109,977 matches
-
agoră la dispoziția "ideilor" impersonale, a "principiilor" fără autor. Participînd la manifestările de la Sighet, dl Marino se arată șocat că în loc de a i se oferi "cărți de ideologie", primește "cinci volume de versuri". Într-adevăr, gravă ofensă! De unde următorul precipitat comentariu: "Acest dezechilibru provocat de predominanța poetică românească, explică multe dintre carențele culturii românești". "Poeților, publiciștilor și romancierilor li se reproșează ceea ce am crezut pînă acum că s-ar cuveni, în bună logică, să li se reproșeze savanților: "lipsa lucrărilor fundamentale
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
de recenzii". Deci, pe de o parte s-ar simți ignorat sau subestimat, tratat de către cronicari ca o "bestie neagră", iar pe de altă parte ne asigură de o largă recepție a cărților d-sale, bizuită pe "cifre neverosimile" de comentarii. Ce să credem? Oricum, Adrian Marino dovedește că-și contabilizează cu minuțiozitate recenziile ce i se consacră. Nemulțumit, teoretic, de cronică, în fapt o urmărește cu înfrigurare și nu poate decît constata că ea îi este, de cele mai multe ori, favorabilă
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
din care îl reținem pe al dlui Ieronim Tătaru. REVISTA NOUĂ, supliment literar al publicației, tot din Ploiești, ZARVA, vine în numărul din octombrie cu un editorial al dlui Constantin Trandafir pe tema E.L. și valorile naționale, precum și cu un comentariu al dlui Ion Bălu despre "mutația valorilor". Despre edițiile antume și postume din marele critic, scrie dl Marian Chirculescu un articol foarte util. * Revista 22 reia în numărul 44 de la începutul lui noiembrie un sugestiv text semnat în Journal of
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
din fiecare. Ne învață să ascultăm ritmul interior pe care ni-l revelă și muzica extraordinară compusă de Irinel Anghel și cîntată live, pe toată durata spectacolului. Acele sunete, în care acompaniamentul de shamisen poate fi intuit, de ce nu, sînt comentariul viu și acut, sfîșietor, demn și total al morții care n-ar putea fi evitată decît dacă se renunța la iubire. Însăși sensibilitatea lui Tocilescu se vede și se aude în spectacol. Ea se armonizează cu poezia vizuală, "pictată" de
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
orientare. Deci făceam o figură izolată, puțin bizară, ostentativă. La toate cronicile mele, din Cuvîntul în mod special, am și scris sus "Critică de idei". Poate că va intra în capul unora că există și așa ceva în România. De pildă, comentariile pe care le-am făcut la cărțile tale (ale lui Sorin Antohi n.n.) sînt critică de idei, care în România nu s-a practicat. În fapt, o incipientă ideologie românească, o incipientă critică de idei nu a apărut decît după
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
românească, am mai discutat, a rămas încă la stadiul Lovinescu-Călinescu: parafraze lipsite de valoare, rezumate, formule fericite...". De unde ar rezulta nu doar totala inactualitate a celor doi mari predecesori și ai succesorilor lor, ci și "lipsa de valoare" a oricărui comentariu literar care iese din sfera "criticii de idei" și a studiilor "teoretico-politologice". Adică a tot ce reprezintă critica literară propriu-zisă, de natură estetică, prin adecvare la obiectul său, inclusiv grație mijloacelor expresive folosite: Pentru motivul că această critică era concepută
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
comuniste din țările lor au decis să le părăsească. În ultima convorbire cu Togliati, liderul Partidului Comunist Italian, Silone i-a spus acestuia: "Lupta finală se va da între comuniști și excomuniști." Uluitoarea previziune îl determină pe Fejtö, care scrie comentariul său în anii de postcomunism, să facă din avertismentul scriitorului italian o premisă pentru analiza - strălucită - pe care o consacră felului în care comunismul s-a prăbușit instituțional în clipa în care a încetat vraja ideologiei lui. Nu adversarii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
tare, care-i cuprindea pe cei mai importanți dintre aceștia (Rolf Bossert, William Totok, Richard Wagner), a apărut în 1982. După demonstrația lui Bodiu, ne convingem că influența poeților germani (nu numai în cazul Marianei Marin) nu este deloc neglijabilă. Comentariul pe text este uneori imprevizibil în sensul bun al cuvîntului. Anumite asociații de imagini incită, animă analizele foarte lungi ale poemelor. Iată cum comentează scriitorul brașovean "Peștișorul de aur" al Marianei Marin: "Poemul pune în opoziție frumusețea țării și chinul
