3,053 matches
-
Mikăi-Lé și ca o consecuție absurdă a lui Doru Hallipa: "Lenora în sanatoriul ei! Mika-Lé prin dedalurile traiului ei. Elena Drăgănescu în locuința ei somptuoasă, dar prea nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a romanului Fecioarele despletite. Tot atîtea promisiuni pentru romanele următoare, care creează "foyere" ale narațiunii, spații cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acum ca o stîncă, care se străduia să cadă ucigător peste alții, și în truda ei se sfărîmă". Marelui efort de reacție nu-i rezistă însă încercarea intelectuală: "În zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține înfipte adînc făcea să se cearnă ca un moloz ce-i zăpăcea orice înțelegere." Ironia autoarei nu face decît să individualizeze temporar o "sensibilitate" cinică, precum a Adei Razu, pe de o parte, iar pe de alta să introducă o temă foarte productivă în discursul romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu adevărat de reținut din noianul de referiri aflate în bibliotecile lumii selecție care, prin ea însăși, expri-mă o atitudine, un punct de vedere. În cazul de față, al unui moralist erudit, sedus de jocul sclipitor al ideilor, tentat să cearnă prin sită proprie atât de bogata recoltă a gândirii veacurilor, pe care o presară, ici-acolo, cu originale contribuții. De remarcat continua tentativă de a zgândări coaja pe care rutina, obișnuința, indiferența, altfel spus, vicisitudinile vieții cotidiene o aștern deasupra
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai bun martor, care am văzut cu ochii noștri...”). Se poate spune că dintr-o astfel de „colecție”, cu etaje supravegheate și bine orânduite, în a căror dispunere se vede limpede o „intenție auctorială” (ce știe, în primul rând, să cearnă), a crescut o carte care nu poate fi socotită doar traducere sau prelucrare. După ce hotărnicește Asia și îi evocă bogățiile, M. deslușește caracterul ales al acestui continent (reflex al anticei Laus Asiae) între celelalte pământuri: „Ea le întrece pe toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
la scadență; corecția creșterii speculative a prețurilor locuințelor s-a adău gat la căderea pieței creditelor ipotecare; r ditglobalizarea - c iza cre elor din S.U.A. a devenit o criză mondială a cr edi tului (butterfly effect). În opinia lui Silviu Cernea, actuala criză financiară mondială a apărut, la început, ca o criză de lichiditate. Pri mele simptome, manifestate la începutul lunii august 2007, au constat în p ert urbații severe ale pieței interbancare: marje de profit anormale, reducer ea scadențelor, atrofierea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e deloc așa. Compromisurile omului, Mitrea Cocor etc.? Pe un scriitor adevărat nu-l apără în posteritate nimeni și nimic altceva decât opera sa autentică, realmente perenă, nu tentativele de a-i îndulci sau, și mai rău, „înnobila” păcatele. Timpul cerne valorile și reexaminarea lucidă, fără parti-pris-uri și prejudecăți, respingând - acolo unde ele s-au produs - supraevaluările flatante, conjuncturale etc., nu poate să nu-i recunoască prozatorului acele capodopere care îl reprezintă cu adevărat, „peste mode și timp”, în perspectiva de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a stat la sud de Dunăre. Cei care i-au denunțat pe complotiști și-au dat în prealabil adeziunea la complot. Aceștia au fost Stoian Sârbul, zis Ciobanul (sârb de origine), Gheorghe Cazacali sau Alicazac (de proveniență incertă) și Căpitanul Cernea Sîn Toader (supus grec)05. Este exclusă ipoteza potrivit căreia înțelegerea dintre complotiști a avut drept scop organizarea unei bande de tâlhari. Planul lor era mult mai complex și, probabil, aceștia ar fi putut avea intenția de a- extinde și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să alerge și să deie foc la vale de mitropolie, căci toți vor alerga la foc și ei vor da buzna la măria sa vodă și apucându- să-l aducă la Copou, care apoi însuși le va miliția”. Potrivit declarației căpitanului Cernea, după ce ar fi fost adunați circa 30 de oameni, toți trebuiau să iasă din oraș, după Sf. Gheorghe, și să meargă în nordul Moldovei, unde vor mai strânge o mie - două de oameni. Acțiunea trebuia să înceapă la Lespezi, unde
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
