12,069 matches
-
cum ai citit tu la gazetă? Erau alea exact cuvintele lui?" Bărbatul cade câteva clipe la meditație, apoi recunoaște: "Mda... Cred că aici cam ai dreptate." "Vezi?", își termină ea triumfătoare micul exercițiu de dialectică. Da, da' nu mai există Cupa Cupelor. S-a desființat de multișor", ține să-și manifeste o obiecție tipul. "Asta-i acuma! Am dat și eu un exemplu, mă, ce naiba. Oricum, ai înțeles cum stau treburile, nu?" "Am înțeles, și normal." " Atunci să-ți zic mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ai citit tu la gazetă? Erau alea exact cuvintele lui?" Bărbatul cade câteva clipe la meditație, apoi recunoaște: "Mda... Cred că aici cam ai dreptate." "Vezi?", își termină ea triumfătoare micul exercițiu de dialectică. Da, da' nu mai există Cupa Cupelor. S-a desființat de multișor", ține să-și manifeste o obiecție tipul. "Asta-i acuma! Am dat și eu un exemplu, mă, ce naiba. Oricum, ai înțeles cum stau treburile, nu?" "Am înțeles, și normal." " Atunci să-ți zic mai departe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ridica ochii din România Mare. Dacă voia să-și clătească ochii, se uita la studente, nu la conțopistele alea mustăcioase. Că și alea tot în dreptul scării din spate se aranjau, numai că tineretul feminin studios avea mai mult probleme cu cupele sutienelor, pe care și le tot săltau de vreo câteva ori pentru a obține o curbură optimă a sânilor expuși generos din decolteurile ofertante, dar și cu lăsatul pantalonilor în așa fel încât să se vadă cam zece centimetri din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de coarne a unei motociclete, arătând spre maiestuoasa clădire de la marginea pieței, unde se afla un mall. Ușor de zis, Însă greu de făcut. Talpa cilindrică a unui tăvălug tocmai Încerca să ne turtească. Deasupra, un excavator Își Înălța mugind cupa, ca un monstru antediluvian. Am smucit-o pe Gioconda de braț și, urmat de ceilalți, ne-am strecurat Într-un gang alăturat, care dădea Într-o alee Îngustă, străjuită de clădiri Înalte. Acolo, surpriză! Un ciocan pneumatic se apropia cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
scheletul Alfinei a fost acoperit cu degetele verzi ale firii, ca și cum n-ar fi existat nicicând o zvârlugă carosată grena, capabilă să fure mințile oricărui purtător de motor. Doar Fauvé, bietul, n-a putut s-o uite. Circulă. Bău din cupa amarului, se privi În oglinda a mii de kilometri cenușii, pe care i-a așezat treptat Între el și craterul Îngropat de buruieni ca pe un pansament. Moartea Alfinei l-a făcut să urască fără leac seminția ucigașă a oamenilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a șoptit Anna. Am urcat. Ea s-a așezat la volan și am pornit. De primul baraj am trecut cu inimile cât un purice, ghemuiți În spatele geamurilor Întunecate. Un excavator ne-a dat de câteva ori târcoale, bălăngănindu-și autoritar cupa, dar n-a Îndrăznit mai mult. Probabil că, indiferent de forma dictaturii, o limuzină neagră Înseamnă Întotdeauna ceva. Jumătate de oră mai târziu, eram pe autostrada care ducea spre Napoli. Când m-am trezit, era dimineață. Anna conducea cu ochii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și mai subversiv decât nemișcarea. Din ce În ce mai mulți oameni alegeau să nu mai Învețe, să nu mai muncească, să nu mai miște un degețel, În semn de protest față de societatea diminuantă, oferindu-i acesteia doar privirea unor ochi apatici ca două cupe de sutien mărimea XXS. Ideea de concurență era Înfrântă, entropia socială cobora vertiginos spre cifra Înghețului absolut. O Întreagă castă socială de antrenori motivaționali, autori de ghiduri, instructori de „Hai să...!“ și „Cum să...“, oameni care câștigau bani buni Învățându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe cardiaci. Era un malac de vreo doi metri, cu schema de funcționare afișată la vedere: „Șefu’, pe cine trebuie să pocesc?“. Un godac i se lăfăia pe ceafă, iar din umeri Îi porneau două brațe de excavator, terminate prin cupe care ar fi putut săpa o fundație de bloc În câteva minute. Eram tentat să sar În picioare, strigând „Nu mișcați!“, apoi să le schițez rapid portretul - ar fi ieșit un tablou reușit, cu titlul Natură moartă fără neuroni. M-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zice Sena, Steaua și Dinamo, mă înțelegeți? — Iar bați cîmpii, zice domnul Președinte, dar dacă stau să mă gîndesc, exemplul nici nu e chiar așa de rău. Nu vă spun eu? se însuflețește Sena, n-ați văzut ultima finală de Cupa României? — Nu sînt microbist, zice domnul Președinte, am auzit doar niște zvonuri. — Păcat, pentru că nici nu știți ce ați pierdut, spune Sena. — Au fost cumpărați arbitrii? își dă domnul Președinte cu presupusul. Asta n-ar mai trebui să mire pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
