2,825 matches
-
veridice, îl consideră pe Rahmaninov descendent al Elenei Voloșanca, fiica lui Ștefan cel Mare căsătorită cu fiul lui Ivan cel Groaznic. Cei doi au avut un fiu, însă acesta a murit în adolescență. Copilăria și-a petrecut-o într-un conac. Fiind crescut de mama sa, era dus de această la cântări ortodoxe ruse, din care mai tarziu s-a inspirat în opera să.
Serghei Rahmaninov () [Corola-website/Science/309727_a_311056]
-
XVIII-lea și cuprinzând trei părți: Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc și Muntenimea de Sus. Pe atunci, actualul Bulevard Carol I (Copou) se numea Podul Verde, căci trecea printre vii, grădini și livezi străpunse, ici colo, de acoperișul unui conac boieresc. Între anii 1833-1834, din inițiativa marilor boieri și a Eforiei orașului Iași, a avut loc amenajarea unei grădini publice în Iași, cunoscută astăzi sub denumirea de Parcul Copou și amplasată la acea dată pe locul fostei stații de poștă
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
Trei dintre acestea sunt situri arheologice situl de „la Ceair”, ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului aparținând culturilor Glina și Tei și una din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl de pe malul sudic al lacului Căldărușani, în zona conacului Hagi Tudorache și a bisericii Sfânta Vineri, ce cuprinde așezări din Epoca Bronzului, secolele al V-lea&al VI-lea e.n. și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea; și situl aflat la nord-est de primărie, ce cuprinde o așezare
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
ansamblul fostei curți a stolnicului Constantin Cantacuzino, construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și transformat în secolul al XIX-lea, monument istoric de interes național, clasificat drept monument de arhitectură. El cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (construită în 1691), conacul și zidul de incintă. În afara acestuia, în comună se mai află alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice. Unul este curtea domnească a
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
singură clădire nefolosită pe marginea șoselei DN2. Cinci obiective din comuna Zărnești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, patru ca situri arheologice și unul ca monument de arhitectură. Monumentul de arhitectură este conacul Marghiloman din centrul satului Fundeni, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) descoperită în vatra
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Celelalte douăsprezece sunt clasificate că monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
douăsprezece sunt clasificate că monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Golească; biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Golească; biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea), ultimele trei din satul Vadu Lat.
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Golească; biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea), ultimele trei din satul Vadu Lat.
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Golească; biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea), ultimele trei din satul Vadu Lat.
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
postul de poliție. De asemenea, avea în proprietate două mașini, un Ford și un Buick, șase trăsuri, dintre care două cu monturi de argint, după cum se arată în inventarul amintit, biserica satului și parcul din jur. Mai dispune de un conac, trei mori, din Cioplești, Văleni și Moreni, dependințele și instalații aferente activităților agricole, grajduri, cotețe, un atelier de reparații, o instalație de irigații și o uzină electrică. A fost promovat apoi în funcția de mareșal al Curții Regale, funcție ce
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
Celelalte zece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Anghel Ciocea, Alexandru Ciurilă și Gheorghe O. Ene (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dumitru Ionescu (prima jumătate a secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele conacului Nae Gaftoi (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Eufrosina Săcuiu (1898), Constantin N. Manolică (începutul secolului al XX-lea), Maria Ciobanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Sevasta Zârnă și Ana Onea (începutul secolului al XX-lea), ultimele șase din satul
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
rest, două alte obiective din comună mai sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1909); și (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), aflată lângă fostul conac Cantilli și fost sediu CAP din satul Ploieștiori.
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
Szendok", 1630 "Nagy-Szurduk", 1733 "Szurduk", 1850 "Szurdok", "Szurduku", 1854 "Szurduk", "Surduc", 1930 "Surduc", 1966 "Surduc". Destinul comunei este legat de existența pe teritoriul acesteia a Castelului Jósika. În secolul al XVII-lea, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas aproape nimic. Conacul este transformat în castel în secolul al XIX-lea, când ajunge în posesia familiei Jósika. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost scriitorul
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Surduc". Destinul comunei este legat de existența pe teritoriul acesteia a Castelului Jósika. În secolul al XVII-lea, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas aproape nimic. Conacul este transformat în castel în secolul al XIX-lea, când ajunge în posesia familiei Jósika. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost scriitorul Miklós Jósika. Născut în 1794 la Turda, și-a petrecut o parte din viață
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
până când a murit, cu peste treizeci de ani mai târziu. I-a fost refuzat accesul la copii și la tatăl ei, i s-a interzis să se recăsătorească și i s-a permis numai să se plimbe neînsoțită în curtea conacului. Avea un venit, servitori, și a fost lăsată să meargă într-o trăsură în afara castelul ei, deși sub supraveghere. Ernest Augustus a murit la 23 ianuarie 1698 lăsîmd toate teritoriile sale lui George cu excepția teritoriului de Osnabrück pe care-l
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
operă a diavolului. Întoarsă la Foligno, Angela s-a hotărât să trăiască în sărăcie, în conformitate cu învățătura Sfântului Francisc. De data aceasta și-a vândut pământurile și casele, a renunțat la îmbrăcămintea de lux și la bijuterii. A renunțat și la conacul ei, "Casaleum", cea mai frumoasă proprietate a ei, situată în vecinătatea orașului. Fratele Arnolo a îndemnat-o pe Angela să intre în "Ordinul terțiar al Sfântului Francisc", numit și "Ordinul penitenților" ("Ordo Poenitentium"). Tendința spre un mod de viață penitent
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
din românele sale sunt: burghezia comercială din Porto, cea rurală și mării proprietari absenteiști. Opera: "Uma Família Inglesa", "Aș Pupilas do Senhor Reitor" (Pupilele d-lui Rector), "A Morgadinha dos Canaviais" (Moștenitoarea stufăriei), "Os Fidalgos da Casă Mourisca" (Nobilii de la conacul maur). Pe la jumatatea secolului al XIX-lea în Franța se manifestă o reacție împotriva romantismului, mai ales împotriva unui anumit fals idealism și a înfrumusețării fanteziste a realității. Expresia majoră a acestei critici la adresa romantismului se află în românul Madame
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Ioan Botezătorul". În fiecare an, la data de 27 martie, cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România, în biserica Parohiei Bârnova, este oficiat un parastas de pomenire a ctitorilor, Ion Inculeț și familia sa. În apropierea bisericii se află vechiul conac al familiei Inculeț, transformat în casă memorială. În prezent, începând din anul 2001, terenul de 2,5 hectare, împreună cu casa boierească și biserica "Sf. Ioan Botezătorul" formează Centrul "Ion Inculeț" al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. În anul 2001, s-au
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
este un conac care se află în satul Bârnova din județul Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
află în satul Bârnova din județul Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
pe valea pârâului Bârnova, principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul său. Conacul respectiv a devenit o reședință de vară, unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un lăcușor cu stuf și papură, unde se pescuia
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul său. Conacul respectiv a devenit o reședință de vară, unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un lăcușor cu stuf și papură, unde se pescuia odinioară. Pe teritoriul domeniului
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
a fost moștenit de către cei doi copii, Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț. După moartea părinților lor, epitrop general al averii soților Inculeț a devenit Gheorghe Tătărescu, iar administrator colonelul Vladimir Sachelarie. Cei doi copii au construit în curtea conacului Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, unde au fost reînfumate la data de 7 iunie 1942, rămășițele pământești ale lui Ion Inculeț și ale Ruxandei. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1947. În anul 1946, cei doi copii ai
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]