7,311 matches
-
de orice cenzură. Participanții se considerau păstrători ai învățăturii primite de la Demetra. Învățătura era însă ereditară și, prin urmare, risipirea ei prin dezvăluire era strict interzisă. „Experimentele de învățare” și „conținutul” curriculumului ezoteric eleusin erau mult mai complicate. Rigoarea și coerența lor mistică era însă totală. Supunerea la regulile stricte ale confreriei era asigurată prin chiar angajamentul solemn al inițiaților. Aceștia deveneau imediat preoți ai Demetrei, căpătând accesul la viață fericită post-mortem în împărăția lui Hades. Ceremoniile și ritualurile se constituiau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orfice" Misterele orfice erau, se pare, și mai subtile. Conținutul și misiunea paideutică a confreriilor inspirate de zeul explorator (poate chiar personaj real, nu numai legendar) Orfeu evidențiază o religie sui-generis. Nu este cazul să o expunem aici. Menționăm doar coerența curriculară admirabilă a educației orfice. Personajul întemeietor servea, asemenea lui Iisus, ca ideal educațional suprem și ca model de viață paradigmatic. Doctrina orfică era chiar model canonic de viață exemplară. Numele patronului, după etimologia feniciană, însemna „cel care aduce lumină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aristocratică pe care Democrit din Abdera o botezase physiopoiesis. Dar paideia elenistică nu putea rămâne „fără pată și fără prihană” în acest efort titanic. Nici chiar forma ei cea mai coerentă, enkyklios paideia, nu a rămas neafectată. Dimpotrivă. Tocmai această coerență definitorie care reunea trivium și quadrivium într-o heptadă armonioasă a fost grav zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația unitară a Europei (ignorând deosebirile - prea puțin semnificative - dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic) este produsul mirific
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
operei sale. În fond, este povestea tristă a celui mai mare eșec din istoria curriculumului educațional: netranspunerea în practică a pansophia, marele „curriculum iluminat”. Dar cine erau „iluminații”? Nimic nu uimește mai mult în opera lui Comenius decât claritatea și coerența demersurilor sale. Orice teoretician modern al curriculumului ar fi apreciat-o. Dar uimirea noastră crește când descoperim că gândirea comeniană a fost profund influențată de ciudata mișcare rozicruciană, la care aderase în tinerețe și pe care, după câte se pare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a planurilor și programelor instrucționale. Această apreciere era dată de impresia puternică pe care o avea așa-numitul Rațional al lui Tyler. Totuși, era un model care relua tradițiile eficientismului 17, fiind însă un curriculum eminamente modern datorită rigorii și coerenței interne. În 1947, Conferința Universității din Chicago cu tema „Toward Improved Curriculum Theory” l-a consacrat ca atare. Se părea că Raționalul lui Tyler va triumfa definitiv și va orienta decisiv știința curriculumului într-o direcție managerial-eficientistă18. Dar anii ’50
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ce-i drept, J. Dewey a fost obligat să apeleze la un cuvânt străvechi și din motive lingvistice. De exemplu, nu putea folosi pedagogie, întrucât în limba engleză pedagogy are conotații poetice puternic contrastante semantic cu ideile de rigoare și coerență științifică definitorii pentru practica și teoria dezvoltării curriculare. 12.2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate două tendințe în definirea și folosirea conceptului de curriculum educațional. a) Putem întâlni adesea tendința unor cercetători
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățământ studiate în mod tradițional de către didactică: finalitățile și obiectivele procesului de învățământ, conținuturile învățării, metodologia de predare-învățare, metodologia de evaluare a performanțelor școlare, normativitatea pedagogică ș.a.m.d. Noutatea adusă de teoria curriculumului este conferită de exigențe privind coerența acestor componente în procesul de inovare-optimizare a planurilor de învățământ, a programelor analitice, în alcătuirea manualelor școlare și a celorlalte „produse curriculare”. În acest sens vor fi prezentate câteva exemple semnificative. • Shorter Oxford Dictionary: „Curriculum este cursul riguros organizat și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un „proiect de viitor” atât pentru comunitate, cât și pentru fiecare dintre membrii săi. El nu poate fi impus decât acordând o atenție maximă fiecărei consecințe care poate fi