3,668 matches
-
prisma convingerilor sale. Viziunea sa, aparent utopică, mai ales sub aspectul organizării sociale, rezultă din analiza atentă a evoluției istorice a societăților umane și a eșecurilor diferitelor metode folosite. El demonstrează că la originea acestei stări de fapt stă natura conflictuală a omului, generată de instinctele sale bazale, care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație În spiritul moralității creștine. În acest context dezavuiază „omul modern” creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa) care Îl
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asupra relației medic-pacient, sau sistem medical și colectivitate, afectând În ultimă instanță responsabilitatea medicală. Caracterul caritabil al medicinii a Început să pălească, rațiunile economice au Început să fie dominante, ceea ce a pus până la urmă medicul și pacientul Într-o situație conflictuală, atât În mod direct, cât și prin instituțiile care-i reprezintă, recte sistemul medical și instituția pacientului (asociații de pacienți), massmedia și diverse structuri guvernamentale și nonguvernamentale etc. Se vorbește tot mai mult despre relația medic-pacient ca fiind În criză
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de operații nenecesare cu mii de decese și 1,5 milioane de spitalizări pentru efectele adverse ale unor medicamente prescrise pentru diferite scopuri medicale nenecesare. Eludarea fortuită a principiilor fundamentale În relația medic-pacient Desigur aceste realități aveau să adâncească starea conflictuală dintre sistemul medical și societate și implicit dintre medic și pacient. În fapt această stare conflictuală avea să scoată În evidență până la urmă abandonarea principiilor care au făcut de-a lungul secolelor din medicină o știință umanistă. Prin această renunțare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale unor medicamente prescrise pentru diferite scopuri medicale nenecesare. Eludarea fortuită a principiilor fundamentale În relația medic-pacient Desigur aceste realități aveau să adâncească starea conflictuală dintre sistemul medical și societate și implicit dintre medic și pacient. În fapt această stare conflictuală avea să scoată În evidență până la urmă abandonarea principiilor care au făcut de-a lungul secolelor din medicină o știință umanistă. Prin această renunțare mai mult sau mai puțin fortuită s-a ajuns la o transformare relațională orientată către eficiență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adult sau copil), sau sistem medical și colectivitate, afectând În ultimă instanță responsabilitatea medicală. Caracterul caritabil al medicinii a Început să pălească, rațiunile economice au Început să fie dominante, ceea ce a pus până la urmă medicul și pacientul Într-o situație conflictuală, atât În mod direct, cât și prin instituțiile care-i reprezintă, recte sistemul medical și instituția pacientului (asociații de pacienți etc.), massmedia și diverse structuri guvernamentale și nonguvernamentale etc. Situația devine mai evidentă la copil a cărui abordare presupune cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dinamica demografică o face din ce În ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuții impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor În cadrul funcțiilor sociale, ceea ce În fapt conduce la tentativa tot mai evidentă de recuperare a capacităților productive ale vârstnicului. 2. Modelul conflictual pune În fapt față În față generațiile tinere, active, cu cele vârstnice mai puțin active sau inactive, utilizând drept criteriu inegalitatea biologică și socială. Principiul acestei concepții este că lupta, competiția și conflictul Între grupele de vârstă antrenează schimbări sociale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
utilitatea acestei categorii sociale grație experienței, competenței și eficienței muncii prestate, folosind ca argument faptul că marile realizări În domeniul artei, științei și culturii aparțin În marea lor majoritate senectuții. Marele defect al acestei abordări este faptul că alimentează stări conflictuale prin acceptarea conflictului ca tendință naturală, valabilă și la om ca la orice ființă viețuitoare. Folosește ca principiu interesul diferit al generațiilor ca sursă de conflict, iar ceea ce este cel mai nociv este faptul că asimilează conflictul dintre generații luptei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de exemplu, satisfacerea instinctului se realizează prin asigurarea nevoilor de oxigen, apă și substanțe nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale) provenite din alimentație. Pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de violență este și instinctul de reproducere, instinct care stă la baza tendinței de apropiere și coabitare Între doi indivizi de sex opus. La vârsta adolescenței și la cea de adult tânăr acest instinct poate degenera oricând Într-o stare conflictuală, cel puțin pentru ultimele două etape (selecția sexuală și dragostea sexuală), pentru că alegerea irațională (prima etapă) nu pare să aibă nici o conotație agresivă. Ceea ce este foarte important aici, este faptul că această latură instinctuală a existenței individuale este la originea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Însăși societatea s-a structurat În formațiuni statale, În care funcțiuni diferite sunt Îndeplinite de structuri diferite, iar atunci când funcționează În deplină armonie realizează pacea socială. Fără Îndoială că și În universul familial, ca și În cel social, apar situații conflictuale generate de neajunsuri materiale, neînțelegeri privind prioritățile În plan familial, la modul de realizare a unor atribuții, situații care pot genera stări tensionale ce pot degenera uneori În violență. Al doilea (instinctul de proprietate) apare ca o necesitate Înscrisă În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
iertat și, nu moartea păcătosului vrem, ci Îndreptarea lui. În concluzie: am putea spune că din punct de vedere biologic la originea violenței stau; nesatisfacerea instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi stressul și alimentația). Simplificând lucrurile putem spune că fiecare individ
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
agresiv sau violent, pentru că este un tip liniștit, interiorizat, meditativ, socializează mai greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale pe care le evită sistematic. de asemenea temperamentul flegmatic nu este conflictual prin structură, pentru că el privește lucrurile cu detașare, chiar de sus, până la dispreț. Este un tip calm, calculat și echilibrat, nu se angajează În dispute decât interesat, nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale pe care le evită sistematic. de asemenea temperamentul flegmatic nu este conflictual prin structură, pentru că el privește lucrurile cu detașare, chiar de sus, până la dispreț. Este un tip calm, calculat și echilibrat, nu se angajează În dispute decât interesat, nu socializează decât În cercuri limitate, evită stările conflictuale pe care le tratează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
