2,375 matches
-
Nixon a fost adesea afectată de felul lui de a fi și de percepția pe care o avea publicul. Caricaturiști și comedieni adesea îi exagerau aspectul și comportamentul, până într-acolo încât nu se mai vedea distincția între om și caricatură. A fost adesea ilustrat nebărbierit, cocoșat și cu fruntea încruntată și asudată. Nixon avea o personalitate complexă, era foarte secretos și dificil, totuși remarcabil de chibzuit. Era înclinat spre a-i ține pe toți departe și se formaliza în toate
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
a cărții ' de Sir sau reviste precum ' și "The Studio". a scris, în calitate de scriitor, o povestire erotică, rămasă neterminată, "Under the Hill", bazată pe legenda poetului și cavalerului german . El a fost, de asemenea, și un , realizând chiar și câteva caricaturi politice asemănătoare ca manieră și ilustrând stilul umorului ireverent al prietenului său, Oscar Wilde. Opera lui Beardsley, reflectând limpede o specifică unui anumit grup de artiști și al unui anumit timp, a avut un impact enorm asupra simboliștilor francezi, asupra
Aubrey Beardsley () [Corola-website/Science/302458_a_303787]
-
zidit pe temelii bătrâne, în 1783. [...] Sunt adăpostite aici o sumedenie de antichități, tablouri rococo, prețioase picturi în miniatură, sculpturi în marmoră, executate de celebri sculptori italieni și o frumoasă colecție de arme. O curiozitate deosebită o prezintă colecția de caricaturi, mumia adusă din Egipt și un arc de care se leagă o întreagă poveste..."" Elemente din decorațiunile castelului au devenit pentru Prințesă sursă de inspirație pentru decorarea Palatului Elisabeta din București. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi cât
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
benzii desenate. Definiția termenului este disputată între specialiști, și de aceea și originea acestei forme de artă este de asemenea disputată. Originile benzilor desenate americane trebuie căutată în ziarele de la începutul secolului din America, unde apăreau pentru a comenta diferite caricaturi sau pentru a susține diferite povestiri simple. Primul exemplar de „benzi desenate“, după definiția americană a fenomenului "comic books" din Statele Unite, este considerat a fi "The Adventures of Obadiah Oldbuck". Cartea de benzi desenate este considerată a noua artă. O
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
(n. 10 noiembrie 1697, Londra/West Smithfield - d. 25 octombrie 1764, Londra) a fost un pictor și grafician englez, autor de gravuri și stampe satirice și ilustrator de cărți, precursor al caricaturii moderne. s-a născut la 10 noiembrie 1697 în cartierul West Smithfield din Londra. Tatăl lui, Richard Hogarth, învățător cu venituri modeste, sfârșește prin a fi aruncat în închisoare, pentru că nu își poate plăti datoriile. În apropierea închisorii, pe terenuri
William Hogarth () [Corola-website/Science/304570_a_305899]
-
a atras atenția presei asupra lui McCarthy și i-au determinat calea pe care avea să se îndrepte restul vieții și carierei sale politice. Prima înregistrare a folosirii termenului "mccarthy-ism" (în engleză "McCarthyism") datează din 29 martie 1950, într-o caricatură politică din ziarul "Washington Post" a caricaturistul Herbert Block. Desenul îi înfățișa pe fruntașii republicani încercând să împingă un elefant (simbolul tradițional al Partidului Democrat) într-o grămadă instabilă a zece găleți cu catran, cea mai de sus având o
McCarthism () [Corola-website/Science/303968_a_305297]
-
provine de la numele de familie ale părinților săi, numele de fată al mamei sale, Gorenco, și numele tatălui, Popescu. s-a născut la data de 1 mai 1923 în orașul București. Gopo a debutat în presă în anul 1939 publicând caricaturi, la fel ca și pionierii animației românești Aurel Petrescu și Marin Iorda. A studiat la Academia de Arte din București, pe care nu a absolvit-o. A urmat în schimb la Moscova un curs de animație pe care l-a
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
a apărut din faptul că schița a fost etichetat pur și simplu "Legendre". Portretul cunoscut doar de Legendre, recent descoperite, este găsit în 1820 cartea Album de 73 de portrete-taxa acuarela des ocupat funcții de I'Institut, o carte de caricaturi de șaptezeci și trei de membri ai Institut de France din Paris de către artistul francez Julien-Leopold Boilly după cum se arătă mai jos: [3] Onoruri Crater Legendre Luna este numit după el. Main-centura de asteroizi 26950 Legendre este numit după el
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
în funcție de anumite valori atemporale și aspațiale, imposibil de exprimat altfel decât prin simboluri. Gil Vicente ne-a lăsat un impresionant rezumat al aceste concepții despre arta și viața în Auto da Alma, care este o „catedrală gotica” în versuri dramatice. Caricatură groteasca a Diavolului, meșter în ale vicleșugurilor, înfrunta aici puritatea eternă a Îngerului. Sufletul este duplicitar, iar auto-ul se transformă aproape în comedie atunci cand Sufletul și Diavolul încep să cadă la învoiala. Dar moartea lui Cristos purifica Sufletul, ceea ce
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
Maxim Gorky în Moscova. În timpul regimului comunist, Kadare a lansat o serie de cărți care aduceau o numeroase critici totalitarismului și doctrinelor socialiste. Printre acestea, se numără și “Palatul viselor”, descrisă de Andre Clavel drept “cea mai teribilă și nemiloasă caricatură a totalitarismului în descompunere”, și care a fost interzisă de regimul comunist imediat după lansare. Cunoaște debutul editorial timpuriu: În 1954 îi apare primul volum de versuri intitulat "Inspirații juvenile", urmat, trei ani mai târziu, de "Visări". Critica literară albaneză
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai. Alte religii, de asemenea, au păreri foarte diferite cu privire la Halloween. Adepții religiei Wicca simt că tradiția este jignitoare pentru „vrăjitoarele adevărate” pentru că se promovează caricaturi stereotipale ale „vrăjitoarelor malefhalloweenului”.
