2,852 matches
-
profeția ei, cel de-al treilea război mondial. Acum după atâta timp, știm precis că ziua a trecut liniștită și nimic spectaculos nu s-a întâmplat, iar predicția Babei Vanga a fost uitată, popii care fiind prea bulgari sadea în cuget și simțiri au condamnat-o public, desigur din perspectivă religioasă, alții au ironizat-o pur și simplu comentând: „clarvăzătoarea oarbă și analfabetă a scris înainte de a muri o profeție" etc., punând accent deosebit pe contradicțiile din text - „clarvăzătoare, oarbă", „analfabetă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
most loved despised, Thee and thy virtues here I seize upon. Be it lawful I take up what's cast away. CORDELIA: Dar eu te rog, măria-ta, Desi n-am trucul poleit și uns De-a spune ce nu cuget, căci ce vreau Plinesc 'naintea vorbei să arăți Că nu-i pată de-ocară,-omor, păcat, Necastă faptă,-ori pas dezonorant, Ce mi-au răpit și daru-ți și favoarea, Ci lipsa chiar prin care-s mai bogată, Un pururi ochi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fii cînd vrei; Eu am răbdare, pot să stau la Regan, Cu suita-mi de curteni. REGAN: Nu-i chiar așa. Nu te-așteptam, nici pregătită nu-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea ce face. LEAR: Înadins vorbești? REGAN: Cutez s-o susțin, șir. Ce, cincizeci de curteni N-ajung? Ce-ți trebuie mai mulți? Sau, chiar ațiți? Căci costul lor
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pot să-nșel mai mult. GLOUCESTER: Vin' mai aproape. EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar fi gîndul despărțit de chin, And woes by wrong imaginations lose The knowledge of themselves. Drum afar off. EDGAR: Give me your hand: Far off, methinks, I hear the beaten
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai de cinste pentru ei decât viața veșnică, care e nemurirea sufletului ce a trăit frumos în această viață pământească<footnote R. Knopf, G. Krüger, op. cit., p. 35. footnote>. Mari îndrăgostiți de Hristos, pe care-L simt necontenit prezent în cugete, în inimi și în toată ființa lor, morți față de plăcerile lumii, bogați atât în cuvinte cât și în fapte, și-au înfrânat simțurile și propria voință pentru a ajunge pe culmile desăvârșirii, bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. XI, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 21. footnote>; învățăm să ne ferim cu toată puterea de duplicitate, căci Părinții ne îndeamnă ca „ceea ce spune gura să mărturisească cugetul, iar ceea ce spune cuvântul să o simtă inima”<footnote Sf. Ambrozie, Despre Sfintele Taine, cap. IX, 54, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol.53, EIBMBOR, București, 1994, p. 23. footnote>, căci precum Hristos este neîmpărțit
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
-le, nu ne mai putem sătura admirându-le. Referindu-se la aceasta, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Precum săracii, văzând vistierii împărătești, își cunosc și mai mult sărăcia lor, tot așa și sufletul, citind despre marile virtuți ale părinților, își face cugetul său și mai smerit”<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. XXVI, partea a III-a, cap. 16, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia ..., vol. XI, EIBMBOR, București, 1980, p. 372. footnote>. Prin
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
ni se îmbogățește limba (nemaigrăind cuvinte urâten.n.): apoi sufletul se întraripează și se înalță; se luminează cu lumina Soarelui Dreptății; scapă totodată de vătămarea gândurilor rele și se bucură de tihnă și liniște multă ... Citirea este hrană duhovnicească; întărește cugetul, face puternic sufletul, îl face mai tare și mai înțelept, și nu-l lasă să alunece spre patimi rușinoase; îi dă aripi ușoare, și, ca să spun așa, îl mută în cer”<footnote Idem, Omilia 29, 2 la Facere, P. G.
