532,837 matches
-
Madalenamagdalenamadeleine oů je ne sais pas ętre, pe muzica lui Franck Cavet și lumini, fotografii și instalație video de Nicolas Boudier. Spectatorii intrau, pe rând, în cele trei încăperi destinate experimentului. în prima vedeau fotografii ale artistei, pe stradă, în casă etc., văzută integral sau parțial pe fragmente corporale, fotografii în tehnici diferite și grupate diferit. Pe una dintre ele, ca să o poți vedea, trebuia să te culci pe podea sub un panou suspendat, iar între fotografii atârnau cutii cu lumini
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
de scaun, de masă, știind că astea nu au în ele șoricioaică. Și, nu știu cum, dar m-o fi simțit, ori m-a zărit și a strigat la mine: ce cauți aici, tu, neobrăzatule, nu ți-e rușine să intri în casă nepoftit?... Auzind aceasta, fiind eu băiat cuminte, măcar că orfan de buna mea mamă, am răspuns tare că să nu crează cumva că eu sunt un musafir rău și-un obraznic... Bine, bine, - a făcut ea - să te auz cine ești
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
ce cauți acilea?... Lăsase mătura din mână și se uita la mine. Pe urmă s-a așezat pe fotoliul ei și m-a mai întrebat încă o dată cine sunt și cum mă cheamă și ce caut eu la ea în casă... Atunci, mi-am luat curaj cât am putut și am răspuns: pe mine mă cheamă Șoarece,... Șoricel, cum doriți. Sunt un biet orfan și maică-mea spunea că așa o să-mi zică lumea până ce mă fac mare și bun de
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
patriei noastre care au plecat în alte patrii care au devenit ale lor. Reli ne-a dat temă să vedem MNAC. Noi o ascultăm, că așa e frumos. Și ieri ne-am dus. Da' nu ne-a plăcut acolo, că casa poporului e urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
pe noi și să ne șteargă memoria, să ne reprogrameze sau nici nu mai știu ce să ne facă. Până la urmă nu am pățit nimic (credem noi), de vreme ce acum ne scriem compunerea. Da' săracii artiștii care au făcut lucrările cu casa poporului nu cred că au scăpat, se vede că i-au programat pe toți să facă numai chestia aia urâtă, dacă vor să intre în muzeu și să fie muzeificați. Păcat de ei, că păreau băieți de treabă. Sus, la
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
muzeificați. Păcat de ei, că păreau băieți de treabă. Sus, la domnu' Bernea și la domnu' Neagu, ne-a plăcut. Bine că ei, săracii, au apucat să moară înainte să-i bage în experiment și să îi inoculeze cu virusul "casa poporului", așa că ei au scăpat și nu au mai pictat chestia aia urâtă. Jos ne-a plăcut iar la filmele chinezești. Nouă ne plac chinezii, că ei sunt băieți deștepți și talentați, pentru că chinezii locuiesc în China de foarte mulți
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
a mai plăcut și că ne-a dat carte cu muzeul, fără bani. Și cum noi suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin.
