2,433 matches
-
surprins să găsesc acest împinge tava printre adresele cele mai căutate de turistul occidental. O palmă pe obrazul resturantelor cu pretenții din acest oraș scumpe, cu bucătărie mediocră și maimuțe nepoliticoase cu vestă neagră și cămașă albă pe post de chelneri.) 28 februarie 2004 Iarăși, despre condiția de exilat. Am privit aseară cu nesaț pe canalul Arte un reportaj despre "mocănița" de pe Valea Vaserului, Vișeu. Mi-au dat lacrimile, bogate și mari, din cauza emoției și dorului de casă. Ceva ce nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe ochi. Niciodată nu am văzut până acum o față de ființă umană atât de blazată, de împăcată cu soarta ei. Știe că va crăpa în acel fund nenorocit de lume, cu cana de cafea în mână, în condiția mizeră de chelner de motel-bar de autostradă americană. Când am ieșit din bar, puțin mai revigorat, în aerul rece se vedeau coloane mari de aburi înălțându-se din imensul parking de alături, ca un fel de ruguri de jertfă aduse zeului automobil. Era
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Marius s-a apropiat destul de mult de Marcel. R.P. Iar la examene... A.R. La examene învățam de zor, de cele mai multe ori împreună cu o colegă. Consumam fiole de cofeină ca să mă țină trează noaptea, după care adormeam ca un bebeluș. „Chelnerii de la Capșa erau mult mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
schimb, bărbații erau îm brăcați foarte elegant, bărbații aveau înfățișarea boie roasă a domnului Neagu Djuvara, burice goale și blugi flenduroși nu se vedeau niciodată și nu erau în 135 localuri gălăgia de azi, vorbitul cu glas tare, muzica asurzitoare. Chelnerii de la Capșa, chelneri cu tradiție, erau mult mai domni decât clienții de astăzi. R.P. Erați o obișnuită a teatrului, a operei sau a cinematografului? Care erau actorii și interpreții preferați din țară și de-afară? Ce piese, filme și spectacole
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
îm brăcați foarte elegant, bărbații aveau înfățișarea boie roasă a domnului Neagu Djuvara, burice goale și blugi flenduroși nu se vedeau niciodată și nu erau în 135 localuri gălăgia de azi, vorbitul cu glas tare, muzica asurzitoare. Chelnerii de la Capșa, chelneri cu tradiție, erau mult mai domni decât clienții de astăzi. R.P. Erați o obișnuită a teatrului, a operei sau a cinematografului? Care erau actorii și interpreții preferați din țară și de-afară? Ce piese, filme și spectacole v-au marcat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nu sunt un om excentric. Nu simt nevoia să mă îmbrac într-un anumit fel pentru a arăta lumii că sunt un artist. Îmi place mult munca fizică. În kibbutz am efectuat cu mare plăcere și mult timp munca de chelner într-un restaurant. A.R. Totuși, nu aveați nevoie de un anumit climat spi ritual pentru scrierile dumneavoastră? A.O. Întrebarea asta provine dintr-o romantică preju decată potrivit căreia artistul ar trebui să lucreze pe o insulă pustie, într-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe care nu le pot face pe computer. Dar să revenim la întrebare. Nevoia de a fi singur cu mine însumi a depins numai de mine, atât în anii petrecuți în kibbutz, cât și acum. Chiar când făceam muncă de chelner, sau conduceam un tractor, sau culegeam mere, puteam, ori de câte ori doream, să fiu singur cu mine. Și când simțeam nevoia să scriu, mă retrăgeam în cămăruța mea, foarte mică și ticsită de cărți, și acolo eram pe propria mea planetă. Și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fertile decât bombardamentele. În al doilea rând, dacă ironiile vor continua pe linia asta, s-ar putea ca în muniția de argumente sarcastice, diplomații și militarii să se epuizeze și să se facă apel la alte categorii: bucătari, cofetari, bibliotecari, chelneri, frizeri, poate chiar poeți și comici din filmele celor două țări, ca să nu spun celibatari sau pediatri. Silvania va susține: „Cel mai bun soldat al nostru este marele comic al Fridoniei. Umorul său...”