2,115 matches
-
paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm Hg) de-a lungul capilarului glomerular, deoarece există mai multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm Hg) de-a lungul capilarului glomerular, deoarece există mai multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mm Hg) de-a lungul capilarului glomerular, deoarece există mai multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul presional osmotic dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul presional osmotic dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în capilarul glomerular (PH) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în capilarul glomerular (PH) este principala forță a filtrării și depinde de presiunea arterială. Sub o PA de 80 mm Hg presiunea scade, iar sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lanțul solid al moleculelor de apă, iar forțele de coeziune dintre ele se micșoreaza mult. Tot forțele de coeziune ridică apa în sus în tuburile capilare și fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hrănirea plantelor și circulația sângelui prin capilarele noastre. A opta anomalie și ultima se referă la faptul că apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substanțe, rămânând inertă, fără să se modifice sub acțiunea substanțelor pe care le dizolvă. Datorită acestei proprietăți
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a dus la sugestia, printre fitoterapeuți, că eventual concentratele de vegetale s-ar putea constitui într-un adevărat panaceu, alături de un regim igieno-dietetic ecologic (din surse naturiste verificate) pentru majoritatea afecțiunilor geriatrice (ATS). Vitaminele P S-a observat, că permeabilitatea capilarelor în scorbut (avitaminoză C) nu poate fi complet remediată prin administrare de acid ascorbic. Aceste fenomene și tulburările capilare din anumite tipuri de purpură, la om, se pot reduce prin administrarea unor pigmenți vegetali, ce se găsesc în preparatele de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui cord compatibil, cu dovada deteriorării hemodinamice în prezența suportului inotropic corespunzător și/sau a balonului de contrapulsație intraaortică. 5. Criterii hemodinamice: a. index cardiac < 1,8 l/min/m2 b. tensiunea arterială sistemică sistolică < 90 mmHg c. presiunea în capilarul pulmonar blocat > 20 mmHg, cu tot managementul farmacologic corespunzător. 6. Criterii psihologice și de suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în condițiile informării corespunzătoare a acestora 8
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
fibroblastelor; și - stadiul de cicatrizare. În același an, 1992, Méot F. și Bonnet J.M. au deosebit: - Stadiul inițial, caracterizat prin agresarea unui organ sau a unui țesut de către agenții inflamatori, în care se produc leziuni vasculare și tisulare (rupturi de capilare, distrugeri de celule și fibre de colagena care, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 51 durează de la câteva minute la câteva ore. Elementul esențial al acestui stadiu este alterarea membranelor celulare și declanșarea unei perioade de biosinteza activă de mediatori, molecule biologic - active
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a serotoninei este foarte scurtă (câteva minuteă. Le urmează substanțele cu acțiune prelungită din grupa kininelor, rezultate din degradarea kininogenului plasmatic. Acesta este o alfa2 - globulina, care sub influența kallicreinei se transformă în kinină, substanța ce induce vasodilatație, creșterea permeabilității capilarelor, stimularea terminațiilor nervoase și contracția mușchilor netezi (Cheville N., 1976Ă. Foarte repede, alterările primare ale capilarelor permit plachetelor să adere de celulele endoteliale corespunzătoare, să se activeze și să pună în libertate factorii plachetari (PAF - factorul de activare plachetarăă, tromboxani
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rezultate din degradarea kininogenului plasmatic. Acesta este o alfa2 - globulina, care sub influența kallicreinei se transformă în kinină, substanța ce induce vasodilatație, creșterea permeabilității capilarelor, stimularea terminațiilor nervoase și contracția mușchilor netezi (Cheville N., 1976Ă. Foarte repede, alterările primare ale capilarelor permit plachetelor să adere de celulele endoteliale corespunzătoare, să se activeze și să pună în libertate factorii plachetari (PAF - factorul de activare plachetarăă, tromboxani, Ca2+ etc. care favorizează coagularea locală. - Stadiul exsudativ este consecința modificărilor structurii pereților vasculari, a creșterii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu citoscheletul leucocitelor formând legături transmembranare cu matricea extracelulara. Sunt constituite din două lanțuri transmembranare: alfa și beta. Primele sunt scurte, secundele sunt lungi (Fig. 2.1, Fig. 2.2Ă. Fig. 2.1. Diagramă adeziunii leucocitare la endoteliul activat al capilarelor de la locul inflamației (După Johnson și colab., 2000Ă Sunt cunoscute circa 20 de integrine, sistematizate în 3 subfamilii: - subfamilia VLA, sau β1, Beta 1 integrine cu activare târzie și foarte târzie; este constituită din 6-8 membri (Olinescu A., 1995Ă: VLA-1
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
opresc din creștere, devin anemici și mor prin tulburări renale. IOAN PAUL64 Necropsic se constată hemoragii peteșiale pe suprafața rinichilor și atrofia papilelor renale. Histologic, atrag atenția leziunile glomerulilor renali, caracterizate prin proliferarea celulelor mezangiale și îngroșarea membranelor bazale ale capilarelor prin depozite intramembranare electronodense, deci o glomerulonefrita membrano-proliferativă de tip ÎI (Tizzard I., 2004Ă. De importanță economică mai redusă sunt: - deficiență în C3 semnalată la o colonie de câini din rasa Brittany spaniels; este tot o deficiență autosomal recesiva manifestată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Ultimele se deosebesc de monocite prin creșterea capacității metabolice și în raport cu aceasta, creșterea capacității de endocitoză, pinocitoză, fagocitoza, liza, etc. (Belkaid și colab., 1993Ă. Macrofagelor circulante li se adaugă celulele rezidente, cu aceleași funcții: - macrofagele rezidente din spațiul alveolar, din capilarele pulmonare la mamifere și din atriile pulmonare la păsări; - celulele Kupffer din capilarele sinusoide ale ficatului; - celulele retoteliale din splina și din limfonoduri; - celulele Langerhans din piele; - celulele macrofagice din mezotelii; - celulele mezangiale din glomerulii renali; - microgliile din SNC; - celulele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]