8,913 matches
-
nr. 21/1991; ... – art. I pct. 21 cu referire la art. 19^1 alin. (4) lit. b), ... sunt neconstituționale, iar obiecția trebuia să fie admisă întrucât respectivele articole încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa privind calitatea, previzibilitatea și claritatea legii, pentru următoarele motive: 1. Printr-o jurisprudență consolidată în timp, Curtea Constituțională a arătat că suplețea în redactarea normelor juridice poate fi de dorit și că este dificil să fie redactate legi de o precizie totală, însă ea a
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
arătat că suplețea în redactarea normelor juridice poate fi de dorit și că este dificil să fie redactate legi de o precizie totală, însă ea a precizat că această eventuală suplețe nu trebuie să afecteze calitatea și previzibilitatea legii. Calitatea, claritatea și previzibilitatea legii nu sunt obiective în sine, ci au ca finalitate să nu facă imposibilă adaptarea conduitei destinatarilor legii la exigențele actului normativ. În acest sens, cu titlu de exemplu a se vedea Decizia nr. 56 din 31 ianuarie
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
În acest sens, cu titlu de exemplu a se vedea Decizia nr. 56 din 31 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 2 aprilie 2024, paragraful 35, și jurisprudența acolo citată. Prin cerința de claritate, Curtea Constituțională a înțeles „caracterul neechivoc al obiectului reglementării, prin cea de precizie, exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, iar prin previzibilitatea legii, scopul și consecințele pe care le antrenează“ (Decizia nr. 183/2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014). Nerespectarea acestora determină, în viziunea Curții, apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa privitoare la claritatea și previzibilitatea legii (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, anterior citate). ... 4. Cu referire la principiul securității raporturilor juridice, Curtea Constituțională a statuat, că, deși nu este în mod expres consacrat
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
după caz; ... – realizări educaționale relevante; sau ... – contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, ... sunt caracterizate de un grad excesiv de generalitate și au conținut necircumstanțiat, fapt care are drept consecință lipsa de claritate și de previzibilitate a normei. ... 6. Legea supusă controlului de constituționalitate nu precizează criterii clare și obiective de apreciere acestor condiții suplimentare de fond privind acordarea cetățeniei, care să permită Comisiei pentru cetățenie aprecierea ori cuantificarea unei participări active la
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
a românilor din străinătate. Prin comparație, adăugarea condițiilor suplimentare de fond privind acordarea cetățeniei mai sus menționate rămâne vagă și imprecisă: „participare activă“, „realizări relevante“ și „contribuții deosebite“, fapt care conduce la concluzia nerespectării exigențelor de calitate specifice normelor juridice, claritate, precizie și previzibilitate, adică a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. Art. I pct. 8 din Legea deferită controlului de constituționalitate, cu referire la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 prevede că acordarea cetățeniei române, inclusiv în
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
pro reo, ci conduce la respingerea cererii petentului. Acest criteriu subiectiv permite formarea convingerii Comisiei pentru cetățenie pe baza unei largi marje de apreciere, ceea ce potențează posibilitatea apariției arbitrarului ori a excesului de putere. Tocmai din aceste motive precizia, claritatea și previzibilitatea normei juridice criticate trebuie să fie dincolo de orice dubiu care ar putea apărea în aplicarea sa. ... 13. Art. I pct. 21 din Legea deferită controlului de constituționalitate cu referire la art. 19^1 alin. (4) lit. b) din
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
sau de redobândire a cetățeniei române și pe cel care constă în „existența unor motive imperative de interes public“. ... 14. Prin raportare la exigențele de calitate a legii menționate mai sus și această dispoziție este criticabilă dat fiind lipsa de claritate și de precizie a cazului nou introdus. Se constată că legiuitorul a făcut vorbire de un caz generic, fără precizarea unor criterii obiective care să permită identificarea clară a unor posibile situații în care soluționarea unor dosare să poată fi
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
nr. 21/1991 și art. I pct. 21 cu referire la art. 19^1 alin. (4) lit. b) trebuie admisă, iar respectivele prevederi trebuiau declarate neconstituționale prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa privind calitatea, previzibilitatea și claritatea legii. Judecător, Elena-Simina Tănăsescu ------
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
extras din rechizitoriu ca să se dea impresia unor explicații, însă subliniază că acest moment nu a avut loc, aspect ce reiese din transcrierea ședinței. Așa încât, apreciază că, din această perspectivă, normele procesual penale criticate sunt imprevizibile, lipsite de claritate, produc interpretări diferite din partea instanței de judecată, cu efecte asupra procesului echitabil, a dreptului la apărare și la informare completă și detaliată al inculpaților. Totodată, apreciază că se impune definirea cuvântului „explicații“ din conținutul art. 374 alin. (2) din
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
720D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției. În acest sens, arată că sintagma „erori materiale“ din cuprinsul textului legal criticat nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească actele normative, deoarece nu este definită și lasă loc subiectivismului judecătorului. Textul legal criticat, care reglementează condițiile pentru exercitarea unei căi extraordinare de atac, îngrădește accesul liber la justiție prin faptul că
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
a propus o partajare de competențe între instanța de trimitere și instanța supremă, instanțele de trimitere având în continuare obligația de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv (a se vedea Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