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
romantice. Ea îmbracă în "Peștișorul de aur" un aparent caracter dilematic." Ironie, inventivitate, precizie. Sînt instrumente care pot depăși impasul în care se găsește pentru moment "critica poeziei". în capitolul dedicat lui Mircea Cărtărescu, Andrei Bodiu este hipnotizat de Levantul. Comentariul se întinde pe pagini bune avînd ambiția să decripteze și să interpreteze parodiile. Apoi cade în capcana epicității textului - încearcă să reconstituie firul. Se întrepătrund citate din poem cu fragmente din Postmodernismul românesc. Andrei Bodiu ar vrea să-l facă
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
caracteristicile" optzecismului, deja bine tocite. Aici este adevărata lipsă a volumului. Consideră drept "date" lucruri care au fost "date" cîndva, acum douăzeci de ani. Poate a venit vremea să nu-i mai credem pe cuvînt, să nu mai acceptăm fără comentariu un program sau un manifest, fie el cu "alură" teoretică. Parafrazînd un slogan: Nu mai sînt nici ei tineri". Deci pot fi interpretați și altfel decît în tonul impus chiar de ei. Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, vol
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
n-a scris niciodată ceva plictisitor. Putem să fim siguri că și cererile lui către CONEL sau RADET se citesc cu plăcere. Riscul pierderii seninătății În Cronica unei mari dezamăgiri figurează, în afară de texte semnate de George Pruteanu, numeroase intervenții și comentarii ale altor politicieni și ziariști, reproduse din presa anilor 1997-1998. Cartea este, de fapt, un dosar de presă, referitor la campania dusă de George Pruteanu, ca președinte al Comisiei pentru învățământ și cercetare științifică a Senatului, împotriva încercărilor UDMR de
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
unde chiar limbajul unui personaj central ca Dl. Balbus este construit ca foarte artificial, prețios... Există cred, un fel de confuzie în lumea acestor personaje și, totodată, căutarea unei coerențe care, la rândul său, apare ca neautentică. Cum comentați acest... comentariu? Este visul absolut, irealizabil desigur, al unei opere literare perfecte, singura care ar fi geometric construită... Romanul este absolut gratuit în raport cu realitatea exterioară, nu există nici un fel de necesitate de a scrie un roman, nici un roman nu lipsește, desigur, din
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
să cuprindă toate cunoștințele, tot ce se poate ști ori simți, accentuează cu atât mai mult o anumită tristețe a enciclopedismului - căci se vede că, în cele din urmă, personajele Dv., ascund, sub enorma îngrămădire de imagini, de definiții, cuvinte, comentarii, o tristețe pe care nici nu îndrăznesc sau nu sunt capabile să o mărturisească... Care e sentimentul Dv. în această privință? Întâi de toate, aș spune că o mare calitate umană este ușurătatea, politețea și buna dispoziție... E insuportabil să
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
deja notorie peste ocean. S. A Novel About the Balkans (S. Un roman despre Balcani) este o carte cutremurătoare prin forța subiectului, dar și ca performanță artistică. Stilul lapidar, un fel de ton sec de înregistrare a ororii războiului, subtilitatea comentariilor psihologice fac din Slavenka Drakulic o scriitoare din categoria lui Bernard Malamud în Cîrpaciul sau Franz Werfel în Cele patruzeci de zile pe Musadag. Știm încă prea puține, din păcate, despre atrocitățile conflictelor din Iugoslavia, despre cele petrecute în satele
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
individualizat, nerecognoscibil, tot așa protagonistele din roman sînt în mod voit făpturi cu identitatea dispărută, rămasă undeva într-un timp devenit imemorial - înainte ca nenorocirea să înceapă. Desfășurarea epică a romanului e de o asemenea natură încît ea face orice comentariu auctorial deseori de prisos: personajul principal, S., este o femeie de 29 de ani, de origine din Sarajevo, ajunsă învățătoare într-un sat majoritar musulman, în Bosnia. Într-o zi, pe neașteptate, toți locuitorii satului sînt ridicați de către soldați sîrbi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
nepărtinitoare (Lovinescu spune că "apele mari ale pasiunii cerebrale se retrăseseră") îl sfătuiește pe poet să plece la Iași. Romanul se încheie cu scena din salonul Kremnitzilor, în care medicul îi cere Mitei să citească poetului nuvela Ein Lebensbild, cu comentarii adînci ale lui Eminescu și altele domestice ale doctorului. Poetul simțise, acum, că dragostea lui pentru Mite murise. Era într-o stare sufletească de regret final cînd, pe stradă, întîlnindu-l pe Caragiale, dramaturgul îl întreabă " De ce ești, măi, așa de