. Fridonia va replica: „În politica noastră externă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mine, le-am urmărit cât de cât conversația, tot despre discuția de la Goskino, mâncau cu oarecare oboseală, ca după o trudă care cere în primul rând un somn bun, nu aveam loc cu ale mele. După ultimul papanaș, Vali întrebă chelnerul dacă îmi pot da hrană rece la pachet pentru drumul meu la București, arătându-i și cu degetele că am de mers două nopți. Chelnerul încuviință scurt din bărbie. „Chiar dacă n-ai să mănânci nimic, fă-le o pagubă!” mă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rând un somn bun, nu aveam loc cu ale mele. După ultimul papanaș, Vali întrebă chelnerul dacă îmi pot da hrană rece la pachet pentru drumul meu la București, arătându-i și cu degetele că am de mers două nopți. Chelnerul încuviință scurt din bărbie. „Chiar dacă n-ai să mănânci nimic, fă-le o pagubă!” mă îndemnă contabilul și tot el, pe seară, în gara Kievskaia, mă instală în wagon-lit, urându-mi să am un drum bun „în care să-mi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
i-am mai comandat lui Hoțulică încă unul, ca să îl facem cadou de Crăciun doctorului tatei. 20 noiembrie Văd persoane „bine“ gudurându-se, umilindu-se pe lângă vânzătoarele de la alimentara și măcelari, cultivând „relații prețioase“ cu precupeți ilegali de tot soiul: chelneri și bucătărese hoațe, muncitori din fabrici de confecții și medicamente, aviatori și vaporeni. O cunoștință binevoitoare m-a pus în legătură cu Alina, o femeie extraordinar de descurcăreață, care poate procura, pe căi misterioase, tot felul de rarități, de la pește proaspăt la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Frau Weiss, proprietăreasa noastră evreică. Pe vremuri, când Madi (Mariana Marin) încă mai trăia și mulți poeți germani din Aktionsgruppe Banat veneau la ea acasă (locuiam foarte aproape și ne vedeam zilnic), ea povestea întâmplări halucinante cu securiști deghizați în chelneri sau în taximetriști care o duceau în păduri necunoscute, undeva într-un crâng, aproape de țărmul mării, o amenințau și o lăsau noaptea singură pe marginea drumului... Țin minte că Denisa Comănescu mi-a povestit într-o noapte că îi scrisese
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tipul Dacia sau Top, cu filtru de hîrtie igienică, încă nu apăruseră. Dintre cele străine, fumam iugoslavele Vikend sau Vek (destul de bune), BT-uri sau DS-uri și Apollonia, pe care le luam de la unele baruri mai stilate, dîndu-le șpagă chelnerilor. Din cînd în cînd, în comunitatea „Barului nostru“ mai apăreau și ciudățenii, care făceau moda pentru o perioadă, cum ar fi bulgăreștile POGONU (ori, pentru a fi corecți, Rodopi). Sau țigă rile chinezești ori vietnameze. Dar o discuție separată, dacă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
luasem masa de seară) și care, ca toate celelalte localuri de consumație din Piața Unirii, servește deopotrivă de berărie, restaurant și cafenea, numărul consumatorilor era destul de redus. Nici o figură cunoscută însă. Afară de vânzătorul de alune și, după el, de un chelner bătrân, care m-au recunoscut îndată și au venit la mine cu bucurie. Singur și străin, deci. Peste așteptările mele; mai mult chiar decât mi-aș fi închipuit... Sala e așa cum o știam de demult (cu mici și neînsemnate schimbări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, li se organizau manifestări populare cu stadioane pline, își făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau deranjați de vreun funcționar, agent de circulație sau chelner neștiutor, puteau să dea oricând un telefon acolo unde trebuia, astfel încât nefericiții funcționari, agenți de circulație sau chelneri să regrete toată viața că nu știuseră cu cine stăteau de vorbă. Mașina de propagandă avea nevoie de artiști și îi gâdila
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau deranjați de vreun funcționar, agent de circulație sau chelner neștiutor, puteau să dea oricând un telefon acolo unde trebuia, astfel încât nefericiții funcționari, agenți de circulație sau chelneri să regrete toată viața că nu știuseră cu cine stăteau de vorbă. Mașina de propagandă avea nevoie de artiști și îi gâdila cum știa ea mai bine (iar gâdilarea orgoliului era cea mai eficientă). Desigur, nu prea aveau loc în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
