5,380 matches
-
de strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc de două ori pe sezon la toate populațiile, cu excepția celor nordice, unde aceasta se petrece loc o
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc de două ori pe sezon la toate populațiile, cu excepția celor nordice, unde aceasta se petrece loc o singură dată pe sezon. În cazul pieririi primilor pui, femela depune
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc de două ori pe sezon la toate populațiile, cu excepția celor nordice, unde aceasta se petrece loc o singură dată pe sezon. În cazul pieririi primilor pui, femela depune ouă a doua oară. O pontă
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
g. Clocitul durează 14-15 zile, ajungând la 20 de zile în verile ploioase. În timpul clocirii masculul se angajează să facă rost de hrană și pentru femelă, lucru greu de îndeplinit pe vreme rea, când femela se vede nevoită să părăsească cuibul pentru a-și căuta singură hrană. Puii nou-născuți sunt neputincioși, nefiind în stare nici măcar să spargă coaja ouălor — aici intervin părinții. Puii sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
la altitudini mai mici. Zborul la altitudine joasă nu prevestește numaidecât ploaie — în serile calde de vară, când aproape de sol se strâng mai multe insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
când aproape de sol se strâng mai multe insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
reproducere. Mai mulți factori influențează variația numărului populației, de exemplu construirea clădirilor noi și înăsprirea legilor privitoare la poluarea aerului conduc la prosperarea lăstunilor. În același timp, vremea rea, folosirea pesticidelor în agricultură, neajunsul de pământ umed (necesar la construirea cuibului) și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se retrag în pădure dormind în arbori. Este o pasare poligama (un cocos avand 5 -6 găini), sedentara, care nu migrează iarnă ci numai în căutare de hrană. Femelă depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
papagali necesită o dietă variată. Se hrănesc cu diferite fructe uscate și proaspete, legume, amestec de semințe, minerale, hrană încolțită, etc. Nu sunt recomandate fructele de avocado, boabele de cafea. În perioada de reproducere și cât puii sunt încă în cuib se recomandă un supliment alimentar format din mâncare preparată din ouă și pâine albă. Voliera exterioară este indicat să fie cel puțin 6 m lungime, 2 m lățime și 2 m înălțime. În voliera exterioară este indicat amplasarea unei voliere
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
exterioară este indicat să fie cel puțin 6 m lungime, 2 m lățime și 2 m înălțime. În voliera exterioară este indicat amplasarea unei voliere interioare. Pe timp de iarna temperatura indicată în voliera interioară este de minim 12 °C. Cuibul poate să rămână, tot timpul, în voliera interioară. Acești papagali se împerechează pe viață și se reproduc destul de ușor, important este să fie o pereche care armoniează. În perioada împerechierii sunt foarte agresivi. Perioadă care începe prin luna aprilie. Depun
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
important este să fie o pereche care armoniează. În perioada împerechierii sunt foarte agresivi. Perioadă care începe prin luna aprilie. Depun 1-3 ouă, uneori chiar 4. Deseori, însă, sunt ouă infertile. Perioada incubației este de 25-28 zile. Puii ies din cuib la vîrsta de 12-13 săptămâni și este indicat să mai rămînă o perioadă în compania părinților. Unele perechi se reproduc chiar și de două ori pe an.
