4,021 matches
-
care fiecare experiență e un nutriment” pe care „îl prelucrează organic”. Rezultatul acestui proces de asimilare? „Moralitatea și frumusețea unui om, viața și purtarea cea cultă!” De aceea, e nevoie ca omul să se afle mereu sub „influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare și inculturație, cum am spune noi astăzi, stă la baza concepției eminesciene despre „educațiunea copiilor” și „influența
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
inima omului, încă din copilărie, caracterul și apoi urmează influența culturii, care nu mai poate strica „unei inimi deja formate”. Astfel se ajunge la o „maturitate nematură, falsă”, la o „cultură artificială și importantă” care poate corupe spiritul românesc. Generația cultă, care guvernează acum țara noastră, scrie Eminescu, „nu stă în nici un fel de legătură cu țara”. Și poetul izbucnește: „Orice canalie care a deprins trei buchii franțuzești la Paris aspiră de-a se face aici în țară cel puțin ministru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iată unde poate duce întâietatea formei artificiale asupra fondului, a miezului autentic. Cultura (minții) și educația (caracterului) - aflate în interacțiune - sunt, amândouă, subordonate științei, își trag substanța din cercetarea științifică, din descoperirile acesteia. Iar știința progresează numai servită de oameni culți și educați. Cele trei noțiuni - știința, cultura și educația - se găsesc într-un complex sistem de determinare și toate trei se raportează la om și colectivitate ca scopuri ale acțiunii. Cadrul social care poate asigura atingerea acestor scopuri este pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o adâncă cunoaștere și conștientizare a funcției sale într-un sistem. Eminescu a avut o concepție coerentă despre educație, făurită din studii 4 și reflexiuni personale, el a înțeles ca puțini contemporani ai săi să-și pună priceperea de om cult în slujba neamului. Pedagogia lui a avut un profund caracter social. „O dotațiune suficientă pentru școală și educație”tc "„O dotațiune suficientă pentru școală și educație”" Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două idei progresiste” - „instrucția
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în istoria luptei pentru progres social și cultural, pentru școală și instrucție în țara noastră. G. Mladenatz, cel ce îngrijește volumul de scrieri economice al lui T.Diamant, conchide la sfârșitul introducerii sale: „Teodor Diamant ne apare ca un om cult, un dezinteresat, câștigat pentru ideile cele mai progresiste ale timpului său; nu a precupețit nimic pentru a le răspândi și chiar pentru a le vedea devenite realitate. A reușit să insufle multor bărbați de seamă ai țării sale idei generoase
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unități de viață”: educația gospodărească (matematică aplicată, științe naturale aplicate, agricultură și zootehnie, cooperație); educație sanitară (anatomie, medicină populară, igienă, educație fizică); educație cetățenească (geografie locală, istoria muncii și drept țărănesc, morală și pedagogie țărănească); educație umanistă (literatură populară și cultă, muzică și teatru, desen, „pregătire bibliotecară” și pentru activitatea culturală la sate) (Stoian, 1938, p. 174). Programa aceasta, în concepția organizatorilor școlii, trebuia „să respecte viața”, să fie adaptată „unităților de viață naturală” (grădina, câmpul, râul, pădurea) și să fie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să fie în conformitate cu nevoile satului, gospodăriei țărănești. Școala aceasta, care a funcționat cu doi ani de studii, a fost și ea orientată îndeosebi spre învățarea practică, rolul său fiind „să ajute pe țăran să devină mai bun gospodar și mai cult, pentru ca, în lupta vieții sociale, el să se manifeste în formele cele mai civilizate și cu șansa întreagă de a-și ocupa locul la care trebuie să aspire” (ibidem, p. 211). Țara noastră avea atunci nevoie, credea organizatorul acestei școli
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe care mi l-a hotărât ea. Mi-am anulat viitorul” (I, 10). Sunt cuvinte scrise încă din 1957, anul în care Cioran începe să-și scrie Caietele, dublate imediat de conștientizarea eșecului devenit sens: „Toată viața am consacrat un cult marilor tirani împotmoliți în sânge și în remușcare. M-am rătăcit în Litere din neputința de a ucide sau de a mă ucide. Această neputință, această lașitate, doar ea a făcut din mine un scrib” (I, 10). Este momentul în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav: Da... ceva mai clar... Doctorul: Da... că aici e și mai aproape... Octav: Dom' doctor, să vă spun un secret; vocile astea nu țin cont de distanță... Ce naiba, sînteți un om cult, nu? Sau sînteți numai doctor? Doctorul: (toleranță profesională) Și erați chiar atît de buni prieteni? Octav:... De fapt ne-am împrietenit mai mult după ce a murit... Doctorul: (cu un plus de edificare) Înțeleg... Octav: Nu înțelegeți nimic, dom' doctor. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