neliniștită: ritmul alert lar putea ademeni pe președinte, ceea ce nu e foarte indicat după recenta operație. Șeful statului alege însă să rămână așezat la masă și să schimbe priviri cu soția, sorbind degajat din paharul pe carel are în față. Chelnerul care l a servit nea declarat, în exclusivitate pentru postul nostru, că președintele a cerut un fresh de portocale, pe care i la preparat din două fructe stoarse cu grijă în fața a doi experți de la Serviciul pentru Pază și Protecție
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în exclusivitate pentru postul nostru, că președintele a cerut un fresh de portocale, pe care i la preparat din două fructe stoarse cu grijă în fața a doi experți de la Serviciul pentru Pază și Protecție, iar prima doamnă o cafea decofeinizată. Chelnerul: Domnul președinte este un om deosebit, cumpă tat și se vede, după cum se poartă cu doamna lui, că e un mare familist. La cererea mea, mia dat și un autograf pe nota de plată, pe care a achitato integral din
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să se producă o ultimă deturnare teribil de violentă, după ce ai fost deja luat neplăcut prin surprindere în apartamentul lui Majid. Dar ea va fi amânată. E valabil într-o oarecare măsură și pentru 4, 3, 2. în scena restaurantului, chelnerul alege din meniu exact acele feluri de preparate din carne pe care n-ai vrea să le auzi menționate, iar diminutivele (tocăniță, ficăței) conferă un aer și mai cinic întregii situații. Privirea Otiliei, îndreptată spre noi, cei din sală, închide
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare), a braia (a urla), sumbrare (scufundare), armoirul (dulapul), baillând (căscând), puisez (extrag), lancinant (pătrunzător), vale tailla(servitorimea) ș. a. Notele de subsol sunt menite să ajute înțelegerea prin contextualizări, dezambiguizări
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acoperit cu foaie de cort, în aerul nemișcat și liniștit, și un soare apos se chinuie să iasă printre nori. Dangătele de clopot s-au stins într-unul singur, mai calm, și nu mai e nimeni în jur în afara unui chelner cu treabă. Toți ceilalți sunt probabil deja în biserică. — Scuze dacă am adus în discuție un subiect sensibil, zice Luke în timp ce ne îndreptăm spre biserică. — Sensibil? Ridic din sprânceană. A, ce, chestia aia? Nu e deloc un subiect sensibil! — Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau în fața plutonului de execuție e cam același lucru pentru el. — E un tip foarte de treabă, zice Luke, arătând spre Tarquin. Un pic cam ciudat, dar drăguț. — Da. Este. Luke... Vreți un pahar cu whisky fierbinte? ne întrerupe un chelner. Sau, poate, șampanie? — Whisky fierbinte, spun recunoscătoare. Mersi. Iau câteva înghițituri și închid ochii, lăsând căldura să mi se răspândească în tot corpul. Ce bine ar fi să ajungă și la picioarele mele, care, sinceră să fiu, mi-au înghețat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
patruzeci de ani mai în vârstă. Fotograful ne face, mie și lui Suze, câteva poze în care ne zâmbim larg una alteia, după care se oprește să-și shimbe filmul din aparat. Suze acceptă un pahar de whisky de la un chelner, iar eu îmi duc pe șest mâna la spate ca să văd exact cât de tare mi s-a deșirat rochia. — Bex, aud o voce lângă mine. Mă uit de unde vine și o văd pe Suze privindu-mă intens. E atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
are o expresie plină de compasiune. Dar nu e același lucru ca o casă drăguță, nu? Mai bine o las baltă. N-am nici o șansă. În clipa în care intrăm, la Claridges e plin de oameni eleganți care beau ceai. Chelneri cu jiletci cenușii se vântură încoace și-ncolo cu ceainice verzi cu dungi albe, și toată lumea vorbește cu însuflețire, însă nu-i văd pe Luke și pe Elinor nicăieri. Mă uit în jur, cuprinsă de o speranță subită. Poate n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
știam. Elinor ridică privirea spre noi, fără nici o expresie - însă îmi dau seama clar, după felul în care își flutură genele, că tocmai le aruncă lui mami și lui tati Privirea Manhattan. — Ea e? șoptește mami siderată, în timp ce îi dăm chelnerului paltoanele. Dumnezeule! E foarte... tânără! — Ba nu e, murmur. A fost ajutată din plin să arate așa. Mami se uită câteva secunde la mine, neînțelegând, apoi îi pică fisa. — Vrei să spui că... și-a făcut un lifting facial? — Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]