portret neclintit” Caracterizarea făcută de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai devreme foind de lume, revărsată chiar și în stradă, neîncăpând în lăcașul luminos. Era o nuntă, singura sărbătoare a familiei, binecuvântată de Biserică, ce le-a mai rămas românilor. Dar acum, spre seară, în Biserica Albă străjuiește doar o candelă aprinsă. Dincolo, în colțul ei de lângă Palat, Biserica Crețulescu este și ea scufundată în tăcere. Mi-e drag acest lăcaș de o grație fragilă. Cu ani în urmă am trăit emoția (din fericire trecătoare) a unei amenințări care planase asupra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
locuri. Lăsate în paragină, înconjurate de ziduri înalte ale blocurilor, înghițite în anonimatul cartierelor fără personalitate sau distruse, exterminate precum ființele prea vii, bisericile vechi ale Bucureștiului continuă totuși să vegheze. În întunericul navei, luminată spre seară de câte o candelă, de lumânările aprinse de credincioși în fața icoanelor Maicii Domnului, continuă să bată o inimă ascunsă! O inimă amenințată de demolare, acest spectru al bucureștenilor poate oricând să lovească oricare din lăcașurile sfinte ale capitalei. Dacă nu se ajunge la demolare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
silniciilor istorice, un duh dătător de viață veșnică. Spre acest izvor de viață ascuns uneori după pietre vin credincioșii pe care îi vezi întrerupându-și cursele atât de ostenitoare ale zilei și intrând în penumbra abia luminată de lumânări și candele ale bisericii Bucureștiului. O familie de germani, [septembrie] 1985, difuzată la 1 și 2 octombrie 1985 Impresiile unui turist care a vizitat România Suntem o familie de germani, originari din Transilvania, plecați legal din România și stabiliți de mai bine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci ca șerpii”, În mână cu chibrituri pentru rug sau candelă. Jungla care i-a fost dată ca Împărăție terestră este singura pe care și-o revendică, patrie plină de primejdiile privilegiate ale cunoașterii: „bezna compactă” a imersiei În solitudine. În adevăr, adică. Grădina revine ca nostalgie sau vis, sau interzisă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
este reprezentată prin Dumitru Rugină, Ioan Tudose, Vasile Flueraș. Constantin Noica publică eseul O lecție pentru omul contemporan. De literatura română se ocupă Iulian Gr. Popa (Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga), Elie Dăianu ( Viața zbuciumată a lui Gheorghe Șincai, Candela nestinsă a lui T. Cipariu, Timotei Cipariu, poet, Octavian Goga și „Tribuna”), Coriolan Gheție (Lucian Blaga), D. Karnabatt (Alexandru Macedonski, poetul), Louis Barral (Iulia Hasdeu), Al. Husar (Alexandru Vlahuță, Ion Creangă), V. Flueraș (Vasile Voiculescu). Se remarcă medalioanele dedicate de
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
poeziei lui D. se definește printr-un lirism cerebral, auster, în care miturile și simbolurile esențiale ale culturii europene ordonează într-o viziune geometrică elanurile romantic-juvenile ale unui suflet aflat la răspântia marilor întrebări existențiale: „Să îngenunchem în amurg / sub candela sfântă / a inimii noastre / și să cerem iertare / iertare iertare / trupului nostru / umbrelor noastre / de dincolo / dincolo dincolo / o, ce este dincolo?” (Preludiu). Melancolia poetului în fața curgerii ireversibile a lucrurilor (Odată cu timpul și apa) este una teatrală, livrescă, provenită din
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]