15,392 matches
-
alte făinuri mai bogate în gluten, la prepararea pâinii și a biscuiților crocanți. În sfârșit, făina de orz se utilizează la îngroșarea și la îmbogățirea diverselor aluaturi dospite. Din făina de castane se prepară turtele cu același nume; amestecată cu cereale măcinate, făina de castane este perfectă pentru prepararea găluștelor și a pastelor. Făina de năut este folosită la prepararea biscuiților sărați, a pastelor și a lipiilor sau în industria pâinii. Făina de soia conține, față de făina albă, o cantitate dublă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
jumătate și se călesc în puțin ulei de măsline împreună cu celelalte legume tăiate fiedeșuță (julienne); se scot înainte de a se înmuia. Se toarnă supa în castroane potrivite, se completează cu crutoane și cu legumele călite, apoi se servește. Supă de cereale cu legume Ingrediente pentru 6 persoane • 100 g grâu farro • 100 g orz expandat (pentru preparare rapidă) • 400 g țelină • 250 gr praz • 100 gr măcriș • 1,5 l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supă instant) • pătrunjel
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
călită în puțin ulei de măsline aromatizat cu salvie și rozmarin se potrivește foarte bine cu ouăle; dacă regimul alimentar pe care îl urmați include și alimente de origine animală, mazărea călită poate fi amestecată cu pilaful sau cu alte cereale fierte; se va obține un fel de mâncare consistent și savuros. Mazărea fiartă în apă clocotită și puțină sare, amestecată cu smântână și parmezan ras, reprezintă garnitura perfectă pentru paste. De asemenea, poate fi folosită la prepararea pilafurilor, a omletelor
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de morcovi și curry Cremă de năut cu legume crude Cremă rece de fasole cu broccoli Gazpacho cu legume coapte pe grătar Bucătăria vegetariană: Cum să citim etichetele Supă cu varză de Bruxelles Supă de anghinare și morcovi Supă de cereale cu legume Ciorbă de verdețuri Ciorbă de bureți cu năut Ciorbă de legume cu găluște de cartof Supă de praz cu orez Supă călduță cu busuioc și pinoli Supă cu găluște de urzici Cremă de vinete cu iaurt Supă de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
grădinarului Cremă de morcovi Cremă de dovleac și varză roșie Cremă rece de morcovi și curry Cremă rece de năut și crudități Gazpacho cu legume coapte pe grătar Supă cu varză de Bruxelles Supă de anghinare și morcovi Supă de cereale cu legume Ciorbă de ciuperci cu năut Supă de praz cu orez Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Cremă de vinete cu iaurt Supă de măzăriche Supă țărănească Supă de ceapă cu crutoane Supă de legume cu ciuperci
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
andive cu crutoane picante Pene cu bulbi de mărar și ardei grași Cocos Salată cu portocale și cocos Cocos, lapte de Cremă de ananas cu pepene galben și lapte de cocos Cartofi înăbușiți în lapte de cocos Măcriș Supă de cereale cu legume Tartă de legume cu sos vinegretă Măcriș, germeni de Spanac fraged cu sos acrișor Curry Cremă rece de morcovi și curry Cartofi, salată verde și mozzarella în sos de curry Mazăre păstăi și sparanghel în sos de curry
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și salată verde Pizza cu ceapă și măsline Roșii umplute cu orez negru Paste cu dovlecei și ardei grași Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Urzici Supă cu găluște de urzici Orz Supă de cereale cu legume Salată de orz cu păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie Pască sărată Vinete cu pâine prăjită Salată de crudități
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și ardei iute Grepfrut Castronașe de grepfrut cu pepene galben, avocado și ouă Salată mixtă cu bob și brânză de oaie Pilaf cu portocale și grepfrut Praz Varză umplută Varză de Bruxelles umplute cu legume Musaca de legume Supă de cereale cu legume Ciorbă de verdețuri Supă de praz cu orez Plăcintuțe fragede cu legume Plăcintă cu legume și caș dulce de vacă Ravioli vegetariene Ștrudel de legume Tartă sărată cu praz, cicoare și cașcaval Supă de legume cu rulouri din
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Ravioli vegetariene Plăcintă pătrată Salată cu patru sosuri Supă gratinată Salată de crudități cu năut și portocale Crudități de sezon cu sos de țelină Salată caldă de legume Salată de lăptuci și andive cu țelină și coacăze negre Supă de cereale cu legume Pilaf cu ciuperci Minitarte cu țelină și spanac Tartă de legume cu sos vinegretă Supă țărănească Soia, păstăi de Ciorbă de legume cu găluște de cartofi Spanac Spanac fraged cu sos acrișor Roșii umplute Linte cu spanac și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Mocidieni din care au făurit o hydrie, pe care autrimis-o aici, la Delfi, consacrând-o Zeului 2. În ceea ce mă privește, sunt de acord cu oamenii din Myrina (402) și cu cei din Apollonia care au trimis aici mostre de cereale făurite din aur și, poate, Într-o măsură și mai mare, cu cei din Eretria din Magnesia care i-au oferit Zeului premițiile populației În semn că el este acela care le hărăzește recoltele În calitate de părinte, de protector și de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