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
și în stil. Un pretins voievod al românilor, Constantin Valentin Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se știu). Specialitatea casei e, de departe, propaganda. Din timp în timp, și milostenia. Cînd sînt ei mai "prinși", ba cu ferchezuirea vreunei statui, ba cu pomeni cu alai, face popas, în țărișoara lor, Ion Luca Ca...(emoția, pesemne, lasă întreagă, din ilustrul nume
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
o interfață cu pregătirea profesională a tânărului venit din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Tudorel Urian Ce s-a ales, după 1990, de foștii disidenți anticomuniști? Pînă la implozia sistemului comunist european, simpla pronunțare a numelor lor, la postul de radio "Europa Liberă", provoca fiori și făcea să licărească o palidă speranță în casele înghețate și întunecate ale românilor. În ultimii ani ai comunismului, nume precum Lech Walesa, Milovan Djilas, Adam Michnik, Vaclav Havel, Alexandr Zinoviev, Alexandr Soljenițîn, Andrei Saharov făceau parte dintr-o mitologie contemporană a onoarei și a demnității. Cîți dintre noi
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
povestește Cartea cu Apolodor a lui Gellu Naum. Cum a ajuns inițial Apolodor la București nu ni se spune în această carte; despărțirea de ai lui și rătăcirile ulterioare trebuie să fi fost la fel de impresionante ca și drumul înapoi spre casă, însă povestea lor, pe cît se pare, s-a pierdut - sau poate n-a fost scrisă niciodată. Putem totuși deduce din cîteva indicii că Apolodor a ajuns în București la o vîrstă destul de fragedă. Căci aici el și-a găsit
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
acoperit de glorie sub zidurile Troiei împreună cu ceilalți regi achei și a contribuit printr-o stratagemă decisivă la căderea cetății asediate ani de-a rîndul. Adevărata probă a supraviețuirii el a trebuit să o treacă însă abia pe drumul către casă (nostos), în lupta trudnică și anonimă cu soarta, zeii și stihiile. Odysseus este de aceea pentru posteritate nu atît eroul de la Troia, cît multîncercatul rătăcitor prin lume, care răzbește datorită perseverenței și ingeniozității. Pentru orice parcurs inițiatic spre o Ithaka
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
dramatice. Nucleul romanului îl alcătuiesc straniile întâmplări, databile prin 1980, din satul Bahuseni, situat la marginea codrilor, bântuit de proliferarea onirică a coarnelor de cerb (anomalie răspândită și în orașul vecin, Călărași), ce pot apărea imprevizibil crescând chiar din pereții caselor. Protipendada zonei petrece la vânătoare de turturele sau la vânătoare de mistreți. Satul are o fermă mare de porci corciți cu sălbăticiunile, iar un regizor cabotin pripășit pe acolo imaginează un film în care animalele, evadate din adăposturi, devenite foarte
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
se trăgea de la un președinte american, Filip nu putea să-l sufere, chiar notase în caietul albastru: ŤUn saxofonist ratat, care a dat - pentru voturi - cale liberă desfrîului de tot felul. S-a văzut pe urmă ce-a făcut la Casa Albă. În Salonul Oval! Pentru a abate atenția lumii de la porcăriile lui și pentru a se arăta grozav a început să-i bombardeze pe sîrbi.ť" (p. 48) La antipod se situează ordinea existentă în timpul dictaturii comuniste. Chiar dacă nu o
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
reviste, redactor erudit, discret, caracterizat de abnegație, tact, finețe, cu o memorie prodigioasă, "idealist până la exaltare" (Ioana Pârvulescu), de redactor la "Gazeta literară" de la debutul acesteia, continuând apoi la România literară. într-o vreme, ședințele revistei s-au ținut în casa sa din strada Toamnei, o casă veche, a bunicilor săi, construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ea a devenit - scrie Nicolae Manolescu - una cu hebdomadarul principal al Uniunii Scriitorilor. Spuneai România literară, spuneai Andriana Fianu. Era, în felul ei
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
abnegație, tact, finețe, cu o memorie prodigioasă, "idealist până la exaltare" (Ioana Pârvulescu), de redactor la "Gazeta literară" de la debutul acesteia, continuând apoi la România literară. într-o vreme, ședințele revistei s-au ținut în casa sa din strada Toamnei, o casă veche, a bunicilor săi, construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ea a devenit - scrie Nicolae Manolescu - una cu hebdomadarul principal al Uniunii Scriitorilor. Spuneai România literară, spuneai Andriana Fianu. Era, în felul ei, o instituție. Venea prima și pleca
