5,993 matches
-
un răspuns normal al GH la teste de stimulare și o secreție integrată în 24 de ore normală, dar un nivel mic de IGF-I, situația inversă fiind, de asemenea, frecvent întâlnită . Una dintre explicațiile acestor discordanțe este că nivelul circulant de IGF-I reflectă cu precădere secreția hepatică a acestui hormon, or creșterea e influențată în cel puțin egală măsură de secreția locală de IGF-I de la nivelul cartilagiilor de creștere, care nu e anticipată întotdeauna de IGF-I circulant
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
circulant de IGF-I reflectă cu precădere secreția hepatică a acestui hormon, or creșterea e influențată în cel puțin egală măsură de secreția locală de IGF-I de la nivelul cartilagiilor de creștere, care nu e anticipată întotdeauna de IGF-I circulant. Toate acestea limitează sever importanța IGF-I ca factor de predicție a integrității axei somatotrope, cu excepția rarelor cazuri când nivelul de IGF-I este extrem de scăzut . Este posibil ca până la 20% dintre copiii care răspund imperfect la teste de stimulare
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
specificitatea diagnosticului de deficit de GH de cinci ori . IGFBP 3 este o proteină care leagă în egală măsură IGF-I și IGF-II. IGFBP 3 are dubla calitate de a depinde direct de GH și de a avea un nivel circulant constant, asemenea IGF-II . Măsurarea concomitentă a IGF-I și IGFBP 3 poate fi utilizată ca o metodă de screening inițial a copiilor suspectați de deficit al axei somatotrope . Totuși, un nivel scăzut al unuia sau ambilor parametri nu face diferența
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
și apnee de somn, cefalee și risc de hipoglicemie din cauza efectelor insulin-like. Problema terapiei cu rIGF-I este și una de doză. Se știe că efectele IGF-I la nivelul cartilagiilor de creștere sunt dependente nu doar de IGF-I circulant (a carui origine e în principal producția hepatică), ci și de IGF-I secretat local, la nivelul cartilagiilor de creștere, dependent în mare măsură de stimularea cu GH. Astfel, nu se știe ce cantitate de IGF-I este disponibilă la
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
în mare măsură de stimularea cu GH. Astfel, nu se știe ce cantitate de IGF-I este disponibilă la nivelul cartilagiului de creștere în urma administrării parenterale a acestui hormon. Urmărirea tratamentului cu IGF-I e dificilă, prin evaluarea IGF-I circulant. E posibil ca menținerea unui nivel fiziologic de IGF-I să nu fie însoțit de atingerea unui maximum eficace la nivelul cartilagiului de creștere, dar un nivel crescut de IGF-I circulant crește riscul efectelor secundare . IGF-I circulă într-
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
IGF-I e dificilă, prin evaluarea IGF-I circulant. E posibil ca menținerea unui nivel fiziologic de IGF-I să nu fie însoțit de atingerea unui maximum eficace la nivelul cartilagiului de creștere, dar un nivel crescut de IGF-I circulant crește riscul efectelor secundare . IGF-I circulă într-un complex trimolecular împreună cu IGFBP 3 și ALS. Complexarea IGF-I îi crește timpul de înjumătățire la peste 12 ore și diminuează riscul unor efecte secundare, precum hipoglicemia. Utilizarea terapeutică a complexului
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
chiar dacă ei au un profil secretor hormonal considerat în limitele normalului. Astfel, secreția de GH în 24 de ore (secreția integrată de GH) a copiilor cu talie înaltă constituțională este mai mare decât cea a copiilor cu talie medie . Nivelul circulant de IGF-I al copiilor cu talie înaltă constituțională nu diferă de cel al copiilor cu talie normală, însă raportul IGF-I/IGFBP este mai mare . Totodată, copiii cu talie mare constituțională au un nivel mai mare de IGF-II . Nu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
-I. Acest aparent paradox ar putea fi explicat prin faptul că, în procesul de proliferare condrocitar, un rol important e deținut de IGF-I secretat local, la nivelul cartilagiului de creștere, printr-un mecanism paracrin, și mai puțin la nivelul circulant de IGF-I, care reflectă cu predilecție secreția hepatică de IGF-I. Este posibil ca paralelismul dintre nivelul de IGF-I circulant și cel secretat la nivelul cartilagiului de creștere să nu fie complet, astfel încât IGF-I să fie mai
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