dedusă sau prevăzută rațional. Teoria curriculumului nu a atins gradul de coerență și rigoare științifică de natură să-i permită predicții de precizie maximă; de aceea proiectele curriculare nu pot fi aplicate fără a respecta principiul managerial cunoscut și sub denumirea „minimax”: minimizarea riscurilor și maximizarea efectelor favorabile. Aceste chestiuni sunt abordate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aparent foarte fericit cu formația matematică și naturalistă a lui Schwab. Semnele de întrebare au apărut atunci când Schwab a încercat să utilizeze metodele lui Tyler pentru a construi curriculumul științelor biologice pentru învățământul secundar. Schwab constata că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre o anumită artificialitate primejdioasă. În preajma anului 1940, gândirea lui Schwab a traversat un moment de cotitură, provocat de o întâlnire crucială și o descoperire tulburătoare. Atunci l-a cunoscut pe filosoful Richard McKeon, fost discipol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și comunicarea globală prin internet ne năucesc. Există cauze obiective. Științele, în ciuda progresului lor exploziv, au adus în lumea veacului XX spaime grave ale căror efecte le resimțim din plin abia în secolul XXI. Zeii științei moderne - Adevărul, Obiectivitatea, Precizia, Coerența, Măsura, Numărul etc. - au fost nu numai contestați, loviți, zdruncinați, trăsniți chiar; în era postmodernă, zeii științei moderne obiective tremură de moarte. Spaimele lor au cuprins, desigur, și teoria curriculumului educațional. Iată câteva exemple care au marcat nu doar conștiințele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mod fatal, și o semnificație politică. De aceea, asumarea neutralității politice de către Tyler, Schwab și Bloom este nu numai iluzorie, ci și ipocrită. Viziunea lui Derrida are în centru ideea de construire a textului - ceea ce înseamnă că orice structură, coerență, raționalitate sau semnificații sunt „construcții” mai mult sau mai puțin retorice care evocă întotdeauna ficțiuni. Or, creațiile curriculare ale lui Tyler, Schwab și Bloom se bazează pe distincții categoriale, includ un anumit conținut ideologic (pe care îl repudiază declarativ), avansează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și nesemnificative. În orice caz, traducerea expresiei curriculum policy prin „politici educaționale” este inadecvată. Traducătorii români au căzut într-o capcană semantică. Încercând să evite cacofonia din „politica curriculumului”, au preferat expresia „politica educațională”, care pierde conotațiile de „rigoare” și „coerență” și le introduce pe cele de „ideologie” și „politică”. În România s-a înțeles, în acest fel, că „politici educaționale” înseamnă „dezbateri și decizii politice”, „treburi ale politicienilor”. Dar curriculum policy desemnează reglementările prin care scopurile și demersurile unui curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Prigogine); „noua alianță” a științei și „noua vrajă” a lumii (Prigogine) etc. Lyotard (op. cit.) definește postmodernismul ca „incredulitate” față de „marile povești” (citește „mituri”) ale Cunoașterii. Această „incredulitate” pare să fi fost declanșată de compartimentarea excesivă a științelor și de disoluția coerenței epistemice. Adică de ceea ce, în termeni pozitivi, s-a numit „revoluția științifico-tehnică”. Postmodernismul reflectă, cu prioritate, aspectul negativ al acestei revoluții. Este ilustrativă galeria de „morți” și „decese” anunțate de postmoderniști: „sfârșitul istoriei” (Gehlen); „sfârșitul modernității” (Vattimo); „sfârșitul umanismului” (Heidegger
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
context social: identitate și reprezentare socială. Sunt concepte utilizate în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
referință între imaginar și real, între timpul cronologic al istoriei și cel trăit, între personal și social. În plus, identitatea profesională produce un sentiment de apartenență la colectiv, la contextul apropiat. Așadar, subiecul social nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu înseamnă invarianță, unitatea și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid, frizând patologicul, dar nici încorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Construirea și evoluția identității personale și sociale, profesionale sau comunitare, politice și ideologice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