temperamentul flegmatic nu este conflictual prin structură, pentru că el privește lucrurile cu detașare, chiar de sus, până la dispreț. Este un tip calm, calculat și echilibrat, nu se angajează În dispute decât interesat, nu socializează decât În cercuri limitate, evită stările conflictuale pe care le tratează cu superioritate și deferență. colericul la rândul său este dimpotrivă o structură activă, neliniștită, mereu În căutare de oportunități. Se expune stărilor conflictuale și chiar le creează pentru că nu rareori contrariază prin atitudine pe cei din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
angajează În dispute decât interesat, nu socializează decât În cercuri limitate, evită stările conflictuale pe care le tratează cu superioritate și deferență. colericul la rândul său este dimpotrivă o structură activă, neliniștită, mereu În căutare de oportunități. Se expune stărilor conflictuale și chiar le creează pentru că nu rareori contrariază prin atitudine pe cei din jur. Cochetează cu inițiativa, curajul și tupeul. Cu toate acestea nu se angajează În conflicte și Încearcă pe cât posibil să le evite. de aceeași factură comportamentală este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin atitudine pe cei din jur. Cochetează cu inițiativa, curajul și tupeul. Cu toate acestea nu se angajează În conflicte și Încearcă pe cât posibil să le evite. de aceeași factură comportamentală este și tipul sangvin, dar spre deosebire de coleric, sangvinul este conflictual prin tot ceea ce face, creează conflicte și se angajează indiferent de consecințe. Sunt curajoși, plini de inițiative, creativi, dar devin turbulenți și conflictuali prin insistență și perseverență. Desigur Între aceste forme există o paletă largă de stări intermediare care pot
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
posibil să le evite. de aceeași factură comportamentală este și tipul sangvin, dar spre deosebire de coleric, sangvinul este conflictual prin tot ceea ce face, creează conflicte și se angajează indiferent de consecințe. Sunt curajoși, plini de inițiative, creativi, dar devin turbulenți și conflictuali prin insistență și perseverență. Desigur Între aceste forme există o paletă largă de stări intermediare care pot spori procentul celor a căror temperament și atitudine pot da naștere sau pot Întreține stări conflictuale care să genereze violență. Dincolo de orice alte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de inițiative, creativi, dar devin turbulenți și conflictuali prin insistență și perseverență. Desigur Între aceste forme există o paletă largă de stări intermediare care pot spori procentul celor a căror temperament și atitudine pot da naștere sau pot Întreține stări conflictuale care să genereze violență. Dincolo de orice alte considerente și temperamentul, ca și instinctele, trebuie considerate ca un dat natural, moștenit, transmis din generație În generație, asupra căruia nu se poate interveni decât prin educație. Sediul lor se află În talamus
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care la rândul său se poate adăuga cauzelor ce pot genera violența, măcar și prin faptul că aceștia au tendința de a deveni intoleranți, critici vehemenți și chiar adversari agresivi, desigur la cote diferite În funcție de temperamentul lor. Conflictul și starea conflictuală Din cele de mai sus rezultă că de fapt la originea violenței stă starea conflictuală care oricând poate degenera În conflict, iar În ultimă instanță ambele nu sunt altceva decât rezultatul nesatisfacerii sau abaterii de la destinația a instinctelor. La acestea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
faptul că aceștia au tendința de a deveni intoleranți, critici vehemenți și chiar adversari agresivi, desigur la cote diferite În funcție de temperamentul lor. Conflictul și starea conflictuală Din cele de mai sus rezultă că de fapt la originea violenței stă starea conflictuală care oricând poate degenera În conflict, iar În ultimă instanță ambele nu sunt altceva decât rezultatul nesatisfacerii sau abaterii de la destinația a instinctelor. La acestea se asociază deopotrivă modalitatea particulară și individuală de a percepe și a reacționa la o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nesatisfacerii sau abaterii de la destinația a instinctelor. La acestea se asociază deopotrivă modalitatea particulară și individuală de a percepe și a reacționa la o situația dată, ce ține de temperament și sentimentul frustrării. Ori, pentru că atât conflictul cât și starea conflictuală, dar mai ales răspunsul la aceste realități țin de natura umană, aceste stări pot fi considerate ca imposibil de eradicat. Prin urmare putem afirma fără teama de a greși că omul prin structură și mod de manifestare este conflictual, conflictuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
starea conflictuală, dar mai ales răspunsul la aceste realități țin de natura umană, aceste stări pot fi considerate ca imposibil de eradicat. Prin urmare putem afirma fără teama de a greși că omul prin structură și mod de manifestare este conflictual, conflictuală de altfel cum este și societatea pe care o formează. Se poate cel mult spera la o diminuare a stărilor conflictuale, la o atenuare a lor până acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflictuală, dar mai ales răspunsul la aceste realități țin de natura umană, aceste stări pot fi considerate ca imposibil de eradicat. Prin urmare putem afirma fără teama de a greși că omul prin structură și mod de manifestare este conflictual, conflictuală de altfel cum este și societatea pe care o formează. Se poate cel mult spera la o diminuare a stărilor conflictuale, la o atenuare a lor până acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel Încât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Prin urmare putem afirma fără teama de a greși că omul prin structură și mod de manifestare este conflictual, conflictuală de altfel cum este și societatea pe care o formează. Se poate cel mult spera la o diminuare a stărilor conflictuale, la o atenuare a lor până acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel Încât maxima latină „homo homini lupus” sau afirmația lui Hobes „omnia belum contra omnes” să nu-și mai găsească locul ceea ce din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]