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
Puterii ați urmărit modificarea fizionomiilor membrilor clasei politice, în alt album v-ați oprit asupra chipurilor și trupurilor unor femei puternice, apoi ale unor evrei, ați pătruns și în dormitoarele unor celebrități dar și ale unor oameni de rînd, în casele scriitorilor, pe care i-ați intervievat, i-ați fotografiat la ei acasă, la masa de scris, cu instrumentele lor " de lucru"...De ce v-ați ales aceste teme și cum ați reușit să le duceți "pînă la capăt", să le aprofundați
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
1996, la Editura Anima și prezentat de Radu Ionescu. Realizat cu grijă, dar fără ostentație, albumul lui Olian, - la data apariției cărții, artistul era încă în viață - se numește Memorabile... și cuprinde exclusiv desene de arhitecturi dintre care cele mai multe sînt case memoriale. Si tocmai această explicitare a subiectului, propunerea lui fără echivoc, supradimensionează natura documentară a desenului și exilează autorul într-un plan secund sau chiar mai departe. Pentru că nu exprimarea este aici cea mai importantă, nu personalitatea și performanțele tehnice
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
un plan secund sau chiar mai departe. Pentru că nu exprimarea este aici cea mai importantă, nu personalitatea și performanțele tehnice ale artistului contează în primul rînd, ci simultaneitatea formei grafice cu mecanismele memoriei noastre culturale. Ieșită din seria spațiului construit, casa memorială este purtătoarea unui mesaj subtil, dincolo de calitățile sau de viciile ei arhitecturale. Ea se transformă într-o subspecie a portretului, se personalizează și preia în eternitate dimensiunile celui care a locuit-o.( Pentru unele, din nefericire - și la nefericire
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
comunismului incipient și vîrtos sau ale celuilalt, tîrziu și famelic). Ceea ce spunea G. Călinescu despre locuință, și anume că ea este ipostazierea omului în ordine peisagistică, prelungirea personalității sale morale, se poate citi cu ușurință în desenele lui Alexandru Olian. Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria lucarnelor care supraînalță, și ele, panta acoperișului. Mult mai liber și mai eliptic este realizată casa
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria lucarnelor care supraînalță, și ele, panta acoperișului. Mult mai liber și mai eliptic este realizată casa lui Ion Barbu, amestec de vegetație și geometrie, de hașură compactă și linie în tremol. Casa lui Bacovia este o aglomerare ilizibilă de planuri și de volume, un fel de cazemată pustie, vegheată doar de un copac solitar, mumificat și
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria lucarnelor care supraînalță, și ele, panta acoperișului. Mult mai liber și mai eliptic este realizată casa lui Ion Barbu, amestec de vegetație și geometrie, de hașură compactă și linie în tremol. Casa lui Bacovia este o aglomerare ilizibilă de planuri și de volume, un fel de cazemată pustie, vegheată doar de un copac solitar, mumificat și el. în două ipostaze este invocat Lucian Blaga, prin casa din Lancrăm mai întîi, un fel
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
hașură compactă și linie în tremol. Casa lui Bacovia este o aglomerare ilizibilă de planuri și de volume, un fel de cazemată pustie, vegheată doar de un copac solitar, mumificat și el. în două ipostaze este invocat Lucian Blaga, prin casa din Lancrăm mai întîi, un fel de tumul vegetal agitat și nocturn, și prin cea din Cluj, geometrică și solară, străjuită și ea de umbra mișcată a unor coroane de copaci. Casa lui Călinescu este o grațioasă alternanță de plin
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
în două ipostaze este invocat Lucian Blaga, prin casa din Lancrăm mai întîi, un fel de tumul vegetal agitat și nocturn, și prin cea din Cluj, geometrică și solară, străjuită și ea de umbra mișcată a unor coroane de copaci. Casa lui Călinescu este o grațioasă alternanță de plin și gol, de rigoare a planului și de transparență a perdelei de vegetație, o conviețuire între severitate, animație și decorativ, iar locuința lui I.L. Caragiale este, pur și simplu, un copac în spatele
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]