62,644 matches
-
asta. Tu ai puterea să-i arăți drumul cel mai potrivit. REGIZORUL: Și-l găsește singur, fii fără grijă. BUFONUL: Se poate. Tu ești regizorul, știi că se poate orice. (Rumoare care se apropie, răpăit de tobă. Intră toată lumea.) TOBOȘARUL (continuă să bată toba câteva clipe): Să asculte fiecare, / Mic și mare, / Fie prost sau învățat! S-ascultați, că-i de-ascultare! / Împăratul Prea-Nălțatul / M-a trimis s-adun tot satul, / Să dau știre tuturor / Că el cată-n lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la nas.) PAFNUTIE (fără să ridice capul): Ia seama, Sisoe, ia seama, nu le mai pune mâna la nas... Cel din dreapta are nărav de dă cu piciorul... SISOE: Asta n-o mai cred. La sfinția ta de ce nu dă? PAFNUTIE (continuă să joace): Pe mine mă cunoaște. SISOE: Ia să vezi cum mă cunoaște și pe mine! (îl apucă de nas pe cel din dreapta, mișcându-i încet capul într-o parte și în alta. Îi aliniază pe toți trei. Triumfător:) Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
abuz de încredere sau de funcție, dare și luare de mită, concurență neloială, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, obținere de foloase necuvenite etc.), au existat și s-au manifestat cu diverse extensii și intensități, din cele mai vechi timpuri. Fiind procese continue, aceste forme se manifestă și în prezent, practic în toate statele lumii și structurile sociale, indiferent de sistemul social sau de nivelul de dezvoltare economică, având perioade de acalmie și de recrudescență, în funcție de schimbările social-politice și de modul de abordare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
neîndeplinirii acestei obligații. D) Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. E) Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă, atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât și din punctul de vedere al managementului organizațional. F) Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
sau privatizării rapide în multe economii aflate în tranziție. În mod similar, tranzițiile politice pot eșua să declanșeze manifestarea activităților publice independent de controlul statului, de societatea civilă vibrantă. Numitorul comun al eșecului de reducere a corupției este reprezentat de continua penetrare a domeniului economic de politică. Cel mai vizibil simptom al acesteia este reprezentat de urmărirea câștigurilor materiale prin politică, mai degrabă decât prin activitatea comercială. Douglass C. North vede pericolul inerent dintr-o asemenea situație, care ar putea conduce
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
au făcut obiectul cercetării dihotomice a acestor doi actori. În ceea ce privește cea de a doua direcție de acțiune, trebuie spus că întărirea capacității administrative nu poate fi concepută fără o funcționare eficientă a administrației publice, iar o asemenea funcționare presupune adaptarea continuă a acestui sector prin strategii de lungă durată și prin îmbunătățirea cadrului legislativ. Propunerile referitoare la crearea unui corp profesionist de funcționari publici pot avea în vedere unele dintre următoarele obiective: Dezvoltarea<footnote www.anfp.gov.ro footnote> și implementarea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
stea la baza exercitării funcțiilor publice, fiind total inacceptabil pentru societate ca acestea să fie folosite în mod abuziv de cei care le exercită în scopul obținerii unor avantaje ori câștiguri necuvenite. În condițiile unui mediu al sectorului public în continuă schimbare, conflictul de interese reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă în practică sau poate determina unele persoane să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
recomandă deplasarea în sufragerie de unde, 4-5 metri mai hacana de incident, se poate viziona în siguranță după regula: „Nici usturoi n-ai mâncat...“. Se observă sub fereastra bucătăriei ouăle clefăite de câțiva maidanezi a căror speranță de viață e în continuă descreștere. De asemenea, se observă la 24 de metri distanță de locul presupusului impact, în curtea interioară mai exact, un cetățean care s-a lovit la genunchi și scoate sunete dezarticulate de genul: hăolicăăă sau uliiiiuuuuuu. Formează propoziții injurioase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca totalitate a legilor și noțiunilor de bază ale unei discipline științifice”. Îndeplinind rolul unor linii directoare, principiile ramurilor de drept asigură concordanța diferitelor norme juridice, coeziunea și armonia acestora, pătrunderea sensului lor exact și a finalității lor, perfecționarea lor continuă. În dreptul muncii, ca și În celelalte ramuri de drept, se Întâlnesc două categorii de principii: principii generale (ale Întregului sistem de drept român), respectiv: principiul democrației, principiul separației puterilor În stat, principiul egalității În fața legii, principiul legalității; principii specifice (proprii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