bucurii: zăpadă pentru schi, gheată pentru patinaj, pârtie pentru săniuș. Și tot ea le aduce vacanta cu brad împodobit cu jucării și dulciuri. Iarna este anotimpul colindelor. Vine Moș Crăciun cu daruri pentru copiii cuminti. Iarna, cerul este plumburiu și cerne fulgi mari și deși. Sub pătura de nea, câmpul și pădurea par încremenite. Atât la orașe cât și la sate, copiii fac zarvă mare. Temperatura este scăzută, afară este frig, ger, soarele răsare mult mai târziu și apune mult mai
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ninge mereu. Copacii și casele poartă cușme de zăpadă. Iarna este anotimpul sărbătorilor. În curând Moș Crăciun va porni în lunga lui călătorie. Copiii se bucură din toată inima de venirea acestui misterios Moș Crăciun. Dar până la urmă iarna-și cerne lacrimile repezi și se gândește cu părere de rău la apropiata zi a despărțirii, de aceste locuri supuse poruncilor ei. În curând își va face bagajele pentru plecare. Dar nu uită însă, la despărțire, să mai trimită un pospai de
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Săriți, se rupe digul de la Balta Lată! Și au sărit țăranii care mai de care să-și găsească sculele de pescuit, voloace, crîsnice și alte asemenea. Se făceau echipe pentru pescuit și se aștepta cu înfrigurare ruperea digului. Ploaia aceasta cernea mărunt de atîtea zile și transformase digul în noroi. Chiar și așa, afurisitul ținea și scăpa doar pe ici pe colo cîte un șuvoiaș de apă. Oamenii devin nerăbdători, nemulțumiți pe dihania de dig care se încăpățînează aiurea, în timp ce ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Transformarea umanistului în fanatic, al persecutatului în polițist. De la individualismul reînnoit, la conformismul reînnoit. Secolul al XVI-lea și secolul XX încep de "la stînga" și se încheie "la dreapta". Examenul critic eliberator recade în doctrina dogmatică tradițională, raționalismul este cernut de "reîntoarcerea sacrului", modernitatea îi întinde mîna arhaicului. Fie prin Noaptea Sfîntului Bartolomeu, fie prin rugul lui Michel Servet, atît efracția reformată, cît și cea revoluționară sfîrșesc în îngrădiri sporite, teritoriale și morale. Fostele disidențe creează sisteme și dau naștere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prima vedere destul de simpli, dar complexitatea problemelor avute până la rezolvarea lor, faptul că pentru înființarea și afirmarea socială a unui copil bolnav psihic cu dizabilități se trudește ani lungi, astfel cum, pe alt plan, pentru un grăunte de diamant se cern tone de minereu brut, face ca această activitate de recuperare să reclame însemnate cheltuieli și forță de muncă și răbdare din partea personalului sanitar. Dacă perioada cât am lucrat în acest spital, am obținut multe rezultate bune în înființarea principalilor indicatori
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
peisajul devine albastru, cu copaci mari, bătrâni, cu trunchiuri trupeșe, cu câteva ciori grave, parcă ar fi mici statuete negre. Sting lumina și privesc la schimbarea lentă a culorilor care se topesc în noapte. Strada, neumblat albă, pustie. Ninsoarea se cerne spornică, este ora la care încep să se aprindă luminile, este oră tainică. Trece, lent, mașină. Mi se pare curios că nu trece un zimbru, atât c ciudată pare noaptea asta, ca o noapte din alt veac. * Viața, care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
carte, în frumoasa-ți mână". Am trimis darurile printr-un elev, un copil care era de încredere. Le-a dat în mână fetelor, fiecăreia, câte un pachet frumos împodobit. Dimineața de întâi martie aveam două ore consecutive de matematică. Afară cernea o zăpadă albă, cu fulgi mari, ca niște fluturi. Panaitescu și cu mine (eram colegi de bancă) priveam visători pe geam, închipuindu-ne cum ni se va răspunde la daruri, când vom întâlni, "din întâmplare", fetele. Ne așteptam la câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de a fi acceptat de bunăvoie să fiu sacrificat, fie și în parte, acelui ceva atât de puțin meritoriu... În seara aceasta, în clipa în care ați plecat și m-ați lăsat singur în stradă, sub ploaia fină care tot cernea, am avut pentru prima oară conștiința netă a întregii absurdități a situației în care mă aflam și m-am hotărât să o fac să înceteze de a mai exista: te iu besc mult, dar pesemne nu destul... Este pentru cea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
