17,584 matches
-
al instanței sau parchetului unde își desfășoară efectiv activitatea. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a considerat că aceste cauze trebuie soluționate de instanțele de judecată competente prin raportare la gradul profesional superior instanței/parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul cercetat în respectiva cauză, și nu prin raportare la instanța/parchetul la care își desfășoară efectiv activitatea. În acest sens, s-a avut în vedere că gradul profesional superior corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe care
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
compuse „de la“ alăturată instanței sau parchetului semnifică apartenența, funcționarea judecătorilor, respectiv a procurorilor la o anumită instanță, respectiv la un anumit parchet. În consecință, prin folosirea acestei prepoziții compuse la stabilirea instanței competente să soluționeze cauze în care sunt cercetați judecători sau procurori s-a avut în vedere instanța, respectiv parchetul la care aceștia funcționează efectiv. S-a susținut că la adoptarea acestei reglementări s-a avut în vedere faptul că o parte din infracțiunile ce ar putea fi săvârșite
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; ... 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; ... 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; ... 4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. ... (3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
în esența ei, și dispoziția cu caracter novator introdusă prin art. 53 alin. (1) dinLegea nr. 144/1925 pentru Curtea de Casație și Justiție, aceasta primind un conținut mai sintetic, dar care prezervă teza fundamentală potrivit căreia Curtea de Casație nu cercetează și nu stabilește faptele și nici nu (re)apreciază probele: potrivit art. 313 alin. (1) pct. 1), „(1) Curtea de Casație va hotărî asupra fondului pricinii: 1) ori de câte ori este cazul să facă o simplă aplicare a legii la
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată. Prin aceasta, se poate ajunge, după caz, la reexaminarea integrală a procesului, sub toate aspectele lui, uneori chiar și atunci când la instanțele inferioare fondul nu a ajuns să fie efectiv cercetat, sintagma „instanța de fond“, utilizată în cuprinsul prevederilor art. 501 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sugerând, prin ea însăși, vocația instanței de rejudecare de a cerceta cauza în mod complet. ... 129. În aceste circumstanțe legale, dispozițiile art. 501
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
atunci când la instanțele inferioare fondul nu a ajuns să fie efectiv cercetat, sintagma „instanța de fond“, utilizată în cuprinsul prevederilor art. 501 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sugerând, prin ea însăși, vocația instanței de rejudecare de a cerceta cauza în mod complet. ... 129. În aceste circumstanțe legale, dispozițiile art. 501 alin. (4) din Codul de procedură civilă („În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege“) nu fac decât să
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
pct. 84, 16 noiembrie 2010, cu trimiterile suplimentare). În cadrul acestei aprecieri, Curtea va examina procesul în ansamblul său, ținând seama de dreptul la apărare, dar și de interesul public și cel al victimei (victimelor) ca infracțiunea respectivă să fie cercetată și sancționată în mod corespunzător [a se vedea Schatschaschwili, citată anterior, pct. 101, și Gäfgen împotriva Germaniei (MC), nr. 22.978/05, pct. 175, CEDO 2010] și, după caz, de drepturile martorilor [a se vedea, printre multe hotărâri, Al-Khawaja și Tahery împotriva
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
lucru completarea unei fișe de documentare , în funcție de câteva dimensiuni de analiză care vizează: identificarea și selectarea de informații direct din pagina pusă la dispoziție (Ce am aflat?); identificarea și selectarea de informații noi (Ce aș/am dori să mai cercetăm?(, pentru care elevii vor consulta resurse noi și vor trece în coloana diferite idei, cuvinte cheie, care să le organizeze documentarea, în acord cu scopul formulat (de exemplu, să elaboreze un articol informativ legat de Parcul Krka de postat pe
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
pe site-ul școlii; să organizeze un pliant cu planuri de vacanță; să construiască un proiect de analiză a peisajului local etc.). Elemente de analizat Ce am aflat? (Informații identificate direct din pagina de revistă) Ce aș/am dori să mai cercetăm? (Informații noi din alte surse de documentare) Elemente abiotice 5 km de mers pe jos sau pe râu, cu vaporul din oraș până în parcul național Este interzisă utilizarea mașinilor, pentru a nu polua zona. .............................................................. ................................................................ Exemplu de informatii suplimentare identificate
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
să confere semnificație culturală și utilitate/accesibilitate mai mare unor spații utilitare (de ex., punerea în valoare a vegetației; realizarea unor noi modele de bănci, felinare; accentuarea valorilor estetice în amenajarea spațiilor de depozitare a gunoaielor); elevii vor fi încurajați să cerceteze nevoile utilizatorilor spațiului ales (prin interviuri, sondaje, observare directă a spațiului respectiv ) și natura acestuia (Ce funcții are o sală de clasă? Cum sunt îndeplinite acestea?) și să propună soluții și moduri de implementare desfășurarea în echipă a unor concursuri
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
History of Childhood , Rowman &Littlefield Publishers, Inc., Lanham, 2006 (ed. originala, 1974). Mitchell, Claudia & Reid-Walsh, Jacqueline. Researching Children's Popular Culture. The cultural spaces of childhood , Routledge, London, 2002. Murgescu, Mirela Luminița & Rachieru, Silvana. Copilăria și adolescența altădată: tinerii de azi cercetează istoria de ieri : concursul Istoria Mea-Eustor y, Ed. Domino, Iasi, 2003. Roman, Nicoleta. Copilăria românească între familie și societate (secolele XVII-XX), Ed. Nemira, București, 2015. Grup de lucru Laura Căpiță Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
