2,206 matches
-
adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a gândi să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: "O veveriță mică, cu șorț pe sub bărbie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: ,, O să-mi adun provizii prin scorburi de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbi, domnule, mi, departe. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor pare, bei și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o propoziție subiectivă și un verb la diateza reflexivă. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului urma, un enunț cu omofonul cuvântul cea și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
84; Miller, 1956, p. 68 etc. 7 Cf. Ducrot & Schaeffer, 1996, pp. 251-253. 8 Am avut în vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual, cuvinte precum dar, par, iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual, cuvinte precum dar, par, iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
șase categorii de variabile care, odată operaționalizate și analizate, pot oferi o bază pentru construirea scenariilor și chiar pentru predicții limitate. Este vorba de variabile care pot influența sau chiar determina anumite aspecte ale viitorului și care, odată privite În conjuncție „oferă o imagine schițată a posibilelor dezvoltări sau tendințe de evoluție” (Kahn, 1973, p. 134). Cele șase categorii au fost construite având În minte, explicit, gradele lor de predictibilitate: 1) variabile relativ stabile: clima, topografia, limba, religia, caracterul național, instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
grup terorizează un alt grup, așa cum s-a întâmplat de atâtea și atâtea ori de-a lungul istoriei, să fie exclusă din sfera politicii. Nu există, în orice caz, nicio modalitate consistentă de a susține o astfel de distincție în conjuncție cu celelalte două teze afirmate de realiști: 1) teza că politica este o sferă autonomă de sfera moralității; și 2) teza că politica este caracterizată de lupta neîncetată și feroce pentru putere. Dacă aceste două teze sunt adevărate, așa cum realiștii
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
reactanți cu un antigen carbohidratat, α-Gal, exprimat pe celule endoteliale ale majorității speciilor de mamifere. Specia umană și primatele lumii vechi sunt de fapt animale knock-out naturale pentru necesara genă a galactozil-transferazei și, ca urmare, produc anticorpi anti-Gal care în conjuncție cu complementul, distrug endoteliul vaselor grefei. În prezent, nu pot fi transplantate la om organe solide de porc, deoarece acestea pot prezenta un risc mai înalt față de terapiile celulare, de a fi cărăușii unor virusuri patogene, încă necunoscute. Dar, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții, fraze sau enunțuri, pot fi corelate și integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică noțiuni, judecăți sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61). Din definițiile date mai sus consistenței rezultă că aceasta se regăsește sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61). Din definițiile date mai sus consistenței rezultă că aceasta se regăsește sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care enunțurile sunt comparate - în ce privește
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor), atunci, conform definiției principiului noncontradicției conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil A și non-A, și dacă A este adevărat, atunci non-A este fals, cu necesitate, iar conjuncția logică specifică: conjuncția unui șir de propoziții
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
definiției principiului noncontradicției conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil A și non-A, și dacă A este adevărat, atunci non-A este fals, cu necesitate, iar conjuncția logică specifică: conjuncția unui șir de propoziții adevărate cu o singură propoziție falsă, fac ca întregul șir de enunțuri să fie fals. Acest lucru se întâmplă doar într-o logică în care adevărul nu cunoaște grade sau aproximări, căci, într-
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil A și non-A, și dacă A este adevărat, atunci non-A este fals, cu necesitate, iar conjuncția logică specifică: conjuncția unui șir de propoziții adevărate cu o singură propoziție falsă, fac ca întregul șir de enunțuri să fie fals. Acest lucru se întâmplă doar într-o logică în care adevărul nu cunoaște grade sau aproximări, căci, într-o logică care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o abordare “slabă” a consistenței / inconsistenței, chiar dacă o secvență discursivă este contradictorie și falsă, cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, condiție suficientă pentru a o face pertinentă. Acest fapt are la bază ideea că o conjuncție logică implică logic pe fiecare din membrii ei. În cazul în care o secvență discursivă conține două enunțuri contradictorii de forma: “Toate lebedele sunt albe...Iată o lebădă neagră”,inconsistența este explicită, chiar dacă presupune un proces inferențial de genul: “Dacă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările de specialitate semnalează prezența a numeroase cuvinte dispărute din uzul literar actual, a numărului mare de arhaisme lexicale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structura discursivă, de a realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de sens și de efecte asupra realului"114. Din perspectiva logicii, "articulațiile discursului retoric (discursul politic fiind o specie a acestuia) se manifestă în jocul combinatoriu dintre constantele și variabilele logice"115. Constantele logice operatorii logici precum negația, implicația materială, conjuncția, echivalența, disjuncția etc. se regăsesc la nivelul discursului, în calitate de conectori argumentativi și retorici. Identificarea structurii profunde a manifestărilor discursive din câmpul politicii se realizează prin raportare la logica predicatelor și la logica propozițiilor. Considerăm că investigarea logicii subiacente a limbajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat în Timpul, din 19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ierarhiei este un pas important în dinamica deconstrucției 190, introducând pe lângă un dialog critic și dorința de a regăsi și a revaloriza acel "ceva" care a fost ocultat de tradiția metafizicii occidentale, trecând apoi de la rejecția "nici nici" la folosirea conjuncției "și și", care nu anihilează tensiunea termenilor opuși, ci păstrează și revigorează alternativa. Din punctul meu de vedere, listele ce conțin formele de opoziție dintre cele două concepte își păstrează interesul sintetic și capacitatea de a oferi informații într-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
momente (reclamată de majoritatea exegeților drept emblematică pentru romanul proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]