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
salvându-și onoarea cu ajutorul ipocriziei, cealaltă, mai sinceră, având de suportat sancțiunea moralei publice. 178 Aceasta a și fost, dealtfel, "scena" invocată de Iorga drept principal "argument" al respingerii candidaturii lui Lovinescu la Academie. A rămas celebră epigrama publicată în Cugetul clar, an I, nr. 5, 12 august 1936: "Pornograful Lovinescu,/Cu aceea ce a scris,/N-a lovit în Eminescu,/Ci, prin el, s-a sinucis". 179 Interesante mi s-au părut și observațiile Lăcrămioarei Petrescu privind influența tiparelor melodramatice
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să ne bucurăm”, prin urmare „toate gândurile noastre, întreaga noastră viață și inteligența noastră trebuie îndreptate spre Dumnezeu, de la Care avem tot ce îndreptăm în acest fel. Când ne spune «din toată inima ta, din tot sufletul sau din tot cugetul tău», El nu lasă liberă nici o părticică a vieții noastre, nici un loc liber, în care să ne putem bucura de un alt spirit afară de El”. De aici o consecință: orice studiu, în special al Scripturii, trebuie să ducă la iubirea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
metode. Fericitul Augustin evocă sentimentul de iubire a celui care educă, a profesorului de religie, față de elevii săi, subliniind finalitatea orei de religie: apropierea elevilor de Dumnezeu: „nu trebuie avută în vedere numai ținta poruncii: «dragostea din inimă curată, din cuget bun și din credință nefățarnică» (I Timotei 1, 5), la care să se refere toate cele spuse, ci trebuie întoarsă și îndreptată spre această țintă și privirea celui catehizat”. Ideea aceasta este reluată și în capitolul următor: „După ce îți propui
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
prelung ne țintuiră prin mijlocul marelui cîmp al culturii strămoșilor toți... Iară noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că se vor porni luminări cătră încețoșate întinsuri... întîmpine rodul osîrdiei noastre și inima Ilenii și a Mariei și a Mărioarei și a Floricăi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dorința acestuia. Pot să mai spun că această alegere nu a fost aleatorie, deoarece Octavian este unul din cei doi fii ai Evei, și care, prin urmare, și a petrecut copilăria și adolescența, în sânul Dăneștiului, îmbrățișând cu inima și cugetul, zi de zi, nenumărate teme, legate de obârșia lucrurilor dăneștene, pe care bunicul le aborda. Pentru că Octavian, actulmente absolvent al facultății de teologie Iași, dintre toți nepoții bunicului este cel mai mult legat de Dănești, această alegere este pe deplin
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
demersul autorului sub un scop educativ, Heliade folosind o adresare directă către cititor ce are rolul unei captatio benevolentiae, fiind totodată accentuată ideea unei critici constructive: "Dragul meu cititor, criticarea următoare vei vedea singur că nu este o dărăpănare și cugetul ei nu este de a strica, pentru că observațiile ce vei întâlni pentru oricine pot să fie de folos și chiar pentru crezutul poet despre care ne va fi vorba, de va voi să asculte și altădată să ne facă ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de observații declanșată se pare de anumite circumstanțe personale se sprijină însă pe fundamente clasice, Heliade făcând mereu apel la modelele din această sferă pe care nu precupețește să le laude: "...aceste lucrări (traducerile din clasici n.n.) însă au de cuget să îmblânzească obiceiurile, să dărapine prejudiciile, să învețe pe om a trăi în pace cu ceilalți și în liniște cu sine, să arate fiecăruia și prin drumul lor să-l aducă la treapta cea înaltă a vredniciei omului pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dorim și nutrim nădejdi ca prezentul volum să contribuie la sporirea lucrării de păstrare a dreptei credințe, care este atât de concis și limpede descrisă în acest Simbol de credință, pentru ca fiii Bisericii să păstreze în continuare „taina credinței în cuget curat” (I Timotei 3, 19) și să o mărturisească cu îndrăzneală. 10 Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., p. 245. 9 „Cred...” „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se înțelege limpede că nu există nimic fără trup, în afară de Dumnezeu singur și că de aceea numai El poate pătrunde în toate cele spirituale și intelectuale, pentru că El singur este tot și în toate pretutindeni, astfel încât vede și cunoaște toate cugetele oamenilor, sentimentele lăuntrice și adâncurile minții.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Prima convorbire cu părintele Serenus, cap. XII, 1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
