2,571 matches
-
laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce (și produce !) milă. Cerșetorii nu sunt însă oameni ai străzii, fiecare dintre ei are o familie sau aparține unui grup organizat cu care împarte beneficiile. Cu ochiul observatorului occidental (cel puțin eu așa am avut impresia), ea mai observă și „lipsa de compasiune față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt însă oameni ai străzii, fiecare dintre ei are o familie sau aparține unui grup organizat cu care împarte beneficiile. Cu ochiul observatorului occidental (cel puțin eu așa am avut impresia), ea mai observă și „lipsa de compasiune față de acești cerșetori, deoarece societatea egipteană în ansamblul său este oricum prea dură pentru a mai lăsa loc pentru milă și sensibilitate. Egiptenii nu au oricum prea multă milă pentru cerșetorii care prezintă mutilări «profesioniste» și oricum tipul acesta de activitate lucrativă dispare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lunii Dey, cunoscută ca Khor-e-ruz (ziua soarelui) și festivalul de sărbătorire era numit Deygan. Adevărul și ordinea cosmică erau proslăvite de preoți și frații întru Mithra. Regele îmbrăcat în alb își schimba rolul cu cei din popor și mascarada unui cerșetor încoronat îi lua locul în piețele cetății. Dezordinea și haosul erau apoi răsturnate, ritualurile egiptene și persane continuându-și astfel derularea de-a lungul mileniilor, preluate apoi de creștinism și devenind cele mai importante sărbători creștine. Romanii în 274 A.D.
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
magie a cuvântului dar și a imaginilor realizate prin cuvânt. Starea aceasta de trecere spre o altă lume, spre infinit, spre invizibil, spre doritul invizibil poate fi ilustrată prin fragmente alese din Tigri albaștri din "Roza y Azul" de Borges: "Cerșetorul se afla chiar lângă mine. Am ghicit în lumina incertă un turban, niște ochi strânși, o piele măslinie și o barbă căruntă. Nu era prea înalt. Mi-a întins mâna și a spus, cu același glas scăzut: Milostenie, Ocrotitor al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
el mântuitorul personajului din nuvelă știe. Din buzunar, dintr-o matrice vestimentară pietrele talismanice sunt dăruite. De ce? Omului, acestui obișnuit, ele nu-i pot fi de folos, ci doar aducătoare de nenorociri, pe când celuilalt, fie el și cu chip de cerșetor, îi vor fi sigur motive de magie; ori mâna acestuia constituie marea, originea tainică prin intermediul cărora ele trebuie să se reîntoarcă în adânc. Nu omului îi reveneau ele. Mâna aceasta imaterială sugerează spațiul din care venim și în care ne
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
generație să recepteze condițiile existenței noastre pământene. Trec zilele, nopțile, ritualuri și vârfuri de genialitate apar în mijlocul societății, matricea se continuă din generație în generație; civilizații se nasc și altele dispar, câmpul de viață rămâne, domină. "N-am auzit pașii cerșetorului orb și nici nu l-am văzut pierzându-se în lumina zorilor". Starea de trecere, dorință și sinapsă Nu există nimic mai frumos decât ceea ce nu există 376. De loc întâmplătoare este amintirea gândului la Dostoevski relatat de noi anterior
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nouă trepte. Aceasta se sfârșea cu întoarcerea în paradisul promis nouă de mii de ani. Să credem iar în visul misticilor și sfinților, în temele marilor poeți 532, în romantismul credinței unde inimile umile ale oamenilor, fie ei împărați sau cerșetori, își găsesc vigoarea contemplației! Forma originală a misterelor aparținea Atlantidei sau era continuatoarea celor din continentul Mu, dar conținea stadiile inițierii de la gradul renașterii, de tinerețe spirituală, cea de mijloc și de nouă existență care demonstra pregătirile pentru viața viitoare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și mistere redundante prin visul tău și într-al meu când dorm, ai vrea să întâlnim lumina cu chipul ei de om, fantasmă poesiei ce ne transformă-n zeu711. Hölderlin spunea: Când visează, omul e un zeu, când gândește un cerșetor. Noi poeții suntem cei care utilizează Cuvântul prin poesie, adevărați zei ai luminii care străpunge întunericul, îngeri ascunși sub poala lui Dumnezeu precum puii de găină ocrotiți de aripile cloștii. 19. Domine, quis similis tibi!712 Arcul reflex fizic al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întâmplat, coeziune și forță. În imnul U.E. nu se va uni doar”rob cu rob”, ne vom uni cu toții, fără deosebiri etnice, de clasă socială, de avere, vom fi la un loc bogați și săraci, nobili și iobagi, prinți și cerșetori, toți, toți, liberi și egali. Asta nu înseamnă, și nici măcar nu-i greu de văzut, că unii nu vor fi mai egali decât alții; nouă, ca rudă săracă a Europei, ni se da va mereu peste mână, vom fi bastarzi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
