2,136 matches
-
examinează asocierea dintre două variabile categoriale (nominale). Relația dintre două variabile nominale este de obicei reprezentată printr-un tabel de contingență, în care pe linii se găsesc categoriile uneia dintre variabile, iar pe coloane categoriile celeilalte variabile. Analiza tabelului de contingență presupune calculul și examinarea frecvențelor relative pe linii și pe coloane (adică profilurile categoriilor, pe linii și pe coloane) și stabilirea asocierii sau independenței variabilelor prin testul care folosește statistica χ2. Atunci când datele prezintă un grad ridicat de complexitate (cele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
non-liniare. Metoda este folosită aproape exclusiv pentru explorarea și descrierea datelor. Este adesea descrisă ca o metodă care nu are la bază un model (cum are, de exemplu, analiza factorială). De asemenea, în afară de cerința ca datele (frecvențele din tabelul de contingență) să fie numere pozitive, nu există nici un fel de condiții impuse variabilelor sau naturii datelor. Totuși, atunci când alegem să facem oanaliză de corespondență, înseamnă că ne concentrăm asupra asocierii dintre variabile. Astfel, aceasta - existența unei asocieri între variabile - devine o
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
metrice pornind de la date măsurate pe cea mai puțin restrictivă scală de măsură (nominală). Al doilea avantaj este acela că, așa cum vom vedea în continuare, analiza de corespondență portretizează nu doar relațiile dintre variabile (rândurile și coloanele unui tabel de contingență), ci și relațiile dintre categoriile aceleiași variabile (categoriile reprezentate pe rânduri, respectiv categoriile reprezentate pe coloane). De exemplu, în cazul în care coloanele reprezintă atribute ale obiectelor, mai multe atribute așezate în proximitate arată că ele au profiluri similare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
comună a categoriilor aflate pe linii și pe coloane, care, astfel, sunt așezate într-un spațiu cu aceeași dimensionalitate. Logica analizei de corespondențătc "Logica analizei de corespondență" Analiza de corespondență realizează o descriere a datelor cuprinse într-un tabel de contingență, deslușind structura latentă a datelor prin reducerea dimensionalității lor și reprezentarea geometrică (vizuală) a categoriilor într-un spațiu metric. Analiza pornește de la un tabel de contingență, adică de la tabularea a două variabile nominale, una reprezentată pe linii, cealaltă pe coloane
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
corespondență" Analiza de corespondență realizează o descriere a datelor cuprinse într-un tabel de contingență, deslușind structura latentă a datelor prin reducerea dimensionalității lor și reprezentarea geometrică (vizuală) a categoriilor într-un spațiu metric. Analiza pornește de la un tabel de contingență, adică de la tabularea a două variabile nominale, una reprezentată pe linii, cealaltă pe coloane. Analitic, se prelucrează separat categoriile fiecăreia dintre variabile. În primul pas se calculează profilurile categoriilor primei variabile (frecvențele relative), care arată distribuția categoriilor celeilalte variabile în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru socializarea adultă și politică; vârsta; traiectoria politică anterioară. Voi folosi analiza de corespondență pentru a arăta cum se structurează Parlamentul (membrii Parlamentului) în funcție de partidul pe care îl reprezintă și centrul universitar unde au absolvit. Voi analiza deci tabelul de contingență dintre partid și centrul universitar, afișat în figura de mai jos. Tabelul 1 Tabelul de contingență pentru membrii Parlamentului României (1996-2000), după partid și centrul universitar unde au urmat studiile (N valid = 378) Între cele două variabile nominale există o
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
arăta cum se structurează Parlamentul (membrii Parlamentului) în funcție de partidul pe care îl reprezintă și centrul universitar unde au absolvit. Voi analiza deci tabelul de contingență dintre partid și centrul universitar, afișat în figura de mai jos. Tabelul 1 Tabelul de contingență pentru membrii Parlamentului României (1996-2000), după partid și centrul universitar unde au urmat studiile (N valid = 378) Între cele două variabile nominale există o asociere importantă. Toți coeficienții de asociere sunt semnificativ diferiți de zero la nivel 0,000 (hi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
centrul universitar unde au urmat studiile (N valid = 378) Între cele două variabile nominale există o asociere importantă. Toți coeficienții de asociere sunt semnificativ diferiți de zero la nivel 0,000 (hi pătrat=113,437, fi=0,548, coeficientul de contingență= 0,480, Cramer V= 0,274). Din tabel nu putem însă desluși care este forma acestei asocieri. O primă idee ne-o poate da profilul categoriilor (frecvențele relative), care ne indică similaritatea categoriilor. Astfel, profilul pentru categoria „PNȚ-CD” a variabilei
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
corespondențătc "Realizarea unei analize de corespondență" Așa cum am arătat înainte, analiza de corespondență este o metodă folosită în explorarea datelor, pentru deslușirea formei asocierii dintre două variabile nominale. Unul dintre rezultatele sale constă în „cuantificarea datelor calitative” din tabelul de contingență, prin reprezentarea categoriilor celor două variabile într-un spațiu metric. Singura condiție impusă datelor, inerentă naturii analizei, este aceea ca între categoriile de pe rânduri și de pe coloane să existe un grad oarecare de corespondență. Aceasta poate lua orice formă: similaritate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
două variabile, reprezentându-le într-un spațiu metric cu puține dimensiuni. Dată fiind lipsa constrângerilor și condițiilor de orice fel asupra datelor, avem o foarte mare libertate în ceea ce privește modul în care sunt construite variabilele. Analiza pornește de la un tabel de contingență, însă liniile și coloanele nu au semnificații predeterminate: de pildă, rândurile reprezintă obiecte și coloanele reprezintă atribute, cum se întâmplă în cazul analizei cluster. Ele pot fi atât obiecte, cât și atribute. Putem avea obiecte sau atribute atât pe linii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