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Palade comentează Conferința Națională a Scriitorilor. Mai bine zis, își dă cu părerea despre ce a fost acolo. Datul cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate ori nu, valabile ori nu) pe seama altora, ca și cum, zicînd d-na Palade un lucru, el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
excepțional, de un exemplar curaj etc. etc. Pînă și scriitorul ar trebui să reacționeze negativ la astfel de laude stîngace. Oricum, fanii lui Marius Tupan pot găsi la sfîrșitul volumului, într-un grupaj de fotografii, diverse ipostaze interesante, cu niște comentarii pe măsură: "După gratiile camerei 14, de la Vila Scriitorilor (Neptun), spațiul său preferat pentru vacanțele estivale"... Ion Roșioru, Marius Tupan între utopie și parabolă, Editura Semne '94, 2001, 256 p., f.p. Ce caută Șlapac aici? Cu greu își poate găsi
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
ipocrit-neutră a ziarelor: "Bucureșteanul Alexandru Florentin, de 22 de ani, - gagiul/ recidivist fiind și hoț de lănțișoare,/ l-a smuls, vineri, 2 iunie, pe-al unei domnișoare,/ pe bulevardul Lascăr Catargiu." Cultura populară este surprinsă și în alte ipostaze. Găsim comentarii poetizate la videoclipuri, la reclame televizate și nu scapă nici "băetzii" de cartier: "Tre ste spargi în figuri/ca băiat dă băiat/ care ești îmbălat/ în scuipații-a șpe guri" etc. Este destul de greu să identifici punctul de vedere din
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
sesizează inteligent și, mai ales, le exemplifică abundent. Tocmai aceste citate din Călinescu sînt atît de savuroase, încît, fie și numai pentru abilitatea de a le fi selectat, autorului i se pot trece cu vederea celelalte neajunsuri. Valentin Ionescu, Comicul comentariului călinescian, Editura Cartea Românească, 2000, 224 p., 50.000 lei.
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
unor Răsvan Popescu și Marius Theodor Barna. Tot în ordinea unei ambiții de normalitate, la conferința de presă a filmului, invitații au putut intra și în posesia unei cărțulii cochete, incluzînd scenariul, însemnări de regizor, fragmente de interviuri și de comentarii la film (majoritatea elogioase) apărute în presă. Mărturisesc că nu mai țineam minte ce scrisesem în '98. Într-un articol apărut de curînd într-o revistă, regizorul scrie că aș fi făcut "o critică severă". Îmi amintesc doar că, atunci
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
toate aceste forme abstracte ale individualității se aglutinează într-un gest al despărțirii și al reconcilierii, al cărui pandant îl sugerase printr-o savuroasa digresiune lingvistică purtată în jurul uneia dintre particularitățile limbii franceze, le ne explétif. Limba română îi stîrnește comentarii critice; îi reproșează disponibilitatea pentru diminutive (recunoaște că, asemeni personajului celebru al lui Moličre, făcea "du Cioran sans le savoir") și mărturisește că, pentru ea, e "limba secretului familial", vorbită de tatăl și bunica ei atunci cînd aveau ceva important
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
strada Cozia, Sunt prost. Ieri mi-a trecut prin cap treaba asta, poartă amprenta fină a ironiei și autoironiei (autorul este și personaj), ele par simple înregistrări jurnalistice, dar sunt mai mult decît atît, autorul îmbogățește evenimentele relatate cu impresii, comentarii, reveniri - de aici senzația de discurs liber, neconvențional - uneori sunt izbitoare salatele lexicale cu care D.V. își asortează discursul, în care arhaisme și neologisme din limba engleză produc contraste comice. Spațiile în care autorul investighează cotidianul și evenimentele lui aparent
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
limitat stilistic decât în prezent. Presa anilor '60-'70 ilustra aproape exclusiv nivelul standard al limbii literare, puternic controlat, supus cenzurii și urmînd în cea mai mare parte modelul limbii de lemn. Spațiile de relativă libertate oferite de știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
se medita cu), schimbarea construcției unor verbe inițial intranzitive (dacă tranzitivul a eșua - "îi eșuează din start", citat din 1990, p. 55 - e o ciudățenie, în schimb a apela - "a apela un număr" - s-a impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]