stabilită, care să dovedească, dincolo de orice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influența rezultatul alegerilor, și (ii) posibilitatea efectivă a părții afectate de o atare decizie de a-și prezenta punctul de vedere și dovezile. Rezultă cu claritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către BEC, în condițiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu este vagă și lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proces electoral
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile art. 126 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.928/833/2018/a1, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 126
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție nu pot fi soluții arbitrare, ci trebuie fundamentate strict pe prevederile art. 125 din Codul de procedură penală. Susține că dispozițiile art. 126 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu specifică dacă procurorul efectuează verificările doar din oficiu sau și la cerere. Consideră că omisiunea stabilirii unei limite obiective a intervalului de timp în care procurorul este obligat să verifice dacă se mențin condițiile care
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
a statutului de martor amenințat este audierea martorului în condiții obișnuite, însă în acest caz respectiva declarație poate să servească într-o măsură determinantă la pronunțarea unei hotărâri de condamnare. ... 17. Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa de claritate și de previzibilitate a dispozițiilor art. 126 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, prin Decizia nr. 511 din 30
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
este lipsit de temei. ... 28. De asemenea, Curtea nu poate reține că dispozițiile de lege criticate prezintă elemente de imprecizie. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, fiind redactate cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită destinatarilor săi, martori în procesul penal, care, la nevoie, pot apela la consultanță de specialitate, să își conformeze conduita. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
217/2003 și dacă procedura de soluționare este cea prevăzută de art. 49 alin. (3) din aceeași lege. ... 31. Chestiunea de drept supusă dezbaterii este, în opinia tribunalului, una calificată, fiind susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, a caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 32. Problema de drept este nouă în sensul că, deși textul de lege supus interpretării nu
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
legii și dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. Astfel, arată că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, legiuitorul instituind o incriminare cu caracter general și ambiguu. Susține că nu este respectat standardul privind claritatea legii, întrucât dispozițiile criticate nu lămuresc care este instituția ce ar acorda dreptul exclusiv de folosire a denumirilor și însemnelor specifice profesiei de avocat - la care se referă norma legală în discuție - și nici cine este persoana fizică sau juridică
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
limitării dreptului de folosință a proprietarului, prin impunerea duratei minime de 7 ani a contractului de arendare, precum și prin introducerea schimbului de utilizare a terenului între arendași. Astfel, se susține că, prin ocolirea interdicției subarendării, printro formulare lipsită de claritate și previzibilitate, proprietarii sunt puși în situația de a nu mai putea controla efectiv cine întrebuințează terenul lor, ceea ce contravine dreptului constituțional de proprietate privată, care include dreptul de a decide cine poate folosi bunul. Or, de lege lata
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 81). ... 48. Prin urmare, în prezenta cauză, analizând sintagma „schimbul de utilizare a terenului între arendași“, cuprinsă în art. I pct. 2 din legea criticată, prin prisma cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum au fost consacrate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea reține că această sintagmă este imprecisă și inexactă cu privire la actul sau faptul juridic preconizat
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 420 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 1 noiembrie 2019, paragraful 59). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a fost chemată de mai multe ori să se
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
pacientului 3 - Afazie globală; nu pronunță niciun cuvânt, nu înțelege nimic 10. DIZARTRIA Dacă pacientul este considerat normal, dizartria se cotează rugând pacientul să citească sau să repete cuvintele din lista atașată. Dacă pacientul are afazie severă, se va aprecia claritatea articulării cuvintelor din vorbirea spontană. Doar dacă pacientul este intubat sau are o altă barieră fizică care îl împiedică să vorbească se va cota UN, notându-se explicit în fișă motivația. Nu spuneți pacientului ce anume testați (de ex: acum
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
le obținem ar putea îmbunătăți tratamentul bolnavilor care suferă de ... .“ Nu includeți în acest subcapitol referirile la plăți, ci mai degrabă într-un paragraf dedicat special acestora. Separarea capitolelor privind scopul, beneficiile și riscurile poate duce la o pierdere a clarității în ceea ce privește balanța dintre riscuri și beneficii. În aceste cazuri informațiile privind beneficiile și riscurile trebuie legate explicit. ... XII. Terminarea studiului/cercetării Opțiunile pacientului la terminarea cercetării/studiului trebuie expuse clar, mai ales dacă ele diferă de cele așteptate în
DECIZIE nr. 1/2CN din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296018]
-
aceste companii au potențialul și condițiile de a dobândi un rol important în asigurarea securității energetice și a serviciilor de sistem, la nivel regional. Contribuția acestor companii energetice cu rol regional la securitatea energetică a regiunii s-a observat cu claritate în ultimii ani în perioadele în care sistemele energetice ale țărilor din această parte a Europei au fost afectate de condiții meteorologice extreme. Dimensiunea acestor companii, energia produsă, livrată și, respectiv, transportată, au asigurat buna funcționare a sectorului energetic național
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]