2,127 matches
-
grands, leș cheveux très noirs. Să robe dessinait nettement leș plénitudes fermes de șa chair" [Maupassant, Une pârtie de campagne în La parure et autres contes parisiens, p.186]. 306 Olivier Bertin își aduce aminte despre prima impresie produsă de contesă de Gulleroy: "Or, comme îl était à la mode et faisait des visites à la façon d'un simple homme du monde, îl aperçut un jour, chez la duchesse de Mortemain, une jeune femme en grand deuil, sortant alors qu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin, sunt asemănate cu efectul pânzelor impresioniștilor, ale căror subiecte sugerează impresii diferite în funcție de orele zilei: "Elle connaissait și bien l'action des toilettes enfiévrantes du soir et des molles toilettes sensuelles du matin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesa Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la toate aceste exemple ilustre, fie și pentru că Plutarh, Boswell și Aubrey au fost considerabil mai binevoitori cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
după P. Engelmann, op. cit. p. 12. 52a Este de presupus că și în acest pas al vieții sale Wittgenstein a fost influențat de Tolstoi. În vremea când preda copiilor de țărani, în școlile pe care le înființase, Tolstoi îi scria contesei Alexandra Tolstoi: „Atunci când intru în școală și văd mulțimea de copii zdrențăroși, murdari, slabi, cu ochii lor strălucitori și plini atât de des de o expresie angelică, se ridică în mine un sentiment de panică și oroare, aidoma aceluia resimțit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
preluată de către un scriitor recunoscut și republicată, două secole mai târziu. După moartea prematură a prințului Henric, preferatul regelui a primit funcția de Secretar de încredere al regelui. Pentru a complica și mai mult situația, Carr s-a îndrăgostit de Contesa de Essex, cu care s-a și căsătorit, cheltuielile de nuntă fiind suportate de rege. Infidelitatea contelui nu s-a rezumat numai la noua soție și la rege. Cea mai notabilă relație amoroasă a avut-o cu scriitorul Thomas Overbury
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
după P. Engelmann, op. cit. p. 12. 52a Este de presupus că și în acest pas al vieții sale Wittgenstein a fost influențat de Tolstoi. În vremea când preda copiilor de țărani, în școlile pe care le înființase, Tolstoi îi scria contesei Alexandra Tolstoi: „Atunci când intru în școală și văd mulțimea de copii zdrențăroși, murdari, slabi, cu ochii lor strălucitori și plini atât de des de o expresie angelică, se ridică în mine un sentiment de panică și oroare, aidoma aceluia resimțit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pref. Corneliu Popescu, București, 1991; Cocorii, București, 1942; Versuri alese, București, 1943; Nuvele, pref. I. Manole, București, 1952; Scrieri alese, îngr. și pref. Margareta Feraru, I-II, București, 1967; Poezii, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1984. Traduceri: Paul Bourget, Contesa de Candale. Simona, București, 1886; Balzac, Liturghia ateului, București, 1911, Neamul Marana, București, 1916, Jupân Cornelius, București, [1943]; Vicente Blasco Ibañez, În pădurea de portocali, București, 1913, Coliba blestemată, București, 1918, Floare de mai, București, 1919, Flămânzii. La Horda, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria de a se înmulți, florile "cîntă", greierii răgușesc de voluptatea scârțâitului. Cezara cuprinde filozofia practică a poetului. Contesa Cezara e o instinctuală impulsivă care nu poate fi constrânsă la o căsătorie de convenție cu un om bătrân. Ea își alege, după un examen fizic, ca soț, putem spune, natural, pe călugărul Ieronim, căutîndu-l într-o insulă edenică. Schivnicia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
risipește gheața! Pre Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața Poemele în proză ale lui Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pian del Carpine, predicator în latină și lombardă; germanul Barnaba, distins predicator în lombardă și germană; Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino; preoții Iacob și Walter; diaconul Palmerio; fratele diacon Giordano din Giano și câțiva frați laici, și anume: germanul Benedict din Soest, Henric din Suabia și mulți alții al căror nume nu mi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fel de proprietate, ea a intrat în posesia orașului, care o oferea spre folosință fraților după bunul lor plac. Ei au fost susținuți în mod deosebit de domnul Simone de Langton, arhidiacon de Canterbury, de domnul Henry de Sandwich și nobila contesă care ducea o viață de anahoret la Hakyngton. Ea i-a ajutat în toate, ca o mamă pe propriii fii, atrăgând față de ei în mod ingenios stima principilor și prelaților, asupra cărora avea o mare influență. 22. Domnul Ioan Iwyn
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Traduceri: Serge Doubrovsky, De ce noua critică?, pref. Romul Munteanu, București, 1977; Romul Munteanu, Les Métamorphoses de la critique européenne moderne, București, 1981 (în colaborare cu Radu Toma); Doamna de Lafayette, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, îngr. și introd. trad., București, 1984 (în colaborare cu Demostene Botez); Marguerite Duras, Émily L., pref. trad., București, 1990; Bernard- Henri Lévy, Ultimele zile ale lui Charles Baudelaire, pref. trad., București, 1993. Repere bibliografice: Ileana Mihăilă, Contributions à
