4,293 matches
-
uscăciune? Ajută-mă Doamne să-mi însușesc învățătura lui Iov: să-i proiectez și pe ei în planurile Tale absolute, care mie îmi scapă, dar pe care, chiar neințelegăndu-le, trebuie să doresc să le accept cu supunere (sunt și ei creaturile Tale) și cu dragoste de Tine.” Acest fragment de jurnal întărește ideea că libertatea politică trebuie să se fundamenteze pe o libertate interioară la fel de deficit de cucerit. Doina Cornea își decomprimă interioritatea de eventuale reziduuri ale resentimentului prin conectarea sa
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege să fie acceptată ca o binefacere de către muncitori. Ei nu vor întârzia să le zică: Nu pentru noi, creaturi oneste, am făcut această lege, ci pentru voi. Interesul nostru ne atinge foarte puțin, nu ne gândim decât la interesul vostru. Grație acestei măsuri înțelepte, agricultura va prospera; noi, proprietarii, vom deveni bogați, ceea ce ne va face în stare să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
d. e.: Lumea ca nelumea sau Domnia asupra stelelor, Balamucul sau înțelepții și nebunii, Contrabanda de la Giurgiu (respective Galați, Brăila, Turnu), apoi drame ca Tudor cu caucul de doi coți, Manole sârbul etc. etc. 6 Venim cu părere de rău la creaturele dramatice ale d-lui Bolintineanu. O repetăm: cu părere de rău, căci națiunea așteaptă mult mai mult de la poetul cel mare și iubit, de la copilul ei cel dezmierdat, decât acele drame fără caractere, fără scop, fără legătură, imposibile prin nimicnicia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de viață palpitantă; pe când dramele d-lui Bolintineanu nu au nici un fond de viață, ba încă adesea respiră un fel de imoralitate crasă și grețoasă. (Vezi d. e. Ștefan-Vodă cel Berbant). Cauza căderii celei adânci a d-lui Bolintineanu în aceste creature pare a fi împregiurarea cumcă a aruncat ochii pe geniala acuilă a Nordului: pe Shakespeare. Într-adevăr, când iei în mână operele sale, cari se par așa de rupte, așa de fără legătură între sine, ți se pare că nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care nu trezesc în amintire movilele de pe mormintele oamenilor. Este un ținut eliberat de oameni, este o bucată moartă de ținut fără cadavre. Urieșimea pomilor produce umbre frumoase și absurde. Probabil că există animale în ținut, dar nu există nici o creatură pentru ochi, numai întunecimea turmelor se mișcă asemenea pârâiașelor într-un fragment de forma stepei. Moartea a emigrat propriu-zis asemnea unui om care vrea să-și caute norocul în America. Suntem cu toții în acest ținut, dar fără noi și fără
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de mortăciuni de un leș fanatic și putrezit. Lumea, scroafa, și-a deschis din nou coapsele pietroase, și eu o să-mi ejaculez creierul înăuntru. INSPECTORUL DE POLIȚE (resemnat către părinții lui Mariedl): Cum de v-a nereușit să creșteți asemenea creaturi de cea mai joasă speță? Cu siguranță ați fost gravidă la intestinul gros, sau nu-i așa? TATĂL LUI MARIEDL: Când a trebuit să-mi însămânțez prima oară nevasta, abia număra cinci anișori și eu a trebuit să stau tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
angelice, care nu oferă doar un extaz contemplativ poetului îndrăgostit, ci îi garantează și accederea la divinitate. Prototipul donnei angelicata poate fi însă găsit mult mai departe, în cultură și religie, în perfecțiunea fizică și morală a Fecioarei Maria, singura creatură capabilă să cuprindă în ființa ei divinitatea și astfel să i confere omului posibilitatea înălțării spre dumnezeire. Cultul mariologic cunoscuse în perioada medievală o amplă dezvoltare, de aici și ipostaza femeii din lirica trubadurilor: stăpână și doamnă, superioară bărbatului, oferindu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o multitudine de opinii exprimate în legătură cu principiul feminin în Povestirile din Canterbury, credem că în cuvintele preotului, rostite la sfârșitul capodoperei chauceriene, este reliefată și drapată oarecum atitudinea lui Chaucer față de eroinele