6,961 matches
-
The Noblest Triumph, St. Martin’s Press/Griffin, New York, 1998. Birdsall, Nancy, Graham, Carol, New Markets: New Opportunities?, Brookings Institution Press, Washington, 2000. Boorstin, Daniel J., The Discoverers, Random House, New York, 1983. Braudel, Fernand, The Perspective of the World: Civilization & Capitalism 15th-18th Century, vol. 3, Harper & Row, New York, 1979. Brett, Gerard, Dinner Is Served: A History of Dining in England, 1400-1900, Rupert Hard-Davis, Londra, 1968. Brown, Norman O., Life Against Death: The Psychoanalytic Meaning of History, Wesleyan University Press, Middletown, 1959
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cambridge, 1999. Desiderius, Erasmus, De civilitate morum puerilium, On the Civility of Children, Robert Whittinton (trad.), 1530. Diamond, Henry L., Noonan, Patrick E., Land Use in America, Island Press, Washington, 1996. Dobb, Maurice M.A., Studies in the Development of Capitalism, International Publishers, New York, 1947. Downes, Larry, Mui, Chunka, Unleashing the Killer App: Digital Strategies for Market Dominance, Harvard Business School Press, Boston, 1998. Duby, Georges (coord.), A History of Private Life: Revelations in the Medieval World, vol. 2, Harvard University
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1998. Vibert, Frank, Europe Simple Europe Strong: The Future of European Governance, Polity Press, Cambridge, 2001. Wallach, Lori, Sforza, Michelle, An Assessment of the World Trade Organization, Public Citizen, Washington, 1999. Weber, Max, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, Scribner, New York, 1958. Weber, Steven, Globalization and the European Political Economy, Columbia University Press, New York, 2001. Wehler, Hans-Ulrich, Deutsche Gesellschaftsgeschichte, 1100-1815, München, 1987. Weiner, Antje, „European” Citizenship Practice, Westview Press, Boulder, 1998. Wesson, Robert, State Systems: International Pluralism, Politics, and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative: 1) Între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente - inclusiv aceea, foarte pragmatică, a dezvoltării economice - subzistă un circuit cauzal. Astfel, chiar dacă nu la modul punctual, teza weberiană a capitalismului prin valorile eticii protestante este de luat în seamă. După cum valorile postmaterialiste apar doar de la un nivel al siguranței economice (Inglehart, 1999), fiind întâlnite mult mai frecvent în țările cu economii înalt funcționale. În același timp însă, practicarea lor are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi (2000) au efectuat cercetări empirice pe eșantioane reprezentative cu privire la acest subiect, reieșind o diferență semnificativă între judecățile diferitelor categorii sociale. Studenții, de exemplu, acordă un mai mare credit capitalismului și în privința unei lumi mai drepte. La nivelul grupurilor mici și mijlocii, al firmelor și organizațiilor, se consideră că sunt operante atât ca descriere și explicație a comportamentului membrilor, cât și ca soluții de preîntâmpinare și rezolvare a nemulțumirilor, tensiunilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze tovarășul de laborator experimental, transformându-l în victimă, în sclav. Comunismul ipocrit (stratificat, în fapt, tot pe clase de robi și exploatatori) și capitalismul sălbatic (în care exploatarea e făcută într-o deplină transparență) sunt, amândouă, ținte ale lui S.: ca expresii viciate - și vicioase - ale sistemului social construit de om. În romanul Lupul și Catedrala criza lui Ion Lupu, un personaj aflat la
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
că se aleg mai degrabă apele bune. Iar cartea aceasta așa le-a și reținut. Politic, autorul nostru se străduiește să rămână "echidistant", cu riscul de a nu păstra nici o opțiune teoretică, pentru că, practic, a ales mai puțin răul din capitalismul pe care-l judecă neconcesiv. Premisa sa este iraționalistă sau, în orice caz, contestatară a raționalismului iluminist, vinovat pentru criza lumii moderne. Sămânța rea, dacă pot intui această sugestie a poziției, ar fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
42/1939). Se fac traduceri din proza lui Victor Hugo, Charles Dickens, E. M. Remarque, Émile Zola, Jack London, Maxim Gorki, Henri Barbusse și se dă o versiune a poeziei Cântec de Heinrich Heine. Gazeta conține numeroase articole de incriminare a capitalismului și a guvernanților autohtoni, mesaje ale scriitorilor străini simpatizanți ai cauzei socialiste, publicistică de informare științifică, citate din scriitori și gânditori celebri, manifeste comuniste, lozinci. Alți colaboratori: G. Spina, Lothar Rădăceanu, Șerban Voinea, B. Brănișteanu, Em. Socor. M. W.