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
fidelității în amor". Păsările de pradă, cum ar fi uliu sunt principalii prădători naturali ai turturelelor. Unele din ele, lipsite de experiență, zboară jos pentru a scăpa de vremea rea și cad sub gloanțele vânătorilor. Pe de altă parte, jefuitorii cuibului, ca coțofana și gaița, fură puii și aproape o treime din ouă. Impactul lor este foarte sensibil la începutul sezonului de cuibărire, când turturelele adulte dispun de mai puțină hrană și trebuie să părăsească mai multă vreme ponta pentru a
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
și moluște mici care reprezintă aproximativ 3% din hrana sa. În timpul paradei nupțiale, masculul atrage femela prin plecăciuni repetate. El își umflă pieptul și își salută partenera sa coborând ciocul. Perechile au tendința de a se agrega în colonii mici. Cuibul este situat la 1-2 metri deasupra solului într-un arbust, arbore mic sau în tufișuri, la marginea pădurilor; uneori sunt folosite cuiburile altor păsări sau cele de veverițe. Este o platformă subțire și fragilă din crenguțe, căptușită cu rădăcini, radicele
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
pieptul și își salută partenera sa coborând ciocul. Perechile au tendința de a se agrega în colonii mici. Cuibul este situat la 1-2 metri deasupra solului într-un arbust, arbore mic sau în tufișuri, la marginea pădurilor; uneori sunt folosite cuiburile altor păsări sau cele de veverițe. Este o platformă subțire și fragilă din crenguțe, căptușită cu rădăcini, radicele, tulpini mici de plante și ierburi, eventual cu câteva fire de păr. Ponta conține obișnuit 2 ouă. Ponta și clocitul au loc
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
zile. Clocesc ambele sexe cu schimbul, de obicei femela noaptea și masculul ziua. Puii sunt nidicoli, acoperiți cu puf grosier, asemănător cu părul, maroniu deschis; pielea este gri-albăstruie. După 19-21 de zile se acoperă complet cu pene. Puii rămân în cuib de aproximativ 18 zile. Ambii părinți hrănesc în mod egal puii cel puțin trei săptămâni. În primele zile, la fel ca toți membrii familiei columbidelor, turturica hrănește puii cu o substanță numita "lapte de porumbel", bogată în grăsimi și proteine
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
care creează o situație confuză și o stare de psihoză generală. Se vor înregistra numeroși morți și răniți, pagube materiale. Unii foști angajați ai forțelor de represiune au intrat în acțiune, cu scopul de a crea panică și teroare. Câteva cuiburi teroriste sunt distruse de însăși fostele unități ale Securității, de exemplu USLA, care a acționat de partea revoluționarilor în zona Drumul Taberei, Ministerului Apărării și clădirii Marelui Stat Major. Se înregistrează și incidente regretabile caracterizate de literatura militară ca "„friendly
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
varietate de plante și animale, în care specii adaptate la viata acvatica se dezvolta alături de fauna din Desertul Kalahari. Peste 400 de specii de păsări își găsesc adăpost în aceasta delta- unicul loc cunoscut de pe Terra în care își fac cuibul egretele cenușii. Vulturii pescari pândesc în tăcere în copacii aflați pe marginea apelor, așteptând o încrețire pe suprafața apei- semn ca pot plonja cu ghearele gata pregătite pentru a prinde un peste din cele peste 65 de specii care trăiesc
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
ar fi el, așteaptă ca evreii din Vechiul Testament. Așteaptă un Mesia. Iar ăștia, cu politica, știu bine treaba asta. Păi, să vedeți: când eram de-o șchioapă, ca voi, legionarii: „am ureche pentru orice șoaptă și zece pentru trădători!” Aveau cuibul colea, mai la vale, la popa. Înalți, frumoși, cămășile, toate verzi, pantaloni, la dungă, centură și diagonală...! Gemea pământul când mărșăluiau. Credeam că schimbă lumea!... Pârț! Unul de-aci, de la noi, că nu l-a Încăput cămașa de gras, la
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
tot sub nivelul apei. În Deltă Dunării își construiește sălașuri plutitoare alcătuite din stuf și papură, cu aspect de movile, cu diametrul de 0,5-2,0 m și înălțimea de 1,5-1,8 m, în interiorul cărora își croiește galerii și cuibul propriu-zis. În acest fel rezolvă problema menținerii intrării subacvatice în galerii, deoarece movilele plutesc în derivă și oricum o intrare este întotdeauna sub apă. Bizamii sunt excelenți înotători și scufundători, ei se servesc pentru propulsarea în apă mai ales de
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
exclusiv din șopârle și șerpi. Prada, după ce a fost mușcată, este fixată până nu se mai mișcă, aceasta poate dura un timp de 10 - 30 minute. Cobra regală este ovipară (se înmulțește prin ouă), fiind singura specie cunoscută care construiește cuib, care conține între 20-40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
minute. Cobra regală este ovipară (se înmulțește prin ouă), fiind singura specie cunoscută care construiește cuib, care conține între 20-40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL1,2-3,5
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
construiește cuib, care conține între 20-40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL1,2-3,5 mg /kg. greutate coprporală. Din cauza cantității mari de venin inoculat mușcătura cobrei regale este
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL1,2-3,5 mg /kg. greutate coprporală. Din cauza cantității mari de venin inoculat mușcătura cobrei regale este de regulă mortală. Simptomele tipice care apar
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]