doar cîteva minute înainte de final, că n-a avut curaj să treacă peste decizia tușierului, care a rămas cu fanionul jos. — Nici unii nici alții nu știu să piardă, își dă cu părerea domnul Președinte. Ce e așa de importantă o cupă? — Chestii de orgoliu, explică Sena, gîndiți-vă cine era la oficială. Toți generalii țării în frunte cu fratele și juniorul Geniului. Ca să nu-i mai punem la sooteală pe restul de activiști și membri de partid. — De parcă fără fotbal nu s-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iscat așa un scandal. — Păi stați că încă n-am ajuns la sarea și piperul situației, spune Sena. — Și spectatorii? își amintește domnul Președinte să întrebe. A fost plin stadionul? — Arhiplin, spune Sena. Gazonul impecabil, atmosferă de finală adevărată de Cupă. Primul fluier al arbitrului abia se aude din cauza hărmălaiei din tribună. Jucătorii ambelor echipe încep meciul timorat, cu multe pase înapoi, se tatonează atent la fiecare contact individual. Spectatorii încep să-și piardă încet-încet răbdarea, se aud mai întîi scandări
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de copac cu tot cu crengi aruncate parcă din cer unele peste altele. Astea sînt piesele de rezistență, în rest vorbim doar de mărunțișuri îngrămădite, înfundate, aruncate peste tot, fie pentru a astupa breșele, fie pentru a îngroșa sau supraînălța bariera. Cîteva cupe de moloz, o sumedenie de cutii de carton, lăzi de lemn, mese, scaune, alte bucăți de mobilier, grilaje metalice, un butoi din tablă de două sute de litri, o saltea cu arcuri, țevi și capace de canal din fontă, saci de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vârstă ca el, și mai neputincios, Kawabata cerșește prin preajma ghetoului și Antoniu Îl menajează, și nu-i impune norme ,,de lucru,,, dimpotrivă Îl cruță pe cât poate cerșind și pentru el. Se gândește la pensionarul palid, la scuipatul lui și la cupele buldozerelor ce amenință să radă ghetoul cu smuciturile lor cumplite. Trece de Bulevardul Eroilor, aproape pustiu astăzi și simte cum foamea cumplită Îi arde stomacul. Vâră mâna În sacoșa neagră de cârpă de care nu se desparte niciodată când cerșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a surprins reacția ei. Probabil că prietenia ei duioasă cu fratele meu însemnase pentru ea mai mult decât mi-am dat eu seama. Firește, acum era peste măsură de surescitată. — I-am invitat să treacă pe-aici să bem o cupă de șampanie, am spus. Sunt în stația Gloucester Road. O să sosească în câteva minute. Sper că n-ai nimic împotrivă. — I-ai invitat să treacă pe-aici acum? întrebă Antonia. Răvășită de mânie și amărăciune, fața ei era de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
murdar de-al soră-mii. Îi prind o bretea de clanță și cealaltă de mânerul dulăpiorului cu lenjerie de pat: o sperietoare de ciori menită să-mi să-mi aprindă noi fantezii. — Freac-o, Voinicule, freac-o până ia foc - mă-ndeamnă cupele mititele ale sutienului lui Hannah, când, deodată, se aude o bătaie în ușă cu un ziar făcut sul. De spaimă, sărim în sus de pe colacul toaletei, și eu, și pumnul meu încleștat, cu conținutul lui cu tot. — Hai odată, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și ce văd! Pe Lenore Lapidus, care are cele mai mari balcoane de la mine din clasă, alergând să prindă autobuzul după școală, cu povara ei impresionantă, intangibilă tresăltându-i vizibil sub bluză, ah, le conjur să mi se arate de sub cupele sutienului ei, să se reverse ȚÂȚELE ADEVĂRATE ALE LENOREI LAPIDUS, și-n clipa aia îmi dau seama că mama zgâlțâie furioasă clanța. Clanța ușii pe care am uitat s-o încui! Știam eu că așa o să pățesc odată și-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tablă de șah în miniatură. Răgazul acesta mi-a dat ocazia să-mi examinez cum se cuvine tovarășul de drum, creatorul alcoolicei Carol și al soțului ei bețiv. Era un tip îndesat, iar mâinile sale mici alcătuiau un soi de cupă cărnoasă, perfect asortată cu adâncitura de flanelă din poala sa. Părul șaten închis se ridica pentru