4,620 matches
-
perioadă de timp definită (uzual 5 sau 10 ani), acest concept modern fiind perceput ca o combinație a unei relații de cauzalitate (cauză efect) cu o relație de tip probabilitatepredicție 30. Criteriile de definire a factorilor de risc drept agenți cauzali au fost: temporalitatea, consistența, plauzibilitatea biologică și reversibilitatea 42. Acest risc a fost estimat în diverse studii epidemiologice. Încă din 1985 (Kannel) s-a observat că factorii majori de risc cardiovascular prezic apariția claudicației intermitente cu o fidelitate mai mare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
credem încă în ceva, într-un ideal; mai există încă "o nevoie de adevăr". În fenomenologia prezentată de Nietzsche, nihilismul incomplet se manifestă în diferite cadre și forme: • în cadrul cunoașterii științifice, manifestări de nihilism incomplet sunt pozitivismul și explicarea naturalistă, cauzală și mecanicistă a universului; acestora li se adaugă în științele spiritului pozitivismul istoriografic al științelor istorice, care își află formularea filozofică în istoricism; • în cadrul politicii, nihilismul incomplet se manifestă ca naționalism, șovinism, democratism, socialism și anarhism (nihilismul rus); • în sfârșit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
au încercat să stabilească o referință pentru structura socială, care este independentă din punct de vedere analitic față de cultura și artefactele produse în acel sistem. Normele de interacțiune sunt, de asemenea, produse de către participanții ce interacționează, dar întrebarea privind întâietatea cauzală dintre cultură și structura socială poate fi considerată ca fiind separată 59. Raportul dintre cultură și structura socială devine problema centrală a dezbaterii culturalism vs. structuralism, argumentele lor îmbogățind modul în care este înțeleasă cultura: culturaliștii au dovedit că unicitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Encyclopedia of the Social Sciences, ediția a II-a, vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008, p. 581. 148 Max Weber, așa cum am mai explicat, în Etica protestantă și spiritul capitalismului, arată că există o relație foarte strânsă, chiar cu valențe cauzale, între valorile religioase și comportamentul economic, iar, Rudolf Rezsohazy, în Temps social et développement. Le role des facteurs socio-culturals dans la croissance, explică felul în care valorile culturale contribuie de dezvoltarea economică a unei societăți. 149 Murray Smith, "Objective Value
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării. În această privință, se estimează că, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de vârsta si sex, profesorul ar putea să influențeze, în mod satisfăcător, învățarea și rezultatele ei, atitudinile și interesele, aspirațiile și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevii percep lucrarea în ansamblul ei și apoi, în etapa a doua, rețin toate mișcările ce compun procedeul de lucru,succesiunea operaților. METODA EXPLICAȚIEI Metoda explicației urmărește lămurirea și clasificarea unor noțiuni, principii, legi, prin relevarea laturilor esențiale, a legăturilor cauzale dintre obiecte și fenomene. Solicită laturile gândirii într-o mai maremăsură: analiza, sinteze, comparația, generalizarea, abstractizarea. Această metodă implică mai multe procedee: procedeul comparației și al analogiei întâlnit la caracterizarea și îmbinarea culorilor ce dau senzația de căldură și frig
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
din factorii ce explică fenomenul afluenței tinerilor la tot felul de universității și instituții de învățămînt superior îndoielnice, care funcționau și probabil încă mai funcționează, în afara prevederilor legale, fără autorizare sau acreditare. Rețeaua semantică arată că așteptările părinților reprezintă condiția cauzală ce generează strategiile de sprijin și ajutor al elevilor. Așa cum vom vedea, ele sînt asemănătoare cu cele despre care adolescenții, în sesiunile focus grup, au vorbit la întrebarea: Cum se implică părinții în educația voastră? Strategii versus activități Am considerat
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de desfășurare. Ce îi determină pe părinți să participe la activitățile școlii Interesul cercetării s-a îndreptat și spre factorii ce îi determină pe părinții să participe la activitățile școlii în care învață copiii lor. Analiza a descoperit patru condiții cauzale: (1) motivarea copilului; (2) verificarea relatărilor lui despre activitatea la școală; (3) construirea și susținerea imaginii lui la școală și (4) îndeplinirea unei obligații. Motivarea copilului reprezintă condiția cauzală despre care părinții vorbesc în termenii următori: S1: Pentru copil m-