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
de dragoste. Se propun trei modele analogice de creații artistice, incursiune a cărei premisă ar fi că actul artistic presupune totdeauna un „celălalt”, un adresant. Premisa este falacioasă, dar poate funcționa în limite rezonabile: arta modernă occidentală, determinată de un capitalism alienant, este expresia imposibilității comunicării, scrie S. ipostaziind alegoric prima paradigmă. Citând cazul entropiei în artă, prin Norbert Wiener sau prin Max Dvořak, eseistul o deduce pe a doua, cea a supralicitării patrimoniului existent (academism, naturalism, formalismul lui Paul Klee
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
medievalism economic, Europa față de America etc. În ciclul de conferințe organizat de gruparea Criterion, vorbește despre Lenin, Mussolini, filosofia lui Freud, iar în revistele economice publică articole despre relația între gospodăria țărănească și economia capitalistă sau despre tendințele actuale ale capitalismului („Axa”, 1932). Este și acum interesat de o teorie generală a disciplinelor pe care le îmbrățișează. De pildă, schițează (în „Arhiva pentru știința și reforma socială”, 1932) o „teorie și [o] sociologie a vieții economice; prolegomene la studiul monografiei economice
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
ierbivori și propune premierului să pună în fruntea acelui departament un „bou adevărat” și viței la cele două secretariate. În publicistica postbelică, direcționată de ideologia comunistă, patosul polemic, vehemența fără nuanțe îi vizează, de astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
teoretice Cătălin Zamfir Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița, Elena Gheorghiu Partea II. Tranziția ca dezvoltare; Politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Modelul social European Simona Stănescu Politica de dezvoltare regională între necesitate și proiect. Ce fel de regionalizare? Veronica Mitroi Partea III. Dezvoltarea ca proces socialcultural Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale Liviu Chelcea Dezvoltare socială și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor de schimb duce la stimularea tendinței de extindere a suprafețelor cultivate pentru piață și, „ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
provinciilor noului stat național) și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării - tematica dezbaterilor este edificatoare: noua constituție a României (din 1923) și noile constituții europene, doctrinele partidelor politice, politica externă, viața socială a României după război, capitalismul în viața socială, orașul și satul, politica culturii, experiența politică și socială contemporană, federalizarea statelor europene în cadrul internaționalismului constructiv, influența depresiunii economice mondiale în România și altele; încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești din perioada avută
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești din perioada avută în vedere, Ștefan Zeletin aduce argumentul conform căruia la începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul rural rămâne peste tot în urma vremii. Nicăieri în lume, consemna Zeletin (1925/1991, p. 260), instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zeletin aduce argumentul conform căruia la începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul rural rămâne peste tot în urma vremii. Nicăieri în lume, consemna Zeletin (1925/1991, p. 260), instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Romania, 1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o societate externă, ci, cum spune Davis, la centre spirituale interne, ca fiind singurele capabile să susțină procese durabile de dezvoltare într-o societate. În această linie de gândire, Davis propune imaginea mai multor centre spirituale din care se naște capitalismul (apud So, 1990): cumpărători și vânzători, care cultivă un spirit al valorii creditului (încrederii); antreprenorii sunt „locul” și sursa unui spirit care promovează riscul asumat; investitorii întrețin într-o societate un spirit care inspiră amânarea gratificării; managerii induc în societate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să examinăm mai îndeaproape istoricul teoriilor dependenței și deci începuturile noii paradigme, care a înlăturat aproape cu totul paradigma sociologiei tranziției, punând în locul ei un alt model de gândire și analiză, cu alte procese dominante decât tranziția de la tradițional la capitalismul dezvoltat și deci la modernitatea capitalistă, evidențiind alte procese dominante, în locul tranziției urmate de succes, și anume: subdezvoltare durabilă, declasări sociale masive, dependențe umilitoare, aculturații alienante, crize identitare profunde etc., cu toate efectele lor subsecvente. Cum s-a afirmat așadar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al colonialismului mental”, și nicidecum ca sistem funcțional de gândire. Care sunt așadar diferențele notabile dintre cele două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea. Numim această asociere dependență. Critici în lanț ale teoriei tranziției. De la M. Manoilescu și P. Prebish la A.G.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]