IGF-I secretat local, la nivelul cartilagiului de creștere, printr-un mecanism paracrin, și mai puțin la nivelul circulant de IGF-I, care reflectă cu predilecție secreția hepatică de IGF-I. Este posibil ca paralelismul dintre nivelul de IGF-I circulant și cel secretat la nivelul cartilagiului de creștere să nu fie complet, astfel încât IGF-I să fie mai eficace la nivelul cartilagiului de creștere, chiar dacă nivelul său local nu e reflectat în totalitate de nivelul său circulant . 6.2. Talia
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de IGF-I circulant și cel secretat la nivelul cartilagiului de creștere să nu fie complet, astfel încât IGF-I să fie mai eficace la nivelul cartilagiului de creștere, chiar dacă nivelul său local nu e reflectat în totalitate de nivelul său circulant . 6.2. Talia înaltă de cauză primară (nonendocrină) 6.2.1. Talia înaltă cauzată de cromozomii sexuali a. Sindromul Klinefelter (47XXY) și variante Sindromul Klinefelter (descris în 1942) este un sindrom genetic care rezultă din prezența unuia sau mai multor
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
indicate prin săgeți). Efectele asupra creșterii scheletului și țesuturilor moi sunt mai ales indirecte, prin stimularea secreției de IGF-I în diverse țesuturi. IGF-I mediază așadar efectele hGH de stimulare a creșterii (săgeți magenta). Principala resursă pentru IGF-I circulant este ficatul. în afară de stimularea creșterii, hGH are și efecte directe asupra diverselor metabolisme, favorizând eliberarea rezervelor lipidice și având un efect hiperglicemiant, determinând rezistență la acțiunea insulinei. Planșa 5. IGF-I se leagă de subunitățile alfa (extracelulare) ale receptorului său
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
6. Atât hGH, cât și IGFs circulă sub o formă liberă (biodisponibilă free GH sau fGH, respectiv free IGF-I sau fIGF-I) și legată (bound GH sau bGH, respectiv bound IGF-I sau bIGF-I), cu rol de rezervor circulant. Proteina de legare specifică pentru hGH este growth hormone binding protein (GHBP), cu o structură similară cu a porțiunii extracelulare a receptorului pentru GH. Cea mai importantă proteină de legare pentru IGF-I în viața adultă este IGF binding protein
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
hormone binding protein (GHBP), cu o structură similară cu a porțiunii extracelulare a receptorului pentru GH. Cea mai importantă proteină de legare pentru IGF-I în viața adultă este IGF binding protein 3 (IGF-BP3). Atât IGF-I, cât și IGF-BP3 circulante sunt sintetizate cu precădere de hepatocite, sub comanda hGH. Sinteza de IGF-BP3 este totodată stimulată direct de IGF-I. IGF-I circulant, dar și cel sintetizat local sub acțiunea hGH stimulează proliferarea condrocitară de la nivelul cartilagiilor de creștere, conducând astfel
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
pentru IGF-I în viața adultă este IGF binding protein 3 (IGF-BP3). Atât IGF-I, cât și IGF-BP3 circulante sunt sintetizate cu precădere de hepatocite, sub comanda hGH. Sinteza de IGF-BP3 este totodată stimulată direct de IGF-I. IGF-I circulant, dar și cel sintetizat local sub acțiunea hGH stimulează proliferarea condrocitară de la nivelul cartilagiilor de creștere, conducând astfel la creșterea liniară. Planșa 7. Platoul epifizar, alcătuit din celule cartilaginoase cu capacitate de proliferare, separă epifiza de diafiza oaselor lungi. Diferențierea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de creștere. Dinspre interior, cartilagiul e înlocuit cu osteocite, osificându-se. Planșa 9. Principalii reglatori ai secreției de GH. GH este secretat de celulele somatotrope din hipofiza anterioară și stimulează secreția de IGF-I tisulară (hepatic, osos etc.). IGF-I circulant are rol de feedback negativ (inhibitor) asupra secreției de GH, autoreglând astfel axa somatotropă în funcție de necesarul organismului. Ritmul secretor al GH este reglat de doi hormoni peptidici hipotalamici, secretați de neuroni parvocelulari situați în nucleii hipotalamici arcuat și suprachiasmatic: un
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de alimente). Nu doar stomacul secretă GH relină, ci și unii neuroni hipotalamici și unele celule ale hipofizei anterioare. Planșa 8. Efectele axei somatotrope la nivelul cartilagiului de creștere. Condroblastele și precondrocitele din zona proximală posedă receptori pentru hGH. hGH circulant stimulează diferențierea condrocitară, astfel încât precondrocitul exprimă pe suprafața sa receptori pentru IGF-I și dobândește capacitatea de a secreta IGF-I, transformându-se în condrocit primar. Sub acțiunea IGF-I secretat local (acțiune paracrină) sau provenit din circulația generală (acțiune
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
