10,969 matches
-
experiența grupului etc., în cazul unei singure persoane la anumite intervale de timp. Aici poate fi identificată însă și o capcană: faptul că ele există incipient în experiența și practica educațională ar putea să sugereze că nu mai sunt necesare cultivarea și explorarea lor în totalitate; or, poate exista anxietatea unor cadre didactice confruntate cu o atare problemă în a gândi eficient folosirea lor, invocând riscul confuziei și al conflictului. Iată de ce, referindu-ne la demersul nostru didactic, este utilă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importante ale sistemului de învățământ este acela de a pregăti individul pentru viață, pentru cerințele situate dincolo de școală. Astăzi, la toate nivelurile și într-o mulțime de moduri, comunicarea și interacțiunea sunt prezente în experiența cotidiană a fiecăruia; de aceea, cultivarea spiritului de cooperare (fără a renunța însă la competiție) adus de aceste metode devine un factor favorizant în inserția socială a persoanei. Să vedem însă cu ce avem de-a face; în semnificație originară cuvântul „metodă”, derivat etimologic din grecescul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metodă, se va numi și un secretar de discuții. În fapt, trebuie să remarcăm că, în toate aceste metode care valorifică plenar posibilitățile de interacțiune în cadrul grupurilor, este important modul de înregistrare a informațiilor. Aceasta deoarece, văzute drept metode de cultivare a tuturor pozițiilor și opțiunilor, a dinamicii de impact a grupului ca atare, metodele interactive se fundamentează în crearea cadrului propice pentru dezinhibarea și creativitatea (implicit îndrăzneala în discuție și larghețea intervențiilor) modului de relaționare a fiecărui participant cu grupul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
primordiale ale existenței umane („În suflet claun prefăcut/ ia morțile de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
și ceilalți aristocrați din Roma. 2. Augustin la Milano: neoplatonismul și Ambrozie Ajuns la Milano în 384, Augustin a descoperit un mediu cultural foarte stimulator, mult diferit de cel provincial de la Cartagina și de cel păgîn, mărginit, orientat exclusiv spre cultivarea unui trecut de-acum apus, de la Roma. Existau aici cercuri de literați, în general păgîni, dar interesați de creștinism; se cultiva nu doar retorica, ci și filozofia, în special neoplatonismul; creștinismul era reprezentat de figuri ilustre, și însuși episcopul cetății
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
puțin interesați de gîndirea sau controversele teologice. însă condițiile politice și sociale se schimbă în secolul al VI-lea. în Gallia fuseseră vestite, și au continuat să fie în tot secolul al V-lea, școlile de retorică care au încurajat cultivarea asiduă a poeziei, a omileticii, a narațiunii istorice. însă, o dată cu stabilirea definitivă în Gallia a invadatorilor franci, o populație mult mai puțin civilizată decît burgunzii și goții care avuseseră deja în trecut contacte cu Imperiul Roman, situația s-a schimbat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
goții care avuseseră deja în trecut contacte cu Imperiul Roman, situația s-a schimbat radical, și decăderea a început să se facă simțită mai ales în a doua jumătate a secolului al VI-lea. în primele decenii, deosebit de importante pentru cultivarea culturii clasice și creștine au fost cele două sedii episcopale de la Arles și Vienne, în Gallia meridională. Totuși, învățămîntul cunoaște o continuă decădere: aflat aproape în întregime sub controlul oamenilor Bisericii, el nu cultivă literele, așa cum se întîmplase în secolul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
socială a tinerilor, cu solicitările fizice ale profesiilor și cu menținerea condiției fizice.”. Hubert, R. (1965) citat în Dicționarul de Pedagogie (Schaub, H. și Zenke, K., 2001), spune că educația fizică reprezintă: „activitatea de formare-dezvoltare „corporală” necesară pentru asigurarea și cultivarea valorilor sănătății omului, respectiv „a stării de echilibru și funcționare a organismului. Educația fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane proiectată și realizată prin valorificarea deplină a potențialului fizic, fiziologic și psihologic al organismului în condițiile specifice moderne, contemporane