politicilor pentru creșterea ocupării forței de muncă, până la activități de reprezentare pe plan intern și extern, În acest domeniu. Direcția Generală Politici Forță de Muncă elaborează strategiile, politicile și cadrul legal, În domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue. De asemenea inițiază și coordonează implementarea de programe și proiecte cu finanțare națională, europeană și internațională pentru aplicarea În parteneriat cu ceilalți actori sociali a strategiilor și politicilor de creștere a ocupării forței de muncă și de Îmbunătățire a calității
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Îmbunătățire a calității locurilor de muncă și a nivelului de calificare a lucrătorilor. În acest scop instituția a fost investită cu o serie de atribuții, astfel În context național elaborează politica În domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue, strategii și planuri În domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue și proiecte de acte normative, norme metodologice și reglementări În domeniul ocupării forței de muncă, formării profesionale. De asemenea, actualizează manualul Clasificarea ocupațiilor din România, conform Procedurii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care au domiciliul sau reședința În România sunt Încadrați În muncă. Mai multe priorități ale politicii de ocupare a forței de muncă sunt prevăzute: Prima privește promovarea adaptabilității forței de muncă, a Învățării pe parcursul Întregii vieți și a formării profesionale continue. Obiectivul va fi atins prin măsuri integrate care vizează revizuirea și reformarea elementelor restrictive din legislația privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și securitatea În muncă, diversificarea acordurilor contractuale, formarea profesională pentru adaptare la locul de muncă, precum și sprijinirea antreprenoriatului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o asemenea accepțiune formarea profesională este echivalentă calificării profesionale. Într-un Înțeles mai larg, prin formarea profesională se Înțelege și perfecționarea acestei pregătiri, adică dobândirea de cunoștințe noi. Având În vedere importanța sa, formarea profesională este privită ca un proces continuu, determinat obiectiv de progresul societății, de dezvoltarea neîntreruptă a științei și tehnicii moderne. În art. 83 alin.(1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-a prevăzut că „părțile Înțeleg: a) prin termenul de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pe anii 2007-2010 s-a prevăzut că „părțile Înțeleg: a) prin termenul de formare profesională - orice procedură prin care o persoană dobândește o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă, eliberate conform legii; b) prin termenul de formare profesională continuă - procedura prin care o persoană având deja o calificare ori o profesie, dobândește noi competențe cognitive și funcționale (deprinderi); c) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesională structuri de dialog social autonom care dezvoltă, actualizează și validează calificările din ramura respectivă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru tinerii lucrători și, la modul general, al unei protecții adecvate a tinerilor lucrători. Memorandumul privind Învățarea pe tot parcursul vieții al Comisiei Europene, adoptat În octombrie 2000, invită statele să identifice strategii coerente și măsuri practice pentru dezvoltarea Învățării continue. Toate persoanele trebuie să aibă posibilități egale de a se adapta la cerințele schimbărilor socio-economice și să participe activ la conturarea viitorului lor. Mesajele cheie ale acestui memorandum privesc: noi competențe de bază pentru toți, care are ca obiectiv garantarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să aibă posibilități egale de a se adapta la cerințele schimbărilor socio-economice și să participe activ la conturarea viitorului lor. Mesajele cheie ale acestui memorandum privesc: noi competențe de bază pentru toți, care are ca obiectiv garantarea accesului universal și continuu la Învățare; realizarea unor resurse superioare În resurse umane; Încurajarea inovației În predare și Învățare; valorizarea Învățării; regândirea orientării și consilierii legat de oportunitățile de Învățare pe tot parcursul vieții; apropierea Învățăturii de domiciliu. Declarația miniștrilor europeni ai educației și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai bune și o mai mare coeziune socială.” Formarea profesională, care, ca regulă, precede Încadrarea În muncă, este o instituție juridică complexă. Dacă, raporturile juridice privind formarea profesională inițială sunt, În principiu, conexe raporturilor juridice de muncă, cele privind formarea continuă sunt, incluse În aceste raporturi. 