susțină comunități rurale viabile. De-a lungul anilor, prioritățile PAC au evoluat, reflectând condițiile de viață din Europa. În zilele noastre, ea își propune: să le permită agricultorilor să producă, în cantități suficiente, alimente sigure și de foarte bună calitate (cereale, carne, produse lactate, fructe, legume, vin etc.), să contribuie la diversificarea economică a zonelor rurale și să aplice norme stricte în materie de protecție a mediului și de bunăstare a animalelor; să îi ajute pe consumatori să facă alegeri în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de milioane de lei. Mulți ani membrii cooperatori au fost mulțumiți de modul cum au fost retribuiți. O dovedesc locuințele multora. Mai greu au dus-o cei care aveau pământ mult și trebuiau pentru acesta să achite cotele obligatorii de cereale, carne, lapte, lână și alte produse agricole, până în 1956. Pe motiv că nu-și puteau achita aceste cote, aceștia erau persecutați sistematic, fiind arestați, judecați și condamnați la deportări sau ani grei de temniță. Membrii familiilor acestora, rămași acasă, erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
decât un singur cal. Mai târziu, drumurile s-au lățit pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și mărfuri, legume, fructe, cereale, animale ș.a. Transportul de călători este organizat în zonele I: Bacău - Bârlad, II: Bacău - Frumușelu, III: Bacău - Podu Turcului - Adjud, cu autobuze aparținând unei societăți de transport din Bacău. În anul 1949 a fost inaugurat primul tronson I.R.T.A., Tecuci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gospodarilor și gospodinelor satului. Dintre acestea, aș aminti doar fabricarea pâinii. Și ce pâine făceau mamele și bunicile noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale, plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În secolele XI-XIV se găseau în zona comunei noastre numeroase mori acționate de forța de cădere a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea producției, consumului și exportului de cereale. Asta ne indică și denumirea unor puncte din cadrul comunei, cum ar fi: „La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aplicarea politicii staliniste partidului pe plan central și local conducând și la multe persecuții. Seceta fiind depășită, nivelul de trai al oamenilor a început încet, încet să se redreseze, mai ales și datorită comerțului liber. Cotele obligatorii de produse agricole (cereale, carne, lapte, lână, etc.), o „invenție” a comuniștilor, i-a împiedicat pe cei mai mulți să prospere, iar pe câțiva i-a dus la dezastru, fiind trecuți la categoria „chiaburi”, în acest caz amintindu-i pe: Dumitru Lehănceanu, Vasile Oprișan, Nicu Galan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
medie 2,76 ha pământ arabil pentru o familie (la acea dată comuna număra 2978 de locuitori). Pe atunci existau în comună doar două tractoare, o semănătoare și două batoze, în 1966 ajungându-se la 16 tractoare, 13 semănători pentru cereale, dintre care 7 pentru porumb, 4 batoze pentru treierat, 5 combine, 2 cositoare mecanice, o greblă mecanică, 2 cupluri de tăvălugi, 7 cupluri de grape reglabile și alte mașini ce sunt încredințate pentru deservirea la cerere și pe baza contractelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în plasa Stănișești din fostul județ Tecuci, existau 20 de mașini de treierat, 15 de vânturat, 7 de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale; după anul 1989 această suprafață a ajuns la 4,16%. Cultura plantelor perene are o pondere de 58% din suprafața pentru furaje: Lucerna este o plantă rezistentă la secetă, boli criptogane și la temperaturile mai scăzute din timpul primăverii. Cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-au cultivat plante și s-au crescut animale din cele mai vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a fi vândută când prețul era bun, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se executa în echipă. Se uneau, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor. „Buletinele” lor meteorologice le reprezentau comportamentul unor animale (de exemplu, porcul cu paiul în gură prevestea vreme rea) sau alte semne, cum ar fi dimensiunea splinei porcului tăiat de Crăciun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]