propovăduiască despre virtute și feciorie și despre o credință protivnică idolilor, cum a făcut Domnul tuturor, Puterea lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos? Și El nu numai că le-a propovăduit prin ucenicii Săi, ci i-a și înduplecat în cugetul lor să lepede sălbăticia purtărilor și să nu se mai închine zeilor părinților lor, ci să-L recunoască pe El și prin El să creadă în Tatăl. Odinioară închinându-se la idoli, elinii și barbarii se războiau între ei și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândindu-ne că numai ființele muritoare se comportă așa, pe când în cazul lui Dumnezeu, Cel nemuritor, lucrurile stau cu totul altfel. Așadar, nici nu trebuie să tăgăduim nașterea dumnezeiască, dar când contemplăm pe Dumnezeu nu trebuie nici să ne întinăm cugetul cu noțiuni materiale”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 52, III, în PSB, vol. 12, p. 218) „... Fiul, Cel Unul-Născut; născut din Tatăl, Dumnezeu adevărat, desăvârșit din Cel desăvârșit; Icoana cea vie, Care reflectă în El pe Tatăl întreg ... ”. (Sf. Vasile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru că depășesc puterea noastră de înțelegere, întrucât, după cum știm, în momentul în care ne atingem de simplitatea credinței atunci nu vom mai putea pune capăt discuțiilor, pentru că veșnic principiul contradicției ne va duce tot mai departe și vom tulbura continuu cugetele oamenilor de rând prin introducerea celor mai stranii idei”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 258, II, în PSB, vol. 12, p. 528) „Mântuitorul accepta simțirile firii ca să dea siguranța unei întrupări reale, nu numai aparente, dar că toate simțămintele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fiecare zi, încât convinge în chip nevăzut în toate părțile, între elini și între barbari, atâta mulțime să treacă la credința în El și să asculte de învățătura Lui. Iar dacă e așa, cine se va mai îndoi acum în cugetul său că a avut loc învierea lui Hristos și că e viu Hristos, mai bine-zis, că El însuși este Viața? Oare e fapta unui mort să străpungă cugetarea oamenilor, încât să-i facă să se lepede de legile părinților și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cerurilor, vom primi fericirea prelungită în veacurile fără sfârșit, trăind o viață curată, cuviincioasă, și eliberată de orice vină”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 1, în PSB, vol. 39, p. 456-457) „Dar celor ce au un cuget sincer față de El și păstrează o iubire neslăbită, nu e potrivit să li se spună: Nu Mă veți afla. Căci El era și va fi cu ei totdeauna 75”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
primi Duh dumnezeiesc și a mijloci descoperirile și proorociile ce li se împărtășiseră pe temeiul unei viețuiri pilduitor de statornice și de neîntrecute, precum și a unei libertăți și stăruințe neclintite în fața primejdiilor și chiar a morții 93. De altfel și cugetul ne-o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de toate, încât față de ei liniștea netulburată a unui Antistene, a lui Crates ori a lui Diogene s-au dovedit simple jocuri copilărești 94, căci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ghicituri, de pilde sau proverbe, aceasta pentru cei ce nu se feresc de efort, ci suportă orice fel de oboseală de dragul virtuții și al adevărului, ca să afle ceea ce au căutat, iar după ce au aflat să se conducă așa cum le dictează cugetul”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VII-a, cap. X, în PSB, vol. 9, p. 450) „Se istorisește că profeteasa Pitia se lăsa uneori plătită ca să proorocească ceva favorabil, spre deosebire de proorocii noștri care pentru limpezimea vestirilor lor erau admirați nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]