S.A.” privatizat pe o societate de cerșit ? Dom’le, acela era unul singur, da’vezi că, între timp, a devenit o societate națională, un trust de dimensiuni continentale, iar Domnu’Mielu care făcea primul milion de dolari, când îi arunca cerșetorului „de-o litră de salam”, este acum miliardar în euroi. Deja au dispărut clasele sociale, nu mai avem decât larga categorie a săracilor și ceva, acolo, niște bogați, nici cât să-i bagi în seamă ! Mașinăria politică i-a omogenizat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
apelpisite de pe la toate televiziunile nar promova cu aplomb găunos și păgubos, pe majestatea-sa, regele Mihai și pe altețele lor de cum vor să-și zică, treaba lor, dar de ce prințul Duda de România ? Actorașul, se vede treaba, a jucat rolul cerșetorului și acum joacă rolul prințului, a confiscat o parte din România și se pregătește să încalece Carpații, Dunărea și Marea, Margareta nu-i mai ajunge. Ne este dat să fim bătaia de joc a unui parvenit cu ifose princiare, când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bani decât pentru porțiunea care duce de la Gilău la Bulău! 24 februarie 2010 Pulsul nației Motto. „Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară ...” (M. Eminescu, Scrisoarea III) Ministrul nostru de finanțe, care împușcă francul mai abitir decât ultimul dintre cerșetori, și-a luat obiceiul, cu de la sine putere se zice, ca să apară pe sticlă, la ore potrivite, și să ne blagoslovească cu câte o nouă măsură, un impozit, o taxă, o reducere la pensii, la salarii, un dat afară etc.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pustnic, însoțit de ucenicul său, venind în cetate, și-a vândut rucodelia, împletituri din smicele de finic. Cu banii care erau la el, Bătrânul urma să cumpere șapte posmagi, hrana pentru o săptămână. La colț de stradă îi întâmpină un cerșetor, cerând milostenie. Bătrânul i-a întins un ban (prețul unui posmag). Ucenicul se gândea că într-una din zile va trebui să ajuneze. La alt colț, alt cerșetor întinse mâna. Bătrânul îl milui și pe acela. La următorul colț, alt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
posmagi, hrana pentru o săptămână. La colț de stradă îi întâmpină un cerșetor, cerând milostenie. Bătrânul i-a întins un ban (prețul unui posmag). Ucenicul se gândea că într-una din zile va trebui să ajuneze. La alt colț, alt cerșetor întinse mâna. Bătrânul îl milui și pe acela. La următorul colț, alt cerșetor. Cugetul ucenicului începu să se întărâte împotriva Bătrânului. Bătrânul îi întinse și aceluia darul său. Ucenicul, văzând că Bătrânul e dispus să dea toți banii, și recunoscând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cerând milostenie. Bătrânul i-a întins un ban (prețul unui posmag). Ucenicul se gândea că într-una din zile va trebui să ajuneze. La alt colț, alt cerșetor întinse mâna. Bătrânul îl milui și pe acela. La următorul colț, alt cerșetor. Cugetul ucenicului începu să se întărâte împotriva Bătrânului. Bătrânul îi întinse și aceluia darul său. Ucenicul, văzând că Bătrânul e dispus să dea toți banii, și recunoscând în cel din urmă cerșetor pe ceilalți doi, zise: Părinte, dar este același
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
milui și pe acela. La următorul colț, alt cerșetor. Cugetul ucenicului începu să se întărâte împotriva Bătrânului. Bătrânul îi întinse și aceluia darul său. Ucenicul, văzând că Bătrânul e dispus să dea toți banii, și recunoscând în cel din urmă cerșetor pe ceilalți doi, zise: Părinte, dar este același cerșetor, care speculează milostivirea ta! Taci, fiule, ce știm noi dacă nu este cumva Îngerul lui Dumnezeu, care încearcă inimile noastre?! Când au ajuns la chiliile lor, cu puținii posmagi pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cugetul ucenicului începu să se întărâte împotriva Bătrânului. Bătrânul îi întinse și aceluia darul său. Ucenicul, văzând că Bătrânul e dispus să dea toți banii, și recunoscând în cel din urmă cerșetor pe ceilalți doi, zise: Părinte, dar este același cerșetor, care speculează milostivirea ta! Taci, fiule, ce știm noi dacă nu este cumva Îngerul lui Dumnezeu, care încearcă inimile noastre?! Când au ajuns la chiliile lor, cu puținii posmagi pe care-i cumpăraseră, îi aștepta o familie de creștini, care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
necesar să nu mai existe martori. Am să-i spun acest lucru. Nu va trebui să se integreze în lumea mea mare, intimidantă, alienantă. Pentru a se putea căsători cu iubita lui cerșetoare, regele va deveni - și cu câtă bucurie - cerșetor la rândul său. Viziunea acestei umilințe tămăduitoare va fi de aci încolo firul meu călăuzitor. Aceasta era adevărata condiție a libertății ei, cum de nu-mi dădusem seama până acum? Voi reuși să văd, în cele din urmă, schimbarea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Articolul 1 Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale va înființa centre de reeducare pentru vagabonzi, cerșetori, prostituate și întreținuți, în scopul adaptării acestora la exercitarea unei meserii sau profesiuni și al redresării lor morale. Articolul 2 Vagabonzii sînt persoanele care nu au domiciliul stabil și care, deși ar avea posibilitate, nu exercita în mod obișnuit o
