2,406 matches
-
mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin numeroase) oferite de corpus confirmă această tendință numai pentru a se complace. Variația între cele două paradigme de imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și de studiul corpusului: formele hibride apar în toate tipurile de texte pe care le-am avut în vedere, însă ponderea lor e mai mare în corpusurile de română vorbită, a căror transcriere reflectă rostirea, spre deosebire de celelalte tipuri de texte, care sunt supuse unui
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
paradigme de imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și de studiul corpusului: formele hibride apar în toate tipurile de texte pe care le-am avut în vedere, însă ponderea lor e mai mare în corpusurile de română vorbită, a căror transcriere reflectă rostirea, spre deosebire de celelalte tipuri de texte, care sunt supuse unui anumit control lingvistic. 1 Avram (2003: 16) arată că dinamica normei (gramatici, dicționare, îndreptare) este mai lentă decât dinamica uzului, mobil și variat
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat. Partea I: Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi de I. A. Candrea. Partea II: Dicționarul istoric și geografic ilustrat de Gh. Adamescu, București, Editura "Cartea Românească", [1926−1931]. CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română vorbită, Iași, Cermi, Tipografia Editurii Cermi, 2005. CLRA = Corpus de limbă română actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
și de astăzi de I. A. Candrea. Partea II: Dicționarul istoric și geografic ilustrat de Gh. Adamescu, București, Editura "Cartea Românească", [1926−1931]. CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română vorbită, Iași, Cermi, Tipografia Editurii Cermi, 2005. CLRA = Corpus de limbă română actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
1926−1931]. CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română vorbită, Iași, Cermi, Tipografia Editurii Cermi, 2005. CLRA = Corpus de limbă română actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan − Al. Rosetti", V. Guțu Romalo (coord.), Gramatica limbii române, I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005; tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed. a II-a (1965), ed. a III-a (1971), ed. a IV-a (1983), ed. a V-a (1995), București, Editura Univers Enciclopedic
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Al. Graur, J. Byck, M. Avram (red. resp.), Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I-VI, București, Editura Academiei Române, 1959-1972. ȘIO = L. Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I-II, București, Socec, 1900. Ștefănescu, Corpus = A. Ștefănescu, 2002, "Caracteristici ale limbajului vag în jargonul informaticii", în Pană Dindelegan (coord.), p. 288−296. TDM II = B. Cazacu (red.), Texte dialectale Muntenia, II, București, 1975. TDO = B. Cazacu (red.), Texte dialectale Oltenia, București, 1967. TDRG = H. Tiktin
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
ce duc spre înălțime”, cât și asupra unor „scriitori uitați, dacă nu ironizați și marginalizați”. Are meritul de a identifica prefețe originale și „sume” în Noul Testament de la Bălgrad (1648) și în Biblia de la București (1688), precum și de a semnala imensul corpus de documente juridice din epoca lui Matei Basarab, care atestă stadiul de dezvoltare a limbii române. Cercetările sale conduc la o nouă reconsiderare a literaturii și culturii vechi, atât prin atenția acordată scrierilor latinești, cât și traducerilor în românește a
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor prevedeau, printre
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de texte, a fost o revelație chiar pentru specialiști, care au avut pentru prima dată în față cele 930 de variante ale capodoperei. Nici o altă piesă a epicii versificate nu se bucurase până atunci de o monografie atât de amplă
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
și administrația publică 1. Ca urmare a recomandărilor formulate În aceste rapoarte, administrația publică românească a fost supusă unui proces de schimbare al cărui principal obiectiv l-a constituit Îndeplinirea cerințelor impuse de statutul de membru al Uniunii Europene. Spre deosebire de corpusul de reglementări reprezentat de acquis-ul comunitar, la nivelul statelor membre ale Uniunii nu există, În ceea ce privește administrația publică, un model unic de organizare și funcționare. Acest fapt se datorează diferențelor dintre aceste țări În ceea ce privește sistemele politice sau tradițiile administrative (Pollitt, Bouckaert
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române. Prin „Șezătoarea” și prin corpusurile pe care le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Marian, Vasile Sala, Pericle Papahagi, M. T. Adameșteanu, N. Mateescu, I. T. Popovici, Mihail Lupescu, Al. Vasiliu, Simion T. Kirileanu, P. Danilescu, P. Herescu și S. Mihăilescu, un bogat fond de ghicitori, pe baza căruia publică Cimiliturile românilor, cel dintâi corpus de texte al acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor (1931), alcătuit prin consultarea a numeroase culegeri publicate în reviste și în volume și prin despuierea unor manuscrise datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Colecția cuprinde 203 tipuri de descântece și 220 de variante