carul, ochiul, svastica. Simbolurile specifice codului animal care reprezentau soarelui au fost: vulturul, șoimul, leul, cerbul, calul, taurul, berbecele. Din codul metalelor, soarele a fost reprezentat de aur. "Sfântul Soare", divinizat în spațiul Daciei romane, specific religiei mithraice și al cultului Sol Invictus, s-a păstrat în civilizația tradițională românească ca motiv apotropaic, prezent în ornamentica populară, ca personaj simbolic al narațiunilor cosmogonice (balada "Soarele și luna") sau al unor legende în care este prezentată fata îndrăgostită de chipul frumos al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aflat nimic. Eu nici nu prea știam ce aveam de făcut, eram pusă acolo doar de decor. Uneori a fost chiar foarte plăcut. Mai ales că șeful meu era dl. Celmare Stefan, asistentul meu de la filozofie, care era un om cult. Cu el aveam discuții frumoase de filozofia științei sau despre istoria artei. Singura treabă pe care am făcut-o serios a fost cea în cadrul comitetului de cantină a cantinei Pușkin. Aici mergeam aproape săptămânal să asistăm la constituirea meniului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ceaușescu era văzut ca succesor al lui Ceaușescu, se spunea următoarea poezioară : “Să dea Domnul să bea Nicu banii la Miami, Ca să vină atunci să ne ia americanii”. Diferența este că și Lica și Nicu erau, după părerea mea, mai culți decât EBA. Pe ei nu i-am auzit spunând “succesuri”. 7. activitatea este influențată de relația specială cu o femeie care are un efect malefic (Elena Ceaușescu, a 2-a persoană în stat după Ceaușescu vis à vis de Elena
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dansează și cântă. De fapt desprindem chipul iubitei din reacția naturii în contact cu frumusețea ei: "Frumoasa mea peste puteri frumoasă/ ce drag mi-e glasul tău, plutind pe văi." Radu Cârneci ne plimbă prin biblie, prin lumea anticilor, invocă cultul păgân al soarelui, are un acut sentiment al luminii (de esență blagiană), ne vorbește despre o dezlănțuire energetică a ierbii cu "tonalitatea rimelor lui Petrarca" și a celei din "Cântarea cântărilor"2. Poetul este o natură contemplativă, indiferent dacă scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre descălecatul țării, dar când invocă "Rugăciunea lui Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând fapte, date și oameni. Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre suflet și gând, despre tinerețe și bătrânețe, despre moarte: "Tremură viața ființei pentru/ multul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
își vor umple paginile cu evocarea dacilor, a sciților, a lui Decebal, Traian, Buerebista. Se conjugă inspirația creatoare cu virtuțile artistice ale poporului; măiestria artizanală, delicatețea și siguranța gustului se vor manifesta în pictură, în muzică, în toate artele. Artiștii culți și anonimi vor aduce un fel propriu de a fi și a simți, un mesaj entuziast și generos care prefigurează necesitatea elaborării unei "epopei naționale". Nu se poate spune că, la un moment dat, nu s-a ajuns la manierism
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă (literatura cultă). Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și pe mai tânărul frate întru credință Iovănuț
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și pe mai tânărul frate întru credință Iovănuț iam lăsat în Moldova, ascultând povești la ceas de taină. (Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului); - prezența scenică a unor personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot interveni perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării artistice în orizontul culturii, fiind definitoriu pentru literatura cultă. Are ca semne distinctive informația culturală bogată și aplicarea consecventă a normelor limbii literare: - nivelul fonetic e definit prin eufonie; în poezie sunt utilizate ritmuri și rime
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării artistice în orizontul culturii, fiind definitoriu pentru literatura cultă. Are ca semne distinctive informația culturală bogată și aplicarea consecventă a normelor limbii literare: - nivelul fonetic e definit prin eufonie; în poezie sunt utilizate ritmuri și rime complexe; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin diversitate și bogăție sinonimică, prin gradul ridicat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru tropi și figuri de gândire; variație stilistică, ori ginalitate. Registrul stilistic oral vizează două straturi stilistice: un strat primar, specific lite raturii populare și tuturor creațiilor teatrale, și un strat derivat, caracteristic vorbirii directe a unor personaje din proza cultă și stilului marilor povestitori, a căror scriitură si mulează circumstanțele comunicării orale. - Particularități: comunicare directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Tudor Arghezi → Ion Barbu → Mihail Sadoveanu → Liviu Rebreanu → Camil Petrescu → George Călinescu → Eugen Lovinescu → Marin Preda → Nichita Stănescu → Marin Sorescu. LITERATURA ROMÂNĂ - CONȚINUTURI PREVĂZUTE ÎN PROGRAMA DE EXAMEN 1. OPERA LITERARĂ Opera literară este o categorie specifică literaturii (populare sau culte), este o creație artistică prin care se instituie un univers ficțional. Ea este organizată ca structură textuală complexă, cu straturi multiple de semnificare. Sintagma opera literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la care participă personaje sau forțe supranaturale, purtătoare ale unor valori morale. Basmul dezvoltă categoria estetică a fabulosului/a miraculosului, având un singur plan narativ, cu o acțiune convențională. În studiul Estetica basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]