eu oarecum pro monarhistă. E-adevărat, nu știu dacă toți editorii de azi sunt oameni de carte, pasionați de literatură. Nu-i cunosc. Câțiva dintre ei, bineînțeles, au anvergură culturală, pricepere, competență - iar rezultatele se văd. R.P. Sita a mai cernut între timp. La începutul anilor nouăzeci existau combinații stranii - struțocămile din categoria editură plus cantină - și asocieri exotice. Printre ele, o editură condusă pe vremea aceea de un actor și de un personaj ieșit în prim-plan cu doi ani
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o fi ținut, să o țin acum. 342. A cincea. Atunci când cineva se simte înclinat sau atașat față de alte persoane cărora dorește să le împartă șpomanăț, să se oprească și să rumege cele patru reguli de mai sus1, cercetând și cernând înclinația față de ele, și să nu dea de pomană decât atunci când, potrivit cu acestea, înclinația sa neorânduită va fi cu totul părăsită și îndepărtată. 343. A șasea. Nu există păcat în a lua bunurile lui Dumnezeu, Domnul nostru, pentru a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
viața întru credință și speranță, iar dragostea lor a fost mai puternică decât moartea. Fr. Iosif Diac Fericiți cei prigoniți pentru dreptate O carte înălțătoare, cuprinzând 38 de biografii ale franciscanilor martiri care au fost - după expresia unuia dintre ei - „cernuți prin sitele Securității” în anii de neagră prigoană ateistă. Unele scrise chiar de subiecții detenției, altele (în cazul celor plecați la Domnul) de către supraviețuitorii lor. Autobiografii, scrisori, referințe, declarații, documente, predici, versuri, interviuri, toate arătând cum, în ciuda torturilor fizice și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a avut motiv să găsească acuze și să condamne fără milă, fie că au ajutat acest scop, fie că n-au voit să dea mărturie falsă contra celor mai vinovați, cum spuneau anchetatorii. Și așa, cerut-a Satana să ne cearnă și ne-a cernut securitatea cum i-a plăcut. Pe unii dintre noi, sigur că ne-au oțelit aceste grele încercări, însă pe alții i-au distrus fizicește și așa mulți dintre noi au părăsit, înainte de vreme, această lume: Domnul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
găsească acuze și să condamne fără milă, fie că au ajutat acest scop, fie că n-au voit să dea mărturie falsă contra celor mai vinovați, cum spuneau anchetatorii. Și așa, cerut-a Satana să ne cearnă și ne-a cernut securitatea cum i-a plăcut. Pe unii dintre noi, sigur că ne-au oțelit aceste grele încercări, însă pe alții i-au distrus fizicește și așa mulți dintre noi au părăsit, înainte de vreme, această lume: Domnul să-i aibă în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alături de vechea clădire a Seminarului Franciscan și a început să funcționeze odată cu începutul anului școlar din toamna lui 1938. Astfel părintele Francisc Dămoc este și părintele primei generații de intelectuali catolici din Moldova. Dar a trebuit să fie și el cernut prin sita prigonirilor comuniste, fiind arestat în anul 1961 și ținut timp de doi ani la Canal fără judecată. La acel timp părintele Dămoc era și Superiorul Provincial al Părinților Franciscani; și comuniștii n-au putut să nu-l prigonească
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fiece firicel de iarbă... Herman pocnește din carâmbi, face o plecăciune și, după un "Jawohl!" milităresc, iese. Ștefan tace. Pășește alene. Gerul de peste noapte făcuse să înflorească pe geam, ca peste un câmp, albe flori de gheață. De trei zile cerne de sus cu fulgi mari și deși ce plutesc lin așternându-se peste acoperișuri, peste turlele bisericilor, peste zăplazuri, îngropând Suceava sub un lințoliu alb, gros, tăcut de omăt. Ștefan ia de pe pervazul ferestrei o mână de zăpadă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mort mai țâfnos. Îți faci cruce cu limba, îl liniștește boier Alexa așezând un felinar pe brațul unei cruci. Strigoii-s fum. Eu m-aș spăimânta mai abitir de om om în carne și oase... Luna, strecurată printre nouri destrămați, cerne o lumină oarbă, stranie peste crucile de piatră roase de vreme și mucegai, peste crucile de lemn, putrezite, cu brațele frânte, cu nume, fără nume, spălate de ploi și de veacuri. Mormintele-s năpădite de bozii și bălării; miroase greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-a chemat la telefonul din Pungești. Nici nu trecuseră bine de moara lui Marcopol și din norii deși începură să cearnă fulgi mari, de zăpadă, parcă ar fi fost lacrimi înghețate. Maria privea cu tristețe fulgii cum se legănau în vânt și-și căutau parcă locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]