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cicero 1001 1973 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PĂTLĂGELE VINETE - Solanum melongena L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Grupa de �� (radierii) maturitate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amurg 1029 1994 b stm Andra 1029 1999 H, sl tm Contesă 1029,1031 1994 b stm Daniela 1029 1999 sl stm Drăgaica 1033 1991 2001 nsl, b tm Fabina 2028 2000 H stm Kecskemeti Lila 2073 2003 stm Long Violet 2052 1999 std Lucia 1029 1992 2002 b stm Niculina 1072
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Abatele Fetel 1037 1999 X-XII Aniversare 1053 1975 1999 IX-XI Argessis 1037 1985 2001 VIII Aromata de Bistrița 1040 1973 2003 VIII Bella di Giugno 1037 1979 2000 VII Carpica 1037 1989 VIII Conference 1037 1957 1999 IX-XI Contesă de Paris 1037 1999 XII-III Corina 1053 2003 X Cure 1037 1999 XII-III Daciana 1037 1989 VII Doina 1042 1979 2000 IX Ervinia 1037 2003 X-XII Euras 1053 1994 III-IV(V) Favorită lui Clapp 1037 1999 VIII Getica 1037 1994
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
236 Louise de La Vallière • Athénaïs de Montespan • Madame Roi Soleil / Doamna de Maintenon • Marchiza de Pompadour • Doamna du Barry • Maria Antoaneta • Rose-Thérèse Cabarrus Tallien • Ecaterina cea Mare • Joséphine • Emma Hamilton • Georges Sand • Lola Montez • Harriet Howard • Cora Pearl • Virginia Oldoini / Contesa de Castiglione (111) Maria Catargi-Obrenovici • Blanche Delacroix / de Vaughan • Katharina Schratt • Alice Keppel • Isadora Duncan • Tzu Hsi / Ci Xi • Sadayakko • Taka Isoda • Mata Hari • Caroline Otéro / La Belle Otéro • Lilly Langtry • Colette • Edith Piaf • Martha Bibescu • Elena Lupescu • Josephine Baker
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cardinalul și-a adus cei zece nepoți (trei băieți și șapte fete) pentru a le trasa un viitor în lumea aristocratică franceză. Una dintre nepoatele Mancini (Laura, Olimpia, Ortensia, Marianna), Maria a aspirat la o poziție mai înaltă, decât de contesă sau ducesă, la aceea de regină. Maria Mancini a sosit la Paris la nici paisprezece ani împliniți, cu imaginația aprinsă de lectura romanelor. Nu se remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
său, Rochelle, unde era guvernator. Cu toate opreliștile, cei doi îndrăgostiți se întâlneau în taină. Pentru a-l vindeca de pasiune pe rege, cardinalul i-a plasat-o în sfera nevoii de admirație și adorație pe sora mai mare căsătorită, contesa de Soissons. Maria a fost trimisă în Italia și destinul ei a fost legat, prin căsătorie, de principele de Colonna, Lorenzo Onofrio. Maria s-a îndrăgostit de tânărul principe, împreună au avut trei băieți. Brusc, probabil saturată de încorsetarea obligațiilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, de conspirație împotriva cardinalului de Richelieu, însoțit voluntar de a doua sa soție, Jeanne de Cardillac, s-a născut o fetiță Françoise d'Aubigné. Copila a fost luată și crescută de o mătușă și apoi a intrat sub tutela contesei de Neuillan care a tratat-o ca pe o rudă săracă, ceea ce corespundea realității. Un timp a fost dusă la o mânăstire pentru a fi educată. Tânăra a ales între a merge a doua oară la mânăstire și căsătorie, căsătoria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
codoașă. Doamna du Barry (1743-1793) O bucătăreasă frumoasă și cu nuri din casa unor bancheri a născut o fetiță dintr-o relație cu un călugăr, fetița s-a numit, după mamă, Jeannne Bécu ce va deveni, în condiții dubioase, doamna contesă du Barry. Fetița a crescut câțiva ani în preajma mamei care-și completa veniturile din relații multiple cu bărbații. O cunoștință a mamei a încredințat-o pe copila Jeanne unei mânăstiri unde și-a cizelat exprimarea, a învățat literatură, și-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-lea (1715-1774), dar originea modestă o împiedica să ajungă la Curtea suveranului. Contele du Barry, amantul ei, era căsătorit oficial și i-a plasat-o pe Jeanne fratelui său, Guillaume, sărac material și cu duhul, dar a dobândit titlul de contesă du Barry, ceea ce i-a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic al XV-lea și, în 1769, a devenit, pentru șase ani, amanta oficială a regelui. Norocoasa contesă participa la audiențe, la spectacole, la dineuri, intermedia numiri ori destituiri de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
său, Guillaume, sărac material și cu duhul, dar a dobândit titlul de contesă du Barry, ceea ce i-a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic al XV-lea și, în 1769, a devenit, pentru șase ani, amanta oficială a regelui. Norocoasa contesă participa la audiențe, la spectacole, la dineuri, intermedia numiri ori destituiri de demnitari, îl însoțea pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
exemplu, din partea lui Voltaire. Surorile regelui se solidarizau în a o denigra pe doamna du Barry în fața Mariei Antoaneta, viitoarea soție a regelui Ludovic al XVI-lea și regină care, un timp, i-a respins compania. S-a străduit ambițioasa contesă să primească din partea viitoarei regine câteva cuvinte, a încercat să-i cumpere bunăvoința cu cadouri. Suveranului însă îi plăceau firea ei, dezinvoltura cu care își purta hainele somptuoase și bijuteriile, rafinamentul cu care amenaja interioarele și era primit în Micul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de doamna de Pompadour căreia i-a succedat ca poziție de curtezană. Simpatizanții ei apreciau naturalețea, jovialitatea și intenția de a răspunde solicitudinii altora. În aprilie 1774, suveranul s-a îmbolnăvit de variolă și, sub presiunea apropiaților, i-a cerut contesei du Barry să părăsească palatul. Și-a chemat confesorul să se spovedească spre a i se ierta păcatele, după care a intrat în lumea umbrelor. Succesorul, Ludovic al XVI-lea (1774-1792) și Maria Antoaneta au exilat-o pe contesă la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]