sale. „Deoarece a înfățișat femeile ca pe niște creaturi raționale, capabile de a-i călăuzi moral pe soții lor, și care aveau un rol important de jucat în societate, este posibil să-l percepem pe Chaucer drept un scriitor <<feminist>>, cel puțin în acele situații în care percepțiile lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pavel (în I Corinteni 14, 34-35), privind interdicția femeii de a vorbi în public. Aceasta poate și datorită faptului că în scrierile medievale, medicale sau științifice, femeia era considerată imperfectă, nedesăvârșită, denaturată, diformă, un fel de bărbat imperfect, mutilat, o creatură a cărei anatomie e în perpetuă mișcare și de aceea trebuia ținută sub control. 58 Grigore al IX-lea subliniază, într-una din scrisorile sale, că bărbatul trebuie să-și domine femeia așa cum spiritul trebuie să fie superior cărnii, trupului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării femeii din prizonieratul conjugal, care nu face decât să accentueze dorințele interzise, să exacerbeze sentimentul unei condamnări a firii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ciorii, își ucide soția și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p. 25. 92 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 497. 41 dezarmat, o creatură decăzută, simbol al geloziei, al bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Balducci, trăiește în mănăstire alături de fiul său, pe care l-a izolat de ispitele lumii, tânărul necunoscând aproape nimic din realitățile înconjurătoare. Dar o vizită în oraș îi pune în față imaginea unor femei. Întrebându-și tatăl ce reprezintă acele creaturi minunate, primește un răspuns șocant, că ar fi „gâște”, bătrânul crezând că schimbarea denumirii va duce și la alterarea naturii, însă băiatul hotărăște că farmecul celor zărite depășește tot ceea ce el crezuse până atunci a fi frumusețe și că nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Prostia este incriminată din nou (VII, 3; VIII, 3), credulitatea devine motiv de critică și stârnește hazul, atunci când un soț este trădat de soție cu nașul copilului, un călugăr, și i se oferă explicația unei salvări de la moarte a micii creaturi, sau când Calandrino crede că a descoperit o piatră ce-l poate face invizibil. și în povestirile naratorilor masculini (Pamfilo, Filostrato, Dioneo) întâlnim portrete feminine care se disting prin educația lor sau care devin o mărturie a preocupărilor feminine ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este o liber cugetătoare, independentă, dezinvoltă, neavând nimic din supunerea, gingașia și misterul femeilor adorate de cavaleri sau poeți, acele serafice creaturi, pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei erezii sau chiar o schismatică. A încercat să institue o sectă nouă și periculoasă, al cărei principiu era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
singura modalitate pentru o femeie să dobândească un statut social. Wyf are conform Oxford English Dictionary mai multe sensuri 365. Când se declară soție, femeia actualizează, de fapt, toate conotațiile acestui cuvânt. Reprezintă un fel de arhetip al nevestei, o creatură veridică, plină de amuzament, deși uneori stârnește oroare. Pornind de aici, Justinus, personaj masculin în Povestirea negustorului, și Chaucer în Envoi à Bukton o portretizează ca pe o înspăimântătoare avertizare la adresa soțiilor. Este „arhinevasta”(Archewyf)366, pare a cuprinde în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