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școlii în care învață copiii lor. Analiza a descoperit patru condiții cauzale: (1) motivarea copilului; (2) verificarea relatărilor lui despre activitatea la școală; (3) construirea și susținerea imaginii lui la școală și (4) îndeplinirea unei obligații. Motivarea copilului reprezintă condiția cauzală despre care părinții vorbesc în termenii următori: S1: Pentru copil m-am dus, pentru a-l mobiliza să facă mai mult văzînd că și pe mine mă interesează ce face. S2: Deoarece copilul te vede acolo, face mult pentru el
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la școală, ei sînt determinați să afle "și de la profesori, deoarece copilul poate să-mi spună unele lucruri, iar profesorii altele". Probabil contaminați de problema imaginii atît de vehiculată în mass-media și viața politică, ea a fost invocată drept condiție cauzală a prezenței părinților la școală. O mamă spune clar că "Vin pentru imaginea fiicei mele". În sfîrșit, participarea părinților la școală reprezintă pentru unii intervievați "... o obligație a părintelui ca măcar o dată pe semestru să meargă la școală să vadă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
meargă la școală să vadă ce e cu copilul lui". Cu siguranță că mai sînt și alți factori care fac ca părinții să participe la diferite activități în cadrul școlii, dar trebuie spus că de obicei se împletesc mai multe condiții cauzale, iar una dintre ele, pentru un părinte sau altul, se va impune a fi mai importantă. Dificultățile elevilor la învățătură; strategii de depășire a lor Într-o logică firească a lucrurilor, interviurile au continuat cu întrebări adresate părinților despre dificultățile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care le au copiii lor la învățătură și cum îi ajută școala să le depășească. Rețeaua semantică 3.4 vizualizează rezultatele analizei răspunsurilor colectate la această întrebare. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.4. Dificultățile elevilor la învățătură procesul depășirii lor Dincolo de condițiile cauzale și variabilele de intervenție vizualizate în rețeaua semantică care explică fenomenul, credem că putem vorbi de o metacauză responsabilă în bună măsură de dificultățile pe care le întîmpină elevii la învățătură în această perioadă de tranziție a societății românești. Un
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
desfășurate în sesiunile de focus grup cu adolescenții vor argumenta mai bine această idee. Orice încercare de a explica dificultățile elevilor la învățătură trebuie să se raporteze la o serie de categorii interrelate. Analiza a pus în evidență patru condiții cauzale responsabile de generarea dificultăților la învățătură a elevilor: "amalgamul" materiilor, sarcini de învățare în exces, schimbarea frecventă a profesorilor și manualele alternative. Manifestarea fenomenului declanșează acțiuni/interacțiuni de răspuns din partea școlii și/sau din partea familiei. Suportul școlii constă, de obicei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în metoda Grounded Theory, care ne ajută să relaționăm categoriile ca să contextualizăm un fenomen, adică să îl localizăm într-o structură condițională și să identificăm cum sau prin ce mijloace o categorie se manifestă (procesul). Structura condițională arată ce condiții cauzale produce fenomenul (stilul implicării), precizează variabilele contextuale și de intervenție (interpuse sau intermediare) ce influențează acțiunile/interacțiunile (procesul), care produc o serie de efecte (consecințe). Cele spuse sînt concretizate în matricea 3.1. MATRICEA 3.1. Paradigma dificultăților elevilor la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
contextuale și de intervenție (interpuse sau intermediare) ce influențează acțiunile/interacțiunile (procesul), care produc o serie de efecte (consecințe). Cele spuse sînt concretizate în matricea 3.1. MATRICEA 3.1. Paradigma dificultăților elevilor la învățătură și procesul depășirii lor Condiții cauzale Fenomen Context Condiții interpuse Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Amalgamul materiilor "În amalgamul de materii niciodată nu știi care este prioritară. Noi ziceam că sînt cele din care se dau examenele, iar profesorii că materia lor e cea mai importantă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
doar deziderate. Ce am aflat despre implicarea familiei în educație și despre modalitățile prin care școala atrage părinții la activitățile ei ne-a oferit oportunitatea evaluării stării actuale a parteneriatelor școală-familie-comunitate (Rețeaua semantică 3.8). Analiza a identificat două condiții cauzale răspunzătoare de starea actuală a parteneriatelor școală-familie-comunitate: (1) cadrele didactice nu cunosc teoria și practica parteneriatelor și (2) nu se realizează obligația școlii și a profesorilor ei de a învăța părinții să colaboreze cu școala. Evident că cele două cauze
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