catalizator, provoacă socializarea primară și identificarea cu un anumit tip de valori. Este primul pas spre asimilarea culturii și credințelor pe care grupul (grupurile) și comunitatea mai largă le împărtășesc. Afirmându-și apartenența la aceste valori, individul își organizează propria coerență, se distanțează de alții, din exterior, își delimitează un teritoriu simbolic și-și construiește propriul univers. Pentru a încuraja, accelera, consolida această identificare, grupurile recurg la simboluri și evocări mitice, ritualuri și ceremonii, inventează și pun în funcțiune diferite norme
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ierarhic, în raport cu puterea. Pentru a-și sublinia aparținerea, locul său în sistem, individul va sublinia mereu contrastul, diferența. El are nevoie de congruență pentru a-și menține poziția. (Auto)categorisirea „convenabilă” creează apoi o lume familiară, el își construiește o coerență, o poziție satisfăcătoare, cu care ajunge să se identifice, să o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele și expresiile pe care le
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, elaborare logică, consecvență - mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al reprezentărilor sociale, ca modalitate practică de afirmare a identității de grup (Baugnet, 2001). Michel-Louis Rouquette propune noțiunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care acesta poate fi construit și controlat- filtrează informațiile și evenimentele și le livrează, în funcție de idei, reprezentări sociale sau practici sociale specifice unei societăți (comunități), valorilor dominante pe care ea le promovează. Gândirea subiectului social, scrie Guimelli, deși are o coerență interioară, este marcată de valori, norme, fapte cu care acesta a venit în contact în experiența sa de viață. Adesea este distorsionată afectiv, influențată de părerile celorlalți, de ideile pe care le împărtășește împreună cu alții. Specific acestui tip de gândire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a reamintirii realizărilor „mărețe”, a succesului „eroilor” sau a practicilor criminale față de dușmanii de clasă... D.G.: Corect, orice sistem, de oriunde, dacă este prezentat ca o exclusivitate și subordonează totul unei singure idei, atunci el se bucură nu numai de coerență internă, ci devine tot mai persuasiv și mai acceptat de mase și din nevoia unei explicații a vieții sau a lumii în general. Nimeni nu poate trăi „liniștit” fără a fi în posesia unor răspunsuri personale la necunoscutele și problemele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii ’70, când se prezentau spre apreciere două relatări, reușind să se demonstreze tendințe majoritare de a identifica povestea născocită ca fiind adevărată și pe cea reală ca fiind falsă. Comuniștii au priceput repede această „tendință” de a se aprecia coerența unei relatări ca fiind mai adevărată decât realitatea și ne-au bombardat permanent cu „scenarii” aranjate plauzibil. Am văzut recent filmul Filantropica și mesajul lui vizează exact acest fenomen: „povestea” determină credibilitatea și reacția empatică de solidarizare cu cel lovit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în poemele lui V. este limbajul și imprevizibila capacitate asociativă. Discursul liric se prezintă frecvent ca un monolog ce sfidează logica prin asocieri inedite, sintaxă și vocabular. Ținta comunicării este adesea greu de identificat, iar autorul nu pare interesat de coerență. Prima carte, Pedepsele, evidențiază o anumită monotonie, la care se adaugă ezitările de ordin stilistic. Se pot distinge influențe din Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Nichita Stănescu, însă versurile includ de pe acum o vibrație autentică și o tensiune puternică. În continuă
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizare a conținuturilor, un anumit grad de înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție în planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
certificat de încadrare într‑o categorie de handicap; - familii cu risc de naștere a copilului cu deficiențe. În cadrul acestei strategii au fost inițiate acțiuni bazate pe comunicare, flexibilitate și transparență și focalizate pe: - reforma cadrului normativ pe principiul unității și coerenței, în vederea obținerii unui sistem integrat de acte normative în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, în deplină concordanță cu prevederile din Constituția României, legislația Comunității Europene și convențiile internaționale; - elaborarea standardelor de calitate pentru serviciile publice specializate 1; - îmbunătățirea capacității manageriale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]