DECRET nr. 351 din 18 august 1949 pentru reeducarea vagabonzilor, cersetorilor, prostituatelor şi intretinutilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128921_a_130250]
-
în scopul adaptării acestora la exercitarea unei meserii sau profesiuni și al redresării lor morale. Articolul 2 Vagabonzii sînt persoanele care nu au domiciliul stabil și care, deși ar avea posibilitate, nu exercita în mod obișnuit o meserie sau profesiune. Cerșetorii sînt persoanele care, exploatand sentimentul de milă al publicului, cer pomană. Prostituate sînt femeile care în mod obișnuit își procura foloase materiale din raporturi sexuale, pe care le practică în acest scop, cu diferiți bărbați. Întreținuți sînt bărbați care în
DECRET nr. 351 din 18 august 1949 pentru reeducarea vagabonzilor, cersetorilor, prostituatelor şi intretinutilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128921_a_130250]
-
în centrele de reeducare a persoanelor arătate la art. 2 se face la cererea acestora sau la cererea Parchetului ori a organelor administrative, sociale sau de miliție, adresată Comisiunilor de triere și îndrumare. După verificare, comisiunile vor dispune internarea vagabonzilor, cerșetorilor, prostituatelor și întreținuților în centre de reeducare. Organizarea și funcționarea centrelor de reeducare și a Comisiunilor de triere se vor stabili prin decizia Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale. Articolul 4 Durată reeducării este de 1 an, ea putând fi mărită
DECRET nr. 351 din 18 august 1949 pentru reeducarea vagabonzilor, cersetorilor, prostituatelor şi intretinutilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128921_a_130250]
-
din 17 Octomvrie 1947. b) În materie de asistență socială: ... Identifica cazurile de asistență determinate de desorganizarea familiei (orfani, familii împovărate, abandon, copii în pericol moral sau sanitar, etc.), de deficiență fizică (invalizi, orbi, surdo-muti) sau de deficiență morală (vagabonzi, cerșetori, prostituate); Fac anchete sociale: Rezolva cazurile de asistență, în limitele date de Secțiunea de muncă și prevederi sociale de județ; Controlează condițiunile de viață și educație a copiilor aflați în plasament familial; Urmăresc activitatea deficienților reeducați stabiliți în raza Sfatului
DECIZIE nr. 118.785 din 21 iulie 1949 privind atribuţiunile Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, atribuite Sfaturilor Populare de judeţ, plasa şi oraş, prin Secţiunile de Muncă şi Prevederi Sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128952_a_130281]
-
au sau nu un domiciliu oarecare, isi agonisesc hrană practicând sau înlesnind pe cale publică acțiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, în fine, orice acte ilicite pentru cari nu li s-a aplicat vreo altă pedeapsă. Articolul 3 Se considera cerșetori, pasibili de pedeapsă în sensul acestei legi, orice persoană aptă pentru oarecare muncă și care, avînd mijloace de existență, sau putându-și-le procura, face apel - din obișnuință - la caritatea publică, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice
LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921 pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134218_a_135547]
-
care, avînd mijloace de existență, sau putându-și-le procura, face apel - din obișnuință - la caritatea publică, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice mod și în orice loc. Articolul 4 Nimeni nu poate fi declarat vagabond sau cerșetor dacă nu are vîrstă de cel puțin 10 ani împliniți. Articolul 5 Domiciliul cerșetorului este determinat de o reședința continuă într-o localitate timp de un an. El se dobîndește și se pierde în modul prevăzut în regulament. Capitolul 2
LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921 pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134218_a_135547]
-
la caritatea publică, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice mod și în orice loc. Articolul 4 Nimeni nu poate fi declarat vagabond sau cerșetor dacă nu are vîrstă de cel puțin 10 ani împliniți. Articolul 5 Domiciliul cerșetorului este determinat de o reședința continuă într-o localitate timp de un an. El se dobîndește și se pierde în modul prevăzut în regulament. Capitolul 2 Instituțiuni de asistență și reprimire. Birourile de asistență Articolul 6 Pe lînga fiecare comună
LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921 pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134218_a_135547]