a forma două aripi ca de pasăre, ale căror vârfuri coborau spre urechile mici și rozalii. Avea fața ca un cașcaval brăzdat de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru care specialiștii au reușit descifrarea a doar o mie dintre ele. Alături de inscripțiile "Jiaguwen", folosirea bronzului este o altă contribuție majoră a dinastiei Shang. Tehnologia de fabricare specifică epocii era deja una foarte avansată. Există numeroase vase, recipiente și cupe ritualice confecționate din acest material, unele piese atingând dimensiuni de-a dreptul impresionante. Un astfel de recipient din bronz din categoria celor cu patru picioare, are 133 cm înălțime, 110 cm lungime și 78 cm diametru, piesă descoperită în 1939
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de obiecte din fildeș găsite în gropile sacrificiale demonstrează că în acea vreme statul Shu a efectuat schimburi de mărfuri atât cu țările limitrofe cât și cu altele aflate la mari distanțe. O altă dovadă în acest sens sunt câteva cupe de vin cu formă asemănătoare celor folosite în acele vremuri în Europa. Ca atare, este foarte posibil ca obiectele de bronz din cultura Sanxingdui să fi suferit influențe ale culturilor din țările Asiei de Vest, Orientului Mijlociu și Europei. Descoperirile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
văd eu pe fereastră parcată de-a latul. Mai era și treaba cu Fane din a șasea, care de obicei îmi trăgea palme peste ceafă și zicea că am capul ca o lubeniță, care după fiecare etapă ori meci din cupă mă alerga, mă prindea, îmi sucea mâinile la spate și-mi dădea bobârnace în urechi (și ce urechi clăpăuge!) până când mă ustura așa de tare că începeam să plâng și, când plângeam, lui i se părea că accept și recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dreapta cu centrări covrig, un tătic grijuliu care precis îi aducea lui Răzvănel munți întregi de gumă sârbească, roz, ca țigaretele cu filtru. Și într-o miercuri, când campionatul era întrerupt, iar în Severin nu-și mai amintea nimeni de cupă, fiindcă Rapidu bătuse Știința în finală și patruzeci de zile nu e bine să-i tulburi pe morți, Fane mi-a împrumutat praștia lui. Și a zis că nu pot să nimeresc Pobeda. Și Pobeda nu mai stătea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
către cer și a rostit niște vorbe memorabile despre viitor și după aceea a scris pe ecran koneț filma, în alfabetul slav, și eu, ca dinamovist aprig, cu lacrimi în ochi, am aflat că văzusem Zboară cocorii, și nu semifinala Cupei Campionilor Europeni. Ratarea lui Oneață Augustin și golul nesărat al lui Souness mă urmăresc datorită reluărilor televiziunii, iar scâncetul pe care mi s-a părut că-l aud în noaptea aia, spre sfârșitul filmului, se explică abia acum. Erau Știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a mângâiat cartierul ca un vânticel blajin (răcorindu-l), s-a foit în așternuturi, a fornăit și a respirat mai mult pe gură (din cauza polipilor), a visat, ce-o fi visat?, eu presupun că îngeri alb-roșii, fiindcă Dinamo juca semifinala Cupei Campionilor Europeni chiar în bârlogul lui FC Liverpool, iar zborul cocorilor, invocat de titlul peliculei, s-a dovedit a fi doar o metaforă, un truc menit să înșele cenzura moscovită, fiind vorba în realitate de un fâlfâit de aripi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atunci liniștită, cuminte și chiar banală, începe, încet, să se coloreze în roșu. Nu era nimic legat de Dinamo. Orac punctase din lovitură liberă. Iar dacă mai existau dubii, meciul se juca în Ștefan cel Mare. F.C. Bihor cu semifinalista Cupei Campionilor. N-aveau nici o șansă. Asta mi-a spus și Radu. Nu despre orădeni, despre mine. Urma să încasez o bătaie. În numele tuturor mincinoșilor și al trădătorilor de pe pământ. Mă prevenise. Hangar, pusichet! Sau ceva în felul ăsta. Am fugit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
început să mă uit la un meci de pe bulgari. Levski Spartak-Lokomotiv Plovdiv. S-a terminat 2-1. Duminicile erau urâte. Ca meciurile de la bulgari. Evident că am cedat în fața ispitei. La urma urmei, Dinamo nu juca în fiecare zi în semifinalele Cupei Campionilor Europeni. Trebuia să știu, ce mai, era o chestiune de viață și de moarte, dacă băieții aveau vreo șansă să elimine echipa aia cu nume atât de fantasmagoric și înfricoșător: Liverpool. Iar pentru asta, era de ajuns să uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]