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Colecția cuprinde 203 tipuri de descântece și 220 de variante, clasificate după criteriul funcțional, în ordinea alfabetică a 203 boli, de la „albeață” la „zmeoaică”, deși autorul preconizase o sistematizare mai interesantă, după criterii literare. Studiul introductiv, de dimensiuni egale cu corpusul de texte, reprezintă o minuțioasă cercetare monografică, diacronică și comparatistă, a speciei. Folcloristul întreprinde în prima parte un studiu al demonologiei populare, iar în partea a doua propune o interesantă tipologizare a incantațiilor populare „după forma în care sunt îmbrăcate
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
o interesantă tipologizare a incantațiilor populare „după forma în care sunt îmbrăcate, după modul în care se practică”. Potrivit acestui criteriu literar de clasificare, descântecele au următoarele tipuri: rugăminte, poruncă indirectă, blestem, comparație, enumerație, gradație, dialog, povestire. Alături de aceste două corpusuri de texte, merită a fi reținută dintre numeroasele broșuri și volume publicate de G., monografia etnografică Ouăle de Paști (1937), prima lucrare, nu numai la noi, asupra încondeierii ouălor, interesantă și azi prin observațiile privitoare la cromatica și motivele picturii
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Richard Sennett numește complexul identității pure al literaturii, care aparține astăzi În mare măsură poeziei, singura practică scriptică rămasă la nivelul - la nivelurile - cuvintelor. Poeziei atît ca gen literar - de care se ocupă Jean-Marie Gleize cît și, mai larg, Întregului corpus literar poetic: roman, eseu, récit, etc. Literatura de expoziție, nu de muzeu - deși În ambele cazuri se arată cîte ceva - este mereu recuperată ca semn de literatura poetică: negată, cum ar veni. Numai că ea s-a perfecționat În ultima
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dintre Vestul american - yankeu, puritan, mercantil - și Estul comunist - dictatorial, plebeu, conservator? Unde era, Între unul și altul, Revoluția franceză? Nicăieri: o fantomă, un spectru, al lui Marx sau nu, ce contează? Ancheta lui Ruffel e interesantă În special În ceea ce privește corpusul lucrărilor post-marxiste ales, din care fac parte Badiou, Nancy, Derrida, Jean-Claude Milner, Jacques Rancière, Jean-Christophe Bailly. Foarte interesantă atîta vreme cît explică ceva greu de recunoscut În Franța, și anume dezamăgirea produsă nu neapărat de dispariția blocului comunist, cît de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Rancière, Jean-Christophe Bailly. Foarte interesantă atîta vreme cît explică ceva greu de recunoscut În Franța, și anume dezamăgirea produsă nu neapărat de dispariția blocului comunist, cît de delapidarea ideologiei comuniste. Ceva mai puțin inspirat este autorul În comentariile făcute pe corpusul de opere litrerare, atît din punct de vedere metodologic - pentru că argumentează redundant ideea romanului ca oglindă a contemporneității și ca manifestare a istoricității, În loc să se axeze exclusiv pe romanele din corpusul ales - cît și ca relevanță, de vreme ce Încearcă uneori prea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai puțin inspirat este autorul În comentariile făcute pe corpusul de opere litrerare, atît din punct de vedere metodologic - pentru că argumentează redundant ideea romanului ca oglindă a contemporneității și ca manifestare a istoricității, În loc să se axeze exclusiv pe romanele din corpusul ales - cît și ca relevanță, de vreme ce Încearcă uneori prea evident să aducă mai multe discursuri literare sub același acoperiș al deznodămîntului. În sprijinul autorului putem pretexta dificultatea asumată a demersului său, căci nu e ușor să integrezi două tipuri de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de teorie.” Fals: disocierea este una cît se poate de actuală, intervenită după extincția ultimei avangarde franceze care este cea a noului roman - dacă ne menținem În domeniul prozei - și refuzată doar de scriitorii post-textualiști, dintre care unii prezenți În corpusul lui Ruffel, Începînd chiar cu Volodine și terminînd cu Valère Novarina despre care autorul Însuși recunoaște că figurează aici cu „romane teatrale”, altfel spus de limbaj (altfel spus non-romane). Confuzia vorbește Îndelung despre convingerile lui Ruffel Însuși: el este un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care și-a propus să transsubstațieze viața brută. Romanele lui Viel sunt remarcabile În primul rând pentru că nu seamănă cu nimic din ceea ce se scrie În Franța contemporană (poate doar Echenoz, ca o rudă Îndepărtată) și, evident, cu nimic din corpusul istoric al literaturii franceze. Sunt romane pentru care sociologia literaturii așa cum este practicată de exemplu de Pierre Bourdieu s-a născut degeaba, dar care ține, fie și prin referințele din titluri (Black-Note este numele formației de jazz destrămată În urma incendiului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatura a ieșit de decenii bune din paradigma constitutivă a unei discipline de studiu. Pentru a studia literatura modernă, ai nevoie de alte norme decît cele care stau la baza studiului istoriei religiilor, de pildă. În cazul ultimei, există: un corpus de texte recunoscute care dau identitatea fiecărei religii și o sumă de autori canonici; o suită de texte care fac autoritate În ceea ce privește domeniul istoriei religiilor și, probabil, al istoriei fiecărei religii În parte. Studiul istoriei religiilor se practică - probabil, adaug
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]