3,278 matches
-
de revoluție sinodică ale Lunii. Aproape toate casele cerești definesc animale: Zmeul, Balaurul, Viezurele, Iepurele, Vulpea, Tigrul, Leopardul, Licornul, Boul, Liliacul, Soarecele, Rândunica, Porcul, Yu, Lupul, Câinele, Fazanul, Cocoșul, Corbul, Maimuța, Yuan-o specie de maimuță, Sacalul, Capra, Căprioara, Calul, Ciobanul, Sarpele, Râma. Fig.16 - O veche armilă, care se păstrează în curtea observatorului din Pekin. Totuși, puterea lui 12 s-a impus în alt chip. Fiecare an, este dedicat unui anumit animal-constelație: Sobolanul, Bivolul, Tigrul, Pisica, Dragonul, Sarpele, Calul, Capra
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai multă vreme, Ioniță Popovici însuși stabilind unele legături în anii în care a stat la sud de Dunăre. Cei care i-au denunțat pe complotiști și-au dat în prealabil adeziunea la complot. Aceștia au fost Stoian Sârbul, zis Ciobanul (sârb de origine), Gheorghe Cazacali sau Alicazac (de proveniență incertă) și Căpitanul Cernea Sîn Toader (supus grec)05. Este exclusă ipoteza potrivit căreia înțelegerea dintre complotiști a avut drept scop organizarea unei bande de tâlhari. Planul lor era mult mai
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
sălbatic. Desigur că zestrea genetică a lupului, dobândită de la natură, a stat la baza formării și a altor rase de câini din zilele noastre, cum este Câinele ciobănesc carpatin, care este rodul preocupărilor, mai mult sau mai puțin conștiente ale ciobanilor și păstorilor, cât și a condițiilor naturale de mediu din cuprinsul Obcinelor Bucovinei. Din aceste preocupări și condiții Își trage seva și minunatul Câine ciobănesc mioritic. Probabil că Între timp, noi, autorii acestei cărți, vom reuși să finalizăm o documentare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și nu se dă În lături nici de la broaște, păsări, reptile, rozătoare și alte asemenea vietăți. Lupul trece nepăsător pe lângă om și nu Îl atacă dacă nu este stârnit sau dacă nu este turbat. Aflat față În față cu un cioban și cu o turmă de oi, Îi răpește acestuia oaia de lângă el, dacă nu este Însoțit de câini. Aceasta denotă nu numai preferința sa irezistibilă pentru oaie, Îndeosebi, când este singur și Înfometat, dar și Îndrăzneala nemărginită pe care o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
călduțe și luminoase, iarbă verde, flori multe în păduri și grădini, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele. Iar ogoarele răsună de duduitul tractoarelor. Câtă frumusețe, câtă viață și veselie peste tot locul? Tot primăvara dă de veste ciobanilor să urce oile la munte, iar pentru copii, aduce jocuri și multe bucurii. Razele soarelui aleargă spre pământ pe câmpul alb și zăpada se topește de căldura lor. Razele soarelui se joacă apoi cu mugurașii, mângâie crenguțele și le încălzesc
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
că are mult de umblat după surorile ei, începe să adune în desagi tot ceea ce găsește în cale: nuci, castane, alune, cereale, umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Apoi face semn ciobanilor să coboare turmele la vale, iar copiilor le spune: Pregătiți-vă ghiozdănelele. Începe grădinița! Toamna este anotimpul în care nu mai este atât de cald ca vara. Soarele se ascunde adesea după nori. Iar căldura lui se simte din ce în ce mai slab
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
incluși în cadrul tuturor politicilor agroalimentare: fie ele de natură locală, națională sau globală. Când spunem "fermieri" facem referire la toți cei care produc principalele alimente pentru ei înșiși, inclusiv comunitatea lor: agricultori rurali, urbani, pescari în ape dulci sau sărate, ciobani sau vânători, întrucât sectorul agroalimentar tradițional este ramificat și interdependent, ceea ce ne motiveaza să-l definim ca o "rețea" între producători și comunitate. În opoziție, la fel de complex, se regăsește sistemul agroalimentar industrial, pe care îl putem defini ca "lanț" prin
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
bucurie lăudă pe Dumnezeu cu glas tare, zicând: O, Preabunule Părinte, dacă un om ar putea să-Ți răsplătească pentru ceva, cu câtă plăcere și bucurie aș voi să-Ți dau toate avuțiile mele! Aceste cuvinte le auzi Ion, numit Ciobanul, și-i zise tânărului bogat: De la Dumnezeu de sus vine darul cel bun; dar într-acolo nu poți trimite nimic; Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Ion, numit Ciobanul, și-i zise tânărului bogat: De la Dumnezeu de sus vine darul cel bun; dar într-acolo nu poți trimite nimic; Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră la o casă sărăcăcioasă. Acolo era numai sărăcie și suferință. Tatăl zăcea bolnav, mama era fără o mână și se văitau că nu aveau o bucată de pâine nici măcar pentru copiii lor care plângeau de foame. Tânărul se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în ziua aceea s-a copt și, când au venit jidanii să întrebe, omu li-a spus că a trecut pe acolo când damana, și jidanii s-au întors, iar Maica Domnului a scăpat." O narațiune intitulată Soarele, luna, stelele. Ciobanul, mielul pune în legătură nașterea lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au venit la rodini. Da un cioban era aproape și a văzut toate aceste. El a alergat toată ziua după un mieluț și, cum l-a prins, l-a adus Maicii Domnului. De aceea se vede pe icoană lângă dl Iisus Christos un mieluț." Dacă bobul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
multor tipuri de narațiuni în care apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recunoaște, fără să-și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta celor doi. Ciobanul își întreabă nevasta cu care între timp "făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul", de unde provine numele de nord ("care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot ce avea să se petreacă"), când fiul său era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Schott, cu următoarele comentarii: "Acest basm reprezintă una dintre cele două versiuni, probabil cea mai arhaică, a tipului. În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se îndrăgostească, a orbit-o." Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut într-o altă variantă, un cioban, care "a chiorât-o, zvârlind cu baligă în ea". Soarele rămâne mereu același, egal cu sine însuși, fără nici un fel de "devenire". Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei doi umeri." Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei doi umeri." Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat în fața împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]