vreunul, sunt descrise de atributele respective. Un respondent poate alege oricâte obiecte pentru un atribut, nu este limitat la unul singur (caracterizat în cea mai mare măsură de acel atribut) sau la un număr dat. În acest caz, tabelul de contingență va conține frecvența cu care fiecare obiect a fost descris cu fiecare atribut (de câte ori fiecare obiect a fost descris folosind fiecare atribut). Câteva observații legate de date sunt totuși necesare. Pentru a evita distorsiunile în reprezentare, categoriile celor două variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pătrat dintre categoria i și centroid (dintre punctul i și centroid), iar ri este masa punctului i. Inerția totală este direct legată de valoarea lui hi pătrat, astfel: χ2=Λ2N unde N este numărul total de observații din tabelul de contingență. Categoriile cu masă mică influențează inerția numai dacă se găsesc departe de centroid. Categoriile cu masă mare influențează inerția totală, chiar și atunci când sunt situate aproape de centroid. Analiza de corespondență, similar analizei factoriale care descompune varianța unui set de variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
1 dimensiuni ale unei soluții cu p dimensiuni explică suficient din inerție, putem să omitem ultima dimensiune și să ne oprim la primele p-1 dimensiuni. Fiecare punct (categorie a variabilelor reprezentate pe linii și pe coloane în tabelul de contingență) contribuie la inerție. Cele care contribuie substanțial la inerția unei dimensiuni sunt definitorii pentru dimensiune. Analiza produce valori ale măsurii contribuției fiecărei categorii la fiecare dintre dimensiuni. Valorile contribuției categoriilor la dimensiuni ne ajută la interpretarea dimensiunilor. În interpretarea rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
așezate la distanță. Analiza de omogenitate, cunoscută și ca analiză de corespondență multiplă, este similară analizei de corespondență prin aceea că analizează asocierea dintre variabile și atribuie valori numerice datelor calitative. Spre deosebire de analiza de corespodență, care prelucrează un tabel de contingență, analiza de omogenitate nu se limitează la două variabile, ci examinează mai multe variabile nominale. Analiza factorială și analiza componentelor principale. Metode multivariate prin care un set de variabile intercorelate este redus la un număr mic de variabile (factori latenți
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în păstrare sau custodie, debitori scoși din activ urmăriți în continuare, redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadență, precum și alte valori. (2) O categorie distinctă de elemente extrabilanțiere o reprezintă activele și datoriile contingențe. ... (3) Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a caror existența va fi confirmată numai prin apariția sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității. Un exemplu în acest sens îl reprezintă o creanța ce constituie obiectul unui litigiu în instanță, în care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert. Activele contingențe sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingențe nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
ce constituie obiectul unui litigiu în instanță, în care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert. Activele contingențe sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingențe nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția unor intrări de beneficii economice. Activele contingențe nu sunt recunoscute în situațiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina recunoașterea unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingențe nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția unor intrări de beneficii economice. Activele contingențe nu sunt recunoscute în situațiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina recunoașterea unui venit care să nu se realizeze niciodată. În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
deoarece acest fapt ar putea determina recunoașterea unui venit care să nu se realizeze niciodată. În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat la recunoașterea lui în bilanț. Activele contingențe sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul și venitul corespunzător vor fi recunoscute în situațiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. Dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
va recunoaște în bilanț o datorie contingenta, aceasta fiind prezentată în notele explicative. În situația în care o entitate are o obligație angajată în comun cu alte părți, partea asumată de celelalte părți este prezentată ca o datorie contingenta. Datoriile contingențe sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se considera că este necesară ieșirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaște, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
se considera că este necesară ieșirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaște, după caz, o datorie sau un provizion în situațiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului. (5) Datoriile contingențe se disting de provizioane prin faptul că: ... provizioanele sunt recunoscute că și datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece ele constituie obligații curente și este probabil ca vor fi necesare resurse care să incorporeze beneficiile economice pentru stingerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
provizioane prin faptul că: ... provizioanele sunt recunoscute că și datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece ele constituie obligații curente și este probabil ca vor fi necesare resurse care să incorporeze beneficiile economice pentru stingerea obligațiilor și datoriile contingențe nu sunt recunoscute că datorii, deoarece ele sunt: obligații posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligație curentă care poate genera o reducere de resurse care încorporează beneficii economice; obligații curente care nu îndeplinesc criteriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
generator al Universului, la rândul său menționat parodic în text prin sintagma "Autocosmosul infinit și inutil"121. Încântați de întrezărirea unei frânturi de sens în deconcertantul text urmuzian, căutăm și o logică a plasării unor astfel de considerații metafizice în contingența unor prozaice elemente descriptive și în economia impusă de lapidara triere a acestora, sugerată de punctele de suspensie și de sentențioasa încheiere a pasajului: "Restul nu prezintă nici o importanță." Totul se clarifică dacă observăm că operațiunea de aspectualizare se bazează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la rangul unei crime. Peisajul suferă că este tăiat salcâmul și-l denunță pe ucigaș (...). De aceea Salcâmul este de fapt un poem în proză dedicat sentimentelor simple dar adânc umane ale poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de până atunci, care înfățișa satul în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]