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unei relații afective cu colegii și Învățătorul; adaptare curriculară (programe școlare adaptate la limba română și la matematică); dezvoltarea comunicării: consiliere individuală și de grup; terapie logopedică. Acțiuni asupra colectivului clasei: discuții cu elevii și sensibilizarea asupra problemelor colegului lor; cultivarea relațiilor de colaborare; includerea noului coleg În activitățile lor; rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, tolerantă; colaborarea și Întrajutorarea la activități diverse (educație plastică, abilitare manuală); Învățarea În perechi; antrenarea lui in jocuri de rol; meditații și consultații pe grupe de câte
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
creativ, artistic și intelectual (UNESCO, 1986). Marele principiu al sportului este aspirația către record. Fiecare persoană are propriul său record, astfel că cea mai frumoasă victorie este cea repurtată asupra propriei persoane. Pentru a se ajunge la record este necesară cultivarea voinței, Îndrăznelii, respectarea programului de antrenament și asigurarea disciplinei În muncă. Sportul este o școală de formare a caracterului, de formare a tinerilor ca „oameni” (Debesse, 1970). Scopul activității sportive este lupta omului de a supune natura, de a o
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
nevrozei de abandon”, ale geloziei cauzate de preferințele exprimate de adult pentru alți copii, copilul se Închide În sine și devine ostil față de cel preferat. Prevenirea manifestărilor comportamentale de acest gen se realizează prin: crearea unei ambianțe calme și afective; cultivarea preocupărilor de joc individual și colectiv; exprimarea interdicțiilor cu calm, sub forma rugăminților ferme; administrarea pedepselor să dea sens Îndreptării. Agresivitatea importată (adusă din exterior-clasă) este de două subtipuri: agresivitate copie și agresivitate stocată. Agresivitatea copie constă În acte de
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
poziție de subordonare față de sculptură, după cum nu este nici un simplu moment pregătitor pentru lucrarea tridimensională. El este desen pur și simplu, complex ca proiect și variat ca expresie, acoperind cam întreaga plajă de la stilul grafic, sec și oarecum maniheist prin cultivarea polarității, pînă la compoziția elaborată, amplă ca desfășurare, și de aici mai departe pînă la pictura propriu-zisă, pe care n-o mai leagă de grafică decît, poate, problemele de tehnică. Oscilînd între monumentalismul imaginii și grija pentru detaliu, între pura
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de salcâmi (1993) se definesc prin nota nostalgică (Vara pe când mama te trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată „cu nebunia mereu de-a călare”. În schimb, poezia din Spectacol cu intrare liberă (1999) e populată de personaje mitologice sau istorice, discursul devenind mai interiorizat decât în lirica de
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
40, 1) vorbește de intenția tiranului de a conduce imperiul din Ierusalim: „Astrologii îi preziseseră demult lui Nero că va fi înlăturat, iar, referitor la aceasta, el pronunțase celebrele cuvinte: Prin artă dobândim nemurirea, astfel se arată și mai întemeiată cultivarea artei lirei, plăcută prințului, necesară omului (simplu). Cu toate acestea, unii îi promiseseră că, după înlăturarea sa, va ajunge stăpânul Orientului - al regatului Ierusalimului, specificau unii - și mai mulți, că își va recăpăta întreaga putere de odinioară” (Spoponderant tamen quidam
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul, poporanismul). Se promova inspirația citadină și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată de Ovid Densusianu. Rezultatele militantismului acesteia nu
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
comitet de conducere e alcătuit din avocatul Al. Bohățel (președinte), Al. Papiu-Ilarian (redactor), Nicolae Popea (cenzor), Avram Iancu, Ioan Moga, Axente Sever, Al. Cassianu, Oprea Moroianu (membri). Între scopurile principale ale asociației figurează învățarea și propagarea limbii și istoriei românilor, cultivarea limbii și încurajarea încercărilor literare în limba română, organizându-se conferințe și șezători în care se citeau și se analizau producțiile literare ale membrilor societății. Adunările generale aveau ca tematică limba și istoria românilor. De asemenea, problemele de ortografie completează
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