i s-a redat, dar într-o formă denaturată de bătrânețe, ca un fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celelalte ar 583 Giovanni Boccaccio, Rime, a cura di V. Branca, Padova, Liviana, 1958, p. 5. 584 Ibidem. 159 fugi în cazul apariției iubitului și companioanele răspund că oricine ar dispărea din fața unei astfel de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea ireversibilă a timpului, poate îmbătrâni, așa cum se întâmplă în Sonetul XLIV, în care poetul își imaginează iubita cu părul argintiu, fața ridată, ochii pierzându-și strălucirea, iar glasul blândețea. „Această brutală descriere misogină este caracteristică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la creștinism, care are loc în cartea finală. Dar tensiunea dintre iubirea sacră și cea profană nu este total soluționată în operele lui Boccaccio.”606 Fiammetta distinsese trei tipuri de iubire: „iubirea onestă, cea care se regăsește între divinitate și creaturile sale, stăpânind cerul și pământul, și prin care accedem la celest; iubirea pentru plăcere, care este pasională sau senzuală; și dragostea pentru ceva util sau dragostea 605 Acesta se pare că este un anacronism voit din partea autorului, având în vedere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inițiere, Ameto realizează că nimfele sunt de fapt niște alegorii, și este purificat și înnobilat de dragostea pe care o poartă acestor doamne, în special Liei, prin care sufletul accede spre dimensiunile paradisiace. Păstorul se simte acum îndatorat, căci seraficele creaturi i-au oferit exemple moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le percepuse carnal, povestirile lor receptându-le mai mult estetic, decât spiritual. Doar la sfârșitul narațiunii el află, și odată cu el și noi în calitate de cititori, că nimfele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai curajoasă decât iubitul ei, sau cel puțin capabilă de a-și purta singură de grijă în pădure. [...] Dido, Ariadna, Phedra, Medeea, Phyllis și Hypermnestra pot deține puterea materială asupra bărbaților pe care îi iubesc.”714 Cu toate acestea rămân creaturi marcate puternic de impactul masculin asupra lor, nu ele sunt cele care creează traume.715 Eroul este feminizat de circumstanțe, destin sau de slăbiciunea înnăscută, și descoperă că strategiile pe care le-ar putea folosi să se elibereze din această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
face ca idealul cavaleresc să se împlinească, cel puțin pentru Palamon și pentru cititor. Când a văzut-o pentru prima dată, Palamon a considerat-o o zeiță, dar Arcite a fost chiar mai înclinat să o perceapă ca pe o creatură neobișnuită. I-a înșelat pe amândoi, deoarece era numai o idee, deși una de o importanță vitală pentru idealul cavaleresc, și nicio femeie reală nu ar fi putut juca acest rol.”745 Apariția ei are asupra tinerilor aflați în închisoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
idee, deși una de o importanță vitală pentru idealul cavaleresc, și nicio femeie reală nu ar fi putut juca acest rol.”745 Apariția ei are asupra tinerilor aflați în închisoare un impact deosebit de puternic, ei o percep ca pe o creatură ce nu aparține terestrului prin frumusețea edenică, se luptă pentru ea, devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că este însuși arhanghelul Gabriel, fermecat de ispititoarea creatură. Naratorul devine mai mult decât ironic în 917 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 356. 918 Ibidem. 919 Ibidem, p. 417. 920 Ibidem, p. 59. 248 caracterizarea pe care o face acestei donna demonicata: „gâsca de femeie”, „cap de bostan
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ea reușește să coboare din spațiul unei idealități artificiale, în care o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după gândul meu, în Troia toată/ Mai gingașă nu se afla ființă:/ Frumusețe de pe alt tărâm, ciudată,/ Încât părea a fi din veci sculptată/ Întru desăvârșire îngerească,/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor două personaje principale ale poemului sunt diferite, dar cel al Cresidei pare mult mai tragic. Troil se înalță, însă ea decade. După cum o descrie naratorul, personajul feminin cunoaște o mișcare descendentă dintru început, când o percepem ca pe o creatură edenică, pentru ca în finalul portretizării să îi fie revelate și slăbiciunile: „Cât despre-a ei privire prea-senină,/ Cei ce-au văzut-o scriu cu-adevărat/ 979 George Lyman Kittredge, Troilus, p. 115. 980 Ibidem, pp. 118-119. (trad. n.) 981 „Astfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]