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
Minho, "Brasileira de Prazins" - Braziliană din Prazins). Cămilo este poate singurul scriitor portughez influențat într-adevăr de Balzac. Îi lipsește însă obiectivitatea și spiritul analitic caracteristic oricărui scriitor realist. El oscilează între lirism și sarcasm. Adesea, în loc de portret el face caricatură. Uneori proza să este lirica și satirica. Structura psihologică și ritmul susținut al celor mai bune române ale sale de dragoste sunt marcate de simțul tragicului. Dar românul camilian se apropie de cel preromantic și prin structura să românească. Acțiunea
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
pe care l-a descris admirabil în studiul sau despre Cămilo. În "Aș Farpas" atacă literatura romantică înarmat cu lecturile din Proudhon și critica, în lumina gânditorilor socialiști, moravurile politice ale liberalismului portughez, dând dovadă de un puternic simt al caricaturii. După plecarea lui Eça în America și Anglia, Ramalho se intoarce către Teófilo Braga, care-i insufla ideologia pozitivista. "Odes Modernas" de Antero de Quental, semnifică apariția unei poezii combative portugheze, orientată spre o reformă de tip social și politic
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Trump este membrul al sindicatului actorilor americani "Screen Actors Guild" și primește o pensie anuală de peste 110.000 dolari. El a fost subiectul unor actori comici, unor artiști de desene animate create cu Adobe Flash și a unor artiști de caricaturi on-line. Trump a avut și un program cotidian propriu de radio-conversație ("talk radio") numit „"Trumped!"” în care își exprima punctul de vedere cu privire la evenimentele curente, viață, sport, divertisment, finanțe, economie, afaceri, industria imobiliară și politică. În 2003, Trump a devenit
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
este în legătură cu fazele lunii; unirea regelui cu regina se înfăptuiește când este lună plină(este oglinda reconstituită în întregul ei). Oglinda curată e simbol al purității și una din emblemele Fecioarei Maria. Totodată, oglinda deformată sau murdară e semnul păcatului, caricaturii, autoamăgirii și a vanității. Modalitatea de utilizare a oglinzii magice în taoism este destul de aparte, relevând natura reală a influențelor răufăcătoare. În zilele noastre se pune deasupra porții caselor o oglindă octogonală, având pe ea cele opt trigame. În Japonia
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
tăcut al celor ce frământa, atent mereu să dea înțeles atâtor neînțelesuri, să pună diagnostic horoscopicelor tălăzuiri umane, cu vibrări de la celula până în largul univers, captează permanent tot ce e dramatic și se mișcă în ființă. Grafică să nu-i caricatură în înțelesul peiorativ. Îi utilizează doar limbajul creionului direct, aparent simplu, de adeziune facilă și nu de expectanta, ce caracterizează în general plastică genului scurt. Bogăția imaginației la care redarea conține puțin suprarealism, vecin cu un simbolism voit monumental, constituie
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
într-un suflet de om. El privește pe acolo și copiază cu nerușinare tot ce vede că-i durere, că-i speranța, că-i soluție. Neramanandu-i lui de făcut decât să traducă astea în limbajul atât de condimentat al caricaturii. Cand numărul desenelor (pe care, pentru a nu-și pierde vremea, le face direct nemaipomenit) devine suficient de mare pentru a-l incomoda, el le ia în brațe și le trece în camera cealaltă. Dacă o va ține în ritmul
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
făcând ca toate cele existente în restul casei, inclusiv Daniel Ionescu în persoana, să se prevale pe totdeauna și fără scăpare dincolo de graniță de care pomeneam că se află, țâfnoasa, între anonimat și celebritate. Traian Furnea Daniel Ionescu este adeptul caricaturii de expoziție, abordând o grafică cu nuanțe clasice, puse în slujba unor idei foarte moderne. Din această simbioza, Daniel Ionescu și-a creat un stil aparte, plin de personalitate, un stil foarte apreciat în dificilă lume a caricaturii contemporane. Miron
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