nouă asociație, cu un program mai apropiat de aspirațiile și idealurile lor. Cea dintâi grupare personifica eforturile depuse încă din 1858 de alt bucovinean, I. G. Sbiera. Dacă această societate, avându-l la conducere pe Iosif Gall, punea accentul pe „cultivarea limbii și literaturii naționale prin producerea de teme în limba română”, noua instituție înscria în program, alături de aceste obiective, depunerea tuturor diligențelor pe lângă Ministerul Cultelor din Viena pentru înființarea la Universitate a unei catedre de limbă și literatură română, diligențe
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
În vederea înființării unei biblioteci se fac abonamente la ziare și reviste („Aurora română”, „Românul”, „Amicul școalei”, „Gazeta de Transilvania”). Grație promotorului ei, profesorul Petru Bran, societatea s-a impus ca un puternic centru de educare în spiritul culturii naționale, de cultivare a sentimentelor patriotice. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
1884 delegații la congresul panromânesc de la Constanța și la expoziția de la București din 1906 și au susținut mișcarea pentru înființarea unei Catedre de istorie națională la Universitatea din Cernăuți, inițiativă finalizată abia în 1912. Preocupările esențiale au fost legate de cultivarea limbii și literaturii, prin organizarea unor serbări și festivități sau prin elaborarea unor lucrări ce erau citite în astfel de ocazii. Sunt de amintit ședințele speciale în care s-a vorbit despre viața și opera lui Vasile Alecsandri, despre scrierea
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
al S.A.R. Potrivit statutelor adoptate, obiectivele acestei societăți - care prelua denumirea inițială a Academiei Române - erau: „I. Promovarea culturii românești peste hotare prin: a) cercetări istorice asupra poporului român, îndeosebi în raporturile cu Apusul; b) studii lingvistice având ca principală preocupare cultivarea și apărarea limbii române; c) studii sociologice, filosofice și teologice; d) punerea în valoare a operelor românești din domeniul literaturii și al artei; e) relevarea rezultatelor obținute de cercetătorii români în diferite ramuri ale științei. II. Prezentarea realizărilor obținute de
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
SOCIETATEA LITERARĂ „SAMUIL VULCAN”, asociație înființată la Beiuș în 1861. Fondatorul, Teodor Chioreanu, director al gimnaziului din Beiuș, întemeiat în 1828 de Samuil Vulcan, dorea să contribuie la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la formarea și dezvoltarea deprinderilor oratorice. Societatea își va desfășura activitatea prin organizarea de ședințe ordinare, festive și publice. Adunările festive erau menite a omagia, în primul rând, personalitatea lui
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IULIA”, asociație înființată la Cluj la începutul anului universitar 1872-1873. Grigore Silași, profesor de limba și literatura română, inițiază constituirea unei societăți care să militeze pentru „cultivarea limbii și a literaturii românești”. Tot el redactează statutele în care erau menționate activitățile proiectate: „discursuri științifice, elaborate proprii, traducțiuni din operele clasice ale literaturii străine, declamări de poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative, ajutoare pentru
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
depozitează un summum de experiență tragică - o mare iubire trădată, un cămin distrus, copilul mort, o aspră însingurare „pe margini de genuni înfricoșate” -, dar și vocația de a renaște decupând, în întunericul durerii, „ferestre luminate” sau captând „sâmburi de lumină”. Cultivarea formei fixe temperează despletirea lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
deosebită s-a acordat școlii în limba română. S-a organizat o subscripție printre românii bucovineni, pentru obținerea fondurilor necesare întreținerii școlilor comunale românești. S-a înființat, de asemenea, o tipografie (Tipografia Mitropolitul Silvestru). Considerând literatura un mijloc eficient de cultivare și întărire a sentimentului național, societatea a contribuit la răspândirea în Bucovina a scrierilor lui Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu ș.a., la promovarea unor turnee teatrale, precum și la închegarea unei mișcări artistice locale, în special
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE LECTURĂ, asociație înființată la Cluj în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind „adunarea unei biblioteci mai
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]