şi profesionale, în vederea realizării unui „bine comun” la nivelul comunității/al societății în ansamblu elaborarea unor proiecte, cu implicaţii de natură etică, care susţin şi promovează diversitatea (de de exemplu,, culturală, etnică) 2.2. Folosirea abilităţilor de gândire critică pentru a cerceta o problemă de etică identificarea problemelor cu care se confruntă unii copii/ adulți din perspectiva aderării la valorile etice analiza unor situaţii care implică decizii etice personale, pe baza unor scheme/algoritmi dați exersarea abilităților de gândire critică în analiza situaţiilor
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
de rol poate fi folosit ca metodă de captare a interesului față de patrimoniu. Etapele de lucru pot fi următoarele: Clasa este împărțită pe grupe, sunt distribuite roluri specifice. În vederea realizării scenariului pentru rolul primit, fiecare grup urmează să cerceteze care sunt reacțiile unor persoane față de diverse subiecte (de exemplu, alegerea diferitelor metode și materiale de conservare sau de verificare a sitului; construcții nepotrivite lângă obiecte de patrimoniu; comportamente responsabile etc.). Ulterior, câțiva membri vor interpreta rolurile pe care
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
în vederea rezolvării acesteia. Prin intermediul acestei metode se va apropia învățarea de viaţa reală, pornindu-se de la premisa că dacă situaţia de învăţare integrează situaţii de viaţă, învăţarea devine mai eficientă. Metoda oferă prilejuri de a observa, a cerceta, a analiza, a investiga, a extrage concluzii pornind de la o bază reală. Problematizarea – presupune crearea situaţiilor conflictuale legate de cunoștințe sau de practici din domeniul sănătății şi incitarea la descoperirea de noi soluţii, prin rezolvarea conflictului care apare între
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
generale ale societății, definit prin art. 131 alin. (1) din Constituție. Curtea, făcând referire la dispozițiile Codului de procedură penală din 1968, a reținut că, în exercitarea acestui rol, procurorul poate să dispună scoaterea de sub urmărire penală a persoanei cercetate pentru comiterea unei fapte penale care intră sub incidența prevederilor art. 18^1 din Codul penal și aplicarea față de făptuitor a unei sancțiuni cu caracter administrativ (Decizia nr. 271 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. (...) (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților. “ ... ... 14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 904 din 28 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.236
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în această ordine, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 martie 2018, paragraful 38
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "nu este cercetat disciplinar" din cuprinsul dispozițiilor art. 27^45 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 25 aprilie 2023 Marian Enache - președinte Mihaela Ciochină - judecător Cristian Deliorga - judecător Dimitrie-Bogdan Licu - judecător
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
Stan susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă prezumția de nevinovăție și îngrădesc în mod discriminatoriu și nejustificat libera alegere a profesiei sau a locului de muncă prin participarea la un concurs, deoarece condiția de a nu fi cercetat disciplinar nu se aplică tuturor candidaților, iar declanșarea unei cercetări prealabile în materie disciplinară nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanei cercetate. În plus, menționează că dosarul având ca obiect cercetarea sa disciplinară a fost clasat ulterior datei la care au
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
ulterior datei la care au fost anunțate persoanele declarate admise/respinse în urma înscrierii la un concurs organizat de către Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui. ... 6. Tribunalul Vaslui - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece sintagma „nu este cercetat disciplinar“ , referitoare la una dintre condițiile de participare la un concurs, încalcă prezumția de nevinovăție consacrată de art. 23 alin. (11) și (12) din Constituție, precum și principiul egalității în drepturi statuat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
de nevinovăție, astfel că polițistului cercetat disciplinar îi sunt garantate atât dreptul la apărare, cât și proporționalitatea, adică asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă. Or, prin condiția de a nu fi cercetat disciplinar, impusă exclusiv agentului de poliție care a absolvit studii superioare cu prilejul înscrierii la un concurs pentru ocuparea unui post vacant de ofițer, fără să fi intervenit o hotărâre care să constate existența vinovăției acestuia, sunt încălcate normele art.
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, în realitate, sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul lit. b) a art. 27^45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, text introdus prin art. I pct. 20 din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
nr. 459 din 21 iunie 2016, și care are următoarea redactare: „Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (...) b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;“. ... 12. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (1) referitor la muncă și protecția socială
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
dispozițiile art. 27^45 lit. b) din Legea nr. 360/2002, Curtea reține că acestea instituie una dintre condițiile obligatorii de participare a agentului de poliție la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, potrivit căreia candidatul „nu este cercetat disciplinar“ sau „nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare“. ... 14. În ceea ce privește sintagma „nu este cercetat disciplinar“ - criticată în prezenta cauză -, Curtea constată că aceeași sintagmă, dar conținută de art. 27^46 alin. (1) lit. b) din aceeași
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]