15,474 matches
-
Partea I, nr. 1103 din 19 noiembrie 2021, instanța de contencios constituțional a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 alin. (6^1) din Legea nr. 51/2006. ... 42. Constatând că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 805 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 18 martie 2019, Decizia nr. 603 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 15 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266572]
-
prevadă că pot fi puse în executare silită. ... 21. În acest context, Curtea a amintit Decizia nr. 188 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 22 mai 2017, prin care a examinat constituționalitatea prevederilor similare cuprinse în art. 31 alin. (17) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, potrivit cărora factura emisă pentru furnizarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare constituie titlu executoriu, și a
DECIZIA nr. 15 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266572]
-
și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, instanța constituțională constatând constituționalitatea acestora. Prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, Curtea a reținut că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât nu intră sub incidența controlului de constituționalitate aplicarea și interpretarea legii, aceste atribuții fiind de resortul exclusiv al autorităților publice îndrituite în acest sens de lege și de Constituția României. ... 4. În subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere dispozițiile art. 8 alin.
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
prima instanță - Judecătoria Sectorului 1 a soluționat litigiul, mai exact de modalitatea în care aceasta a interpretat și a aplicat în speță dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016. ... 14. Or, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
prin critica formulată autorii excepției vizează modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 77/2016, soluționarea unei atare critici excedează competenței Curții care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii, în concret, la cauza dedusă judecății. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
de neconstituționalitate este întemeiată. ... 3. Având cuvântul asupra cererii de renunțare la excepția de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia. ... 4. Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului și nici cele privind recuzarea judecătorilor“, respinge cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate. ... 5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului
DECIZIA nr. 653 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266710]
-
formulată de Președintele României a condus la redeschiderea procedurii legislative și adoptarea unei soluții legislative în total dezacord cu motivele și rațiunile acesteia și la un rezultat imposibil de atins dacă ar fi fost respinsă. Forma legii deduse controlului de constituționalitate este consecința exercitării de către Președintele României a dreptului său constituțional de a formula cerere de reexaminare. Se arată că, la momentul exercitării acestei prerogative, Președintele României trebuie să aibă certitudinea și garanția că, în cadrul procedurii reexaminării, soluția legislativă
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
și înaintării unui raport. În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei menționate au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților raportul prin care au propus adoptarea legii în forma înaintată de Senat. În data de 20 decembrie 2022, legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării la cererea Președintelui României. ... 20. Cu referire la normele juridice de fond și de procedură incidente reexaminării legii ca urmare a cererii Președintelui României, consideră că dispozițiile art. 77 alin.
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
reexaminare formulate de Președintele României. Ca urmare, reexaminarea legii poate privi legea în ansamblul său ori doar anumite dispoziții ale acesteia. De asemenea, sub aspectul conținutului, cererea de reexaminare formulată de Președintele României poate viza atât aspecte de legalitate, de constituționalitate, cât și aspecte de oportunitate. Se susține că regulile procedurale aplicabile în această situație nu mai sunt reglementate la nivel constituțional, ci sunt norme infraconstituționale, prevăzute în regulamentele celor două Camere. ... 21. Președintele Camerei Deputaților apreciază că opiniile exprimate de
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
asupra obiecției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 35. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. ... 38. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
de neconstituționalitate a fost formulată de Președintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori, fiind, așadar, îndeplinită această primă condiție de admisibilitate. ... 40. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum se observă din fișa legislativă, legea supusă controlului
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori, fiind, așadar, îndeplinită această primă condiție de admisibilitate. ... 40. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum se observă din fișa legislativă, legea supusă controlului a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 31 octombrie 2022 și a fost trimisă spre promulgare la data de 9 noiembrie 2022. La
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
de Senat, ca primă Cameră sesizată, la data de 19 decembrie 2022, și de Camera Deputaților, Cameră decizională, la 20 decembrie 2022. În aceeași zi a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității, iar la 23 decembrie 2022 a fost trimisă spre promulgare. Prezenta sesizare formulată de Președintele României a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 30 decembrie 2022. Se observă, așadar, că sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată în termenul
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
nu a fost promulgată de Președintele României, astfel că obiecția de neconstituționalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiții. ... 41. În vederea analizării admisibilității prezentei sesizări cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului -, Curtea reține că obiectul criticilor îl constituie conținutul normativ al legii adoptate de Parlament, dar încă nepromulgate de Președintele României. ... 42. În consecință, Curtea Constituțională a fost
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
de Președintele României. ... 42. În consecință, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 43. Curtea observă că, la data de 9 noiembrie 2022, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
care trebuie să o promulge în cel mult 10 zile de la primire, nefiindu-i permisă o a doua cerere de reexaminare. Președintele poate, însă, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, să sesizeze Curtea Constituțională pentru controlul de constituționalitate al legii (Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013). ... 51. În cauza de față, analizând forma legii trimisă inițial spre promulgare la data de 9 noiembrie
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-și însuși
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
din același act normativ enumeră acest domeniu printre cele reglementate prin lege organică. ... 6. Consideră că, prin reglementarea criticată, legiuitorul a eliminat protecția constituțională a dreptului consacrat de art. 41 alin. (2) din Constituție, excluzându-l de la controlul de constituționalitate. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, potrivit cărora actele administrative prin care s-a refuzat încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite sau speciale nu pot constitui obiect
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, potrivit cărora actele administrative prin care s-a refuzat încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite sau speciale nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. ... 7. În critica pe care o formulează, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, Decizia nr. 392
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 29 din Legea nr. 263/2010, critica de constituționalitate vizează doar alin. (1). Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: – art. 19 alin. (2) din Legea nr. 19/2000: „(2) Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
a) din Legea nr. 263/2010, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, incidente în
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, incidente în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. ... 14. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
3) lit. p) potrivit căreia prin lege organică se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018, Decizia nr. 850 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]