la îngroșarea cartilagiului de creștere (după E.O. Reiter, R.G. Rosenfeld, Normal and Aberrant Growth, Williams Textbook of Endocrinology, ediția a XI-a, 2008). Planșa 10. Reglarea secreției de GH. Influențe periferice: creșterea acizilor grași liberi (agl) și a aminoacizilor circulanți (nereprezentați în figură) stimulează secreția de GH, în timp ce creșterea glicemiei (glu) inhibă secreția de GH. Influențe centrale: stimuli neuronali alfa 2 adrenergici și dopaminergici stimulează indirect secreția de GH prin activarea secreției de GHRH, în timp ce stimulii beta adrenergici inhibă secreția
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate fi considerat ca un țesut mobil, circulant prin tot organismul pluricelular. Pentru înțelegerea mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă, o altă celulă sau fragmente ale unei celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sângelui, derivă din celule stem pluripotente, care sunt produse mai întâi în ficatul fetal și în splina fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în sinteza de anticorpi complementari antigenului. Prin diviziunea fiecărei celule activate rezultă două celule: una se diferențiază în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
îndeplinesc, se disting următoarele categorii de limfocite:- efectoare, cele care, prin molecule efectoare, neutralizează direct sau indirect antigenul;- reglatoare, cele care realizează echilibrul optim al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au ca receptor molecule de IgA, sunt localizate în țesutul limfoid asociat mucoaselor. Moleculele imunoglobulinice receptoare sunt inclavate cu capătul lor C-terminal în membrana limfocitului. 1.2.1.2. Limfocitele T Limfocitele T reprezintă până la 80% din totalul limfocitelor circulante. Valorile normale în sânge, pentru limfocitele T sunt cuprinse între 1620 și 4320/mm3, între una și 18 luni de viață și între 590 și 3090/mm3, după 18 luni de la naștere. Proporția limfocitelor T se poate determina prin metoda
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a stimula mastocitele. În esență, limfocitele Th-2 sunt implicate în edificarea răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Prin toate aceste efecte, limfocitele Th sunt amplificatoare ale răspunsului imun Limfocitele CD8 (T citotoxice sau limfocite TD) reprezintă 25-35% dintre limfocitele T circulante. Funcția lor constă în efectul litic prin contact celular direct asupra celulelor infectate cu virusuri, malignizate sau alogene. Limfocitele TD sunt mediatoare ale reacțiilor de hipersensibilitate întârziată, de tip tuberculinic. Ele secretă limfokine cu efecte locale asupra macrofagelor și limfocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suprafața a circa 90% dintre limfocitele T;- RCT-1 este asemănător structural cu RCT-2, dar constă din polipeptidele gamma și delta, cu o altă specificitate antigenică, identificată prin intermediul anticorpilor monoclonali. RCT-1 se găsește pe suprafața a 0,5-15% dintre limfocitele T circulante umane, dar este mai frecvent pe limfocitele intraepiteliale ale mucoasei intestinale. Limfocitele T γ/δ exprimă markerul CD3 și recunosc antigenul printr-un mecanism asemănător cu acela al limfocitelor T α/β, adică recunosc epitopii asociați cu moleculele clasice CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acidofilă și bogată în poliribozomi. Granulațiile azurofile conțin mieloperoxidază. Cele două celule rezultate din diviziunea unică a promonocitului sunt monocite. Monocitul rămâne în măduva osoasă timp de 24 de ore de la diferențiere, după care trece în sânge și devine celulă circulantă pentru alte 24-72 de ore. În condiții normale, celulele care circulă la contactul cu endoteliul capilar, migrează spre diferite țesuturi și cavități, unde devin macrofage rezidente sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care au glucide terminale resturi de fucozil, manozil, glucozil, acetil-glucozamină, sunt foarte importanți pentru recunoașterea celulelor străine, a hematiilor îmbătrânite, a fungilor și a bacteriilor. Receptorul de manoză (MR)este o lectină a membranei macrofagelor tisulare, dar lipsește de pe monocitul circulant. Acest receptor pare a fi important pentru ingestia agenților patogeni de către macrofagele tisulare. Receptorul de manoză recunoaște și leagă cu mare afinitate microorganismele care au pe suprafața lor molecule cu resturi de manoză și fucoză, având rol important în fagocitoza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]