2. Reglementarea formării profesionale Potrivit art. 32 din Constituția României, dreptul la Învățătură este asigurat prin Învățământul general obligatoriu, prin Învățământul liceal și prin cel profesional, prin Învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și studenților;Hotărârea Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin Învățământul preuniversitar, precum și durata de școlarizare; Hotărârea Guvernului nr. 875/2005 privind aprobarea strategiei pe termen scurs și mediu pentru formare profesională continuă, 2005 2010. Hotărârea Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat etc. În cazul funcționarilor publici, reglementarea specială În materie o reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008. 3. Obiectivele principale ale formării profesionale Art. 188 din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prin care se formează Încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație Îndeplinește standardele de calitate. Asigurarea calității exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație În conformitate cu standardele anunțate. Aceasta este astfel promovată Încât să conducă la Îmbunătățirea continuă a calității educației. Controlul calității educației În unitățile de Învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
1). Formarea profesională continuă prin sistemul educațional asigură: completarea educației de bază; perfecționarea pregătirii profesionale și dobândirea unor noi calificări profesionale; educația civică; educarea, cultivarea aptitudinilor și a intereselor individuale ale cetățeanului pentru Îndeplinirea unui rol social activ. Formarea profesională continuă este considerată un drept dar și o Îndatorire a salariaților. 6. Formarea profesională a adulților Legea nr. 84/1995 prevede În art. 136 că pentru instruirea adulților pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, instituții și rețele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
revin angajatorilor și salariaților În perioada În care salariații sunt cuprinși În cursuri de formare profesională sunt prevăzute În contractul colectiv sau, după caz, În contractul individual de muncă. Formarea profesională a adulților cuprinde formarea profesională inițială și formarea profesională continuă, organizată prin alte forme decât cele specifice sistemului național de Învățământ. Formarea profesională inițială asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă. Formarea profesională continuă este ulterioară formării inițiale și asigură adulților, fie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și nu companiilor, orientându-se pe cereri punctuale ale pieței muncii. Sistemul este axat În special pe furnizarea de certificate și mai puțin pe dezvoltarea de competente necesare pentru ocuparea forței de muncă. Durata mare a programelor de formare profesională continuă, le face inadecvate pentru persoanele Încadrate În muncă. Un alt factor important ce acționează ca o frână În actualul sistem de formare profesională continuă, este faptul că legislația actuală nu permite certificarea calificărilor parțiale, deși cererea de formare pe piața
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dezvoltarea de competente necesare pentru ocuparea forței de muncă. Durata mare a programelor de formare profesională continuă, le face inadecvate pentru persoanele Încadrate În muncă. Un alt factor important ce acționează ca o frână În actualul sistem de formare profesională continuă, este faptul că legislația actuală nu permite certificarea calificărilor parțiale, deși cererea de formare pe piața muncii este adesea orientată către calificări Înguste. Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice, pentru a avea calitatea de furnizori de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
asigură pregătirea profesională prin Învățământul preuniversitar, precum și durata de școlarizare (publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 23 august 2002), modificată ulterior, și Anexa nr. 3 la Strategia pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă, 2005 2010. A se vedea și: Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, aprobat prin Ordin comun nr. 35/3112/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului educației, cercetării și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
definirea conceptului respectiv, precum și la determinarea competențelor În materie. Conform Recomandării nr. 93/404/CEE din 30 iunie 1993 a Consiliului, este nevoie de acțiuni concrete din partea statelor membre și a Comunității pentru a se realiza accesul la formarea profesională continuă. În acest document, cu caracter de recomandare, Consiliul a subliniat În principal următoarele: I. Recomandă ca statele membre, ținând cont de resursele disponibile și de responsabilitățile autorităților publice competente, ale Întreprinderilor și ale partenerilor sociali să Își orienteze politica de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]