4,181 matches
-
are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima relație sintactică cu originea în același termen verbal. Sub aspect structural, integritatea enunțului este asigurată de prezența deopotrivă a termenului regent și a subiectului sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima relație sintactică cu originea în același termen verbal. Sub aspect structural, integritatea enunțului este asigurată de prezența deopotrivă a termenului regent și a subiectului sau complementului primar. În absența complementului primar sau a subiectului, enunțul se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima relație sintactică cu originea în același termen verbal. Sub aspect structural, integritatea enunțului este asigurată de prezența deopotrivă a termenului regent și a subiectului sau complementului primar. În absența complementului primar sau a subiectului, enunțul se destructurează: „A cumpărat șmereț în loc de pere.”, „Am văzut ș-o pe Mariaț cu fetița.”, în aceeași măsură în care ar rămâne nestructurat în absența regentului: „mere în loc de pere.”, „pe Maria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima relație sintactică cu originea în același termen verbal. Sub aspect structural, integritatea enunțului este asigurată de prezența deopotrivă a termenului regent și a subiectului sau complementului primar. În absența complementului primar sau a subiectului, enunțul se destructurează: „A cumpărat șmereț în loc de pere.”, „Am văzut ș-o pe Mariaț cu fetița.”, în aceeași măsură în care ar rămâne nestructurat în absența regentului: „mere în loc de pere.”, „pe Maria cu fetița.” Planul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pere.”, „Am văzut ș-o pe Mariaț cu fetița.”, în aceeași măsură în care ar rămâne nestructurat în absența regentului: „mere în loc de pere.”, „pe Maria cu fetița.” Planul semantic al acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Planul semantic al acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc de pereț, „Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc de pereț, „Am văzut-o pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc de pereț, „Am văzut-o pe Maria” șcu fetițaț. Numai când se află la diateza reciprocă, sau când planul său lexical implică ideea de reciprocitate sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văzut-o pe Maria” șcu fetițaț. Numai când se află la diateza reciprocă, sau când planul său lexical implică ideea de reciprocitate sau numai asociere, verbul regent cere cu necesitate, când este întrebuințat la singular, realizarea concretă a funcției de complement corelativ (sociativ): „El s-a întâlnit ieri șcu mineț”, „El a stat de vorbă șcu eaț”. Observații: Adesea, raportarea complementului corelativ la regent se face prin intermediul predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de reciprocitate sau numai asociere, verbul regent cere cu necesitate, când este întrebuințat la singular, realizarea concretă a funcției de complement corelativ (sociativ): „El s-a întâlnit ieri șcu mineț”, „El a stat de vorbă șcu eaț”. Observații: Adesea, raportarea complementului corelativ la regent se face prin intermediul predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adesea, raportarea complementului corelativ la regent se face prin intermediul predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementului corelativ la regent se face prin intermediul predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta... hai în oraș cu mine.” (M. Eminescu, P.L., 74) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, în legătură cu poziția sintactică a termenului mediator, complementul sociativ exprimă: • asocierea (neasocierea) la subiect în desfășurarea activă a acțiunii verbale: „Am deplâns împreună cu bravul meu amic amăgirea vieții lui întregi.” (I.L. Caragiale, III, 203), A pregătit concertul fără ea. • asocierea (neasocierea) la complementul direct: „ -Da’te mătură Tazlău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziția sintactică a termenului mediator, complementul sociativ exprimă: • asocierea (neasocierea) la subiect în desfășurarea activă a acțiunii verbale: „Am deplâns împreună cu bravul meu amic amăgirea vieții lui întregi.” (I.L. Caragiale, III, 203), A pregătit concertul fără ea. • asocierea (neasocierea) la complementul direct: „ -Da’te mătură Tazlău, domnișorule, ca pe-o așchie, cu cal cu tot, răspunse moșneagul...” (C. Hogaș, 274), L-a întâlnit fără ea la concert. Când planul semantic al verbului regent (prin conținutul său lexical sau prin situarea lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cal cu tot, răspunse moșneagul...” (C. Hogaș, 274), L-a întâlnit fără ea la concert. Când planul semantic al verbului regent (prin conținutul său lexical sau prin situarea lui la diateza reciprocă) implică desfășurarea acțiunii în reciprocitate (sau asociere), realizarea complementului sociativ este cerută de necesitatea împlinirii semantice a câmpului sintactic deschis de verb: „N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede...” (I.L. Caragiale) În absența complementului sociativ, planul semantic al verbului rămâne în sfera generalului: „Multă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateza reciprocă) implică desfășurarea acțiunii în reciprocitate (sau asociere), realizarea complementului sociativ este cerută de necesitatea împlinirii semantice a câmpului sintactic deschis de verb: „N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede...” (I.L. Caragiale) În absența complementului sociativ, planul semantic al verbului rămâne în sfera generalului: „Multă vreme nu poate sta de vorbă o fată care are atâta treabă.” (I.L. Caragiale, IV, 242) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (alte unități lexico-gramaticale substantivizate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Trebuie să știi că d-lui îi lunatec și noaptea stă la sfat cu strigoii, cu bufnițele și cu liliecii.” (C. Hogaș, 107) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență în spațiul căreia se dezvoltă funcția de complement sociativ, se exprimă numai prin elemente relaționale: • prepoziții (locuțiuni prepoziționale), când complementul sociativ are dezvoltare infrapropozițională: cu, fără, împreună cu, dimpreună cu, la un loc cu, laolaltă cu, cu tot cu, cu... cu tot: „Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfat cu strigoii, cu bufnițele și cu liliecii.” (C. Hogaș, 107) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență în spațiul căreia se dezvoltă funcția de complement sociativ, se exprimă numai prin elemente relaționale: • prepoziții (locuțiuni prepoziționale), când complementul sociativ are dezvoltare infrapropozițională: cu, fără, împreună cu, dimpreună cu, la un loc cu, laolaltă cu, cu tot cu, cu... cu tot: „Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat.” (T. Arghezi) „Cum ședea spânul la ospăț împreună cu moșu-său
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fluturii.” (O.Paler, Viața), „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) • pronume relative, precedate de prepozițiile cu, fără și locuțiunile prepoziționale pe baza lui cu, când funcția de complement sociativ are dezvoltare propozițională: „Dar, firește, s-a știut îndată în toată mahalaua că „biata” Acrivița lui Hagi Cănuță a ajuns de-o bate arnăutul - la masă! față cu musafirii - după ce-o înșeală cu care-i iese înainte!...” (I.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la masă! față cu musafirii - după ce-o înșeală cu care-i iese înainte!...” (I.L. Caragiale, IV, 302) Când relația de dependență se exprimă prin prepozițiile cu și fără sau prin pronume relative precedate de aceste prepoziții, identitatea specifică a complementului sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență în împletire cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relative precedate de aceste prepoziții, identitatea specifică a complementului sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență în împletire cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]