parțială", " Se implică sporadic părinții mei" sau "La mine se implică pînă la o anumită limită". Ca să explicăm în detaliu acest stil de implicare folosim ca instrument de lucru matricea 4.1. MATRICEA 4.1. Paradigma stilului implicării limitate Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/interacțiune Consecințe Concentrarea interesului pe rezultate Stilul implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lucru în felul următor: Părinții mei se implică și îi implic numai cînd mă găsesc în situații limită, iar ei pot stopa agravarea lor. Credem că lipsa timpului, considerată "resursă limitată" de elevi, și evaluarea pozitivă a situației, sînt condiții cauzale care interacționează în multe contexte și generează pattern-ul stilului implicării limitate care, uneori, are consecințe pozitive surprinzătoare, așa cum este cîștigarea libertății de decizie de către adolescenți și, implicit, asumarea responsabilității. În asemenea cazuri, totuși, veghea părintească rămîne prezentă, așa cum putem
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reduse, al respingerii parentale. Datele colectate și analiza lor cu schema paradigmei metodei Grounded Theory, au pus în lumină stilul de implicare redusă sau, în termenii specifici abordării cantitative, în mică măsură. Analiza datelor textuale a dus la identificarea condițiilor cauzale și a permis apoi să adîncim analiza prin construirea unei matrice ce prezintă schema cu care am sortat și organizat conexiunile dintre categorii pe timpul codării axiale. MATRICEA 4.2. Paradigma stilului implicării reduse Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a dus la identificarea condițiilor cauzale și a permis apoi să adîncim analiza prin construirea unei matrice ce prezintă schema cu care am sortat și organizat conexiunile dintre categorii pe timpul codării axiale. MATRICEA 4.2. Paradigma stilului implicării reduse Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
implicarea celorlalți membri ai familiei în educația copiilor, participarea modestă a tatălui, intervenția, în unele cazuri, a fraților și surorilor mai mari și, mai rar, a altor rude. Invocarea lipsei de timp a tatălui, analiza nu o consideră drept condiție cauzală pentru implicarea redusă a acestuia. Mai repede credem că este vorba de o anumită mentalitate "tradițională", de felul " Tata o lasă pe mama cu partea aceasta de educație". Putem afirma că evidențierea rolului agenților educaționali se înscrie în dezideratul studiului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mi-ar putea da de făcut. Deja mi-au pus în spate tot. Atitudinea favorabilă a elevilor față de participarea părinților la diverse activități din liceu, inclusiv prezența lor în sala de clasă, în timpul desfășurării procesului de învățămînt, reprezintă o condiție cauzală ce poate produce efecte pozitive pentru elevi. În rețeaua semantică 4.6 observăm că participarea părinților asigură: (1) pregătirea mai bună a elevilor, potențată fiind și de "teama" adolescenților de a nu își dezamăgi părinții cînd ei sînt prezenți; (2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
aspecte care ar putea facilita o colaborare mai bună între elevi și profesori. Ele ne trimit la ideea difuzării puterii în societatea democrată, lucru perfect valabil și în școlile de la toate nivelurile. MATRICEA 4.6. Paradigma promovării intereselor elevilor Condiții cauzale Fenomen Context Condiții interpuse Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Părinții nu sînt organizați. "Ei nu vor avea niciodată vreo putere în luarea deciziilor în școală, decît dacă, să admitem, s-ar organiza într-un grup omogen și, după părerea mea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o percepție pozitivă față de implicarea părinților atît în educația de acasă, cît și în activitățile din școală. Dar sînt și cei "foarte puțini" care, după evaluarea elevilor, au o percepție negativă. Discutăm cele două poziții. După părerea liceenilor, două condiții cauzale pun în evidență percepția pozitivă a profesorilor: prima ține de profesorii înșiși care stimulează participarea părinților, iar a doua este atribuită mentalității părinților și disponibilității acestora de a găsi timpul necesar pentru a face acest lucru. Consecința acțiunii conjugate a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o diagramă integratoare a cărei idee centrală este că parteneriatele școală-familie-comunitate, în condițiile date, reprezintă doar un deziderat. Altfel spus, rezultatele produse de analiză arată spre categoria nucleu PARTENERIA-TELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE. Diagrama integratoare 5.1 vizualizează condițiile cauzale, variabile de intervenție și strategia preconizată ce justifică alegerea acestei idei drept categorie centrală. DIAGRAMA INTEGRATOARE 5.1. Parteneriatele școală-familie-comunitate între deziderat și realitate Așa cum am văzut, calitatea și gradul implicării părinților în activitatea de învățare de acasă a elevilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]