este adeptul caricaturii de expoziție, abordând o grafică cu nuanțe clasice, puse în slujba unor idei foarte moderne. Din această simbioza, Daniel Ionescu și-a creat un stil aparte, plin de personalitate, un stil foarte apreciat în dificilă lume a caricaturii contemporane. Miron Dinulescu Daniel Ionescu Dion are o definiție memorabilă a speciei pe care o cultiva: "Desenul de presă rămâne un gen artistic cu iz de efemerida, dar cu impact de dinamita". Publicațiile la care colaborează însoțesc principalele articole cu
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
implicat în războiul din Irak , pe 7 ianuarie 2015, Franța a fost victima unui atentat comis de teroriști musulmani, 10 jurnaliști fiind uciși în urma atacului asupra sediului săptămânalului satiric din Paris, Charlie Hebdo, care cu puțin timp în urmă publicase caricaturi cu Profetul Mahomed. 4 milioane de francezi au desfășurat un miting cu sloganul de solidaritate „Je suis Charlie”, utilizat pe rețelele de socializare , militând pentru dreptul la liberă exprimare și pamfletele religioase pe ton provocator.Pe fondul problemei imigranților, în
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
la București" (1926). Apoi între anii 1923 și 1927, realizează un ciclu de desene animate umoristice grupate sub denumirea de "D’ale zilei“. Caricaturistul Aurel Petrescu a continuat cu realizare de figuri zoomorfe ("Motanul în lună“ - 1926) și apoi cu caricaturi animate: "Capete (1927), "Proverbe ilustrate“ (1927) etc. În anul 1927, tot el a realizat "Bărbatul de la Adam până azi“ și "Femeia de la Eva până în zilele noastre“, care a prefigurat "Scurta istorie“ a lui Ion Popescu-Gopo (1957). Desenele animate ale caricaturistului
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
împotriva lui Hitler și a aparatului său de reprimare. Concret, această atitudine s-a tradus în faptul că ultimul manifest (al șaselea) a fost distribuit chiar în holul principal al Universității, în plus, au lansat slogane antihitleriste și au pictat caricaturi antinaziste pe zidurile din München și chiar pe porțile universității. Transformarea de fond a grupului (de la prietenie la mișcare socio-politică) apare evidentă în cel de-al șaptelea manifest al cărui text îl pregătiseră deja cu titlul: „Mișcarea de rezistență în
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
5 aprilie 1820, Paris d. 20 martie 1910, Paris), a fost un caricaturist, fotograf și pionier aeronautic francez. Félix Tournachon a început prin a studia medicina, a devenit apoi jurnalist și romancier. El și-a făcut inițial un nume prin caricaturile făcute celebrităților pariziene, publicate în diverse periodice, de exemplu în "Le Charivari", "Journal pour rire" (numit și "Journal amusant") sau "Revue Comique", această din urmă revistă fiind înființată de el însuși în 1849. Specialitatea lui erau, începând cu anul 1852
Félix Nadar () [Corola-website/Science/306269_a_307598]
-
făcute celebrităților pariziene, publicate în diverse periodice, de exemplu în "Le Charivari", "Journal pour rire" (numit și "Journal amusant") sau "Revue Comique", această din urmă revistă fiind înființată de el însuși în 1849. Specialitatea lui erau, începând cu anul 1852, caricaturile operelor de artă prezentate anual în expoziția "Salonului Oficial" din Paris. Această activitate i-a asigurat existența înainte de anul 1852. După aceea Nadar a deschis un atelier fotografic care s-a dovedit a fi foarte lucrativ. În atelierul său, Nadar
Félix Nadar () [Corola-website/Science/306269_a_307598]
-
cere că doar acele grupuri care se simt victimele dezavantajelor dintr-o societate - nu ar trebui să fie supuse tipului de insulte, hărțuire sau abuz ce a contribuit la acel dezavantaj, ceea ce ar însemna ca filme precum “Negustorul din Veneția”, caricaturi, parodii ale diverselor minorități sexuale etc. să fie interzise pentru că perpetuează un tip de inegalitate socială. Pentru Dworkin argumentul anti-pornografie pe baza dreptului la un tratament egal se face vinovat de confuzia dintre libertatea pozitivă și cea negativă , argumentul lui
Mișcarea anti-pornografică () [Corola-website/Science/305533_a_306862]