534,793 matches
-
de guvernămînt, că în timp ce e primit cu aplauze în familia Internaționalei Socialiste, nu e în stare să rezolve nici măcar dreptul la medicamente compensate al românilor. În ceea ce o privește, dna Daniela Bartoș, dacă nu s-a așezat pe un scaun dat cu super glue, poate că se mai gîndește la felul cum s-a descurcat.
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
o factură de obligativitate: Nimeni nu mă va obstrucționa să nu judec critic comportamentul altora, raportîndu-l la valorile culturii mele. Nu pot accepta în nici un caz, de pildă, obiceiul unor americani needucați de a intra într-o casă fără a da binețe gazdei, sau acela de a mînca într-un local public cu șapca pe cap. Pe de altă parte, nici nu le pot interzice să se comporte așa cum aș dori eu, în cultura lor faptul ca atare fiind probabil normal
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
socoteală și apucătura politicienilor noștri care candidează la președinția țării de-a întreprinde neapărat turnee electorale în America, pretinzînd nu numai sprijin moral, ci și financiar. Cu gura căscată la discursul pseudoprofeților, românii americani înstăriți completează cecuri, spre a-și da seama că angajamentele celor ajunși în funcția supremă au fost mincinoase: "Promit, ca și actualul (e în chestiune Emil Constantinescu - n.n.), dar ca și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să uite sau să constate că, în calitate de ditamai președintele
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
îi spunea soaței chiar și în momentele de intimitate "Tovarășa"!) orice detabuizare e normală, ba chiar binevenită. Dar de aici la pertu-ul cvasi-generalizat, la înrudirea cu forța prin apelative gen "nea Mitică", "nea Nelu", și la diminutivarea care o fi dând bine în curtea cu orătănii, dar sună (vorba clasicului) ca dracu' la televizor, e drum lung. Ciudat, scurtătura onomastică pe care circulă azi mai toată lumea nu-și are originea în politică, respectiv parlament - acest avanpost al ospiciului -, ci în emisiunile
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
mai toată lumea nu-și are originea în politică, respectiv parlament - acest avanpost al ospiciului -, ci în emisiunile despre sport ale televiziunilor. Invitați de-a valma, antrenori, arbitri, jucători, șefi de cluburi, chibiți, "acționari majoritari" nu pierd ocazia de-a se da în stambă. Amestecând ca zahărul în ceai democrația și cumetria, adunătura de inși care cu greu articulează două fraze coerente (onoare excepțiilor!) devine brusc vioaie atunci când are prilejul de-a arăta că ei, semianalfabeții, aparțin de fapt lumii bune. Așa
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
într-o emisiune de televiziune, un jalnic băgător de seamă la un club din București e făcut harcea-parcea, prin telefon, de unul dintre binecunoscuții bătăuși promovați la rangul de "investitor majoritar". În loc să-i trântească aparatul în nas și să-i dea întâlnire la tribunal, penibilul funcționar se apăra behăind cu disperare aria familiarității: "Hai, nea Mișu" (sau Vasi, sau Gigi, sau Nelu), "te rog eu frumos, lucrurile nu stau chiar așa!" Rugăminți fără efect: din studiou, "nea Mișu" (ori Nelu, ori
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
pledoariile scriitorilor s-au făcut auzite nu numai la Leipzig, ci și la Köln unde, ca din întîmplare, tocmai între 19 și 23 martie avea loc cea de-a treia ediție a Festivalului literar litcologne. ( Coincidența voită sau nu, a dat apă la moară speculațiilor despre necesitatea tîrgurilor de carte în epoca internetului, sau despre mutarea Salonului de Carte de la Frankfurt, la München ori Köln...). Cert este că între 19 și 23 martie, aproape simetric, opinia publică germană a fost flancată
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
war, Robert Kagan Putere și neputință, Emmanuel Todd Superputerea S.U.A., Volker Perthes Grădini secrete). Oriana Falacci își exprima în cuprinsul unui virulent articol simpatia față de actuala politică a lui Bush și antipatia viscerală față de lumea arabă, celebrul dirijor Daniel Barenboim dădea glas temerilor că războiul nu va aduce pacea în Orientul Apropiat, în timp ce publicistul american Natan Sznaider preamărea virtuțile imperiului moral în care principiile economiei de piață fac cea mai bună casă cu cele ale democrației... "Suddeutsche Zeitung", la rîndul lui
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
a romanului Accidentul de Mihail Sebastian, o carte pe care recenzentul german o compară, tot în paginile revistei amintite, cu scrierile lui Sandor Marai, mai ales cu romanul Jăratecul. Dacă la ora actuală în România, atît cît mi-a fost dat să deduc din convorbirile avute cu unii editori, preferințele se îndreaptă spre roman, în Germania proza scurtă pare a fi cea mai căutată. Judith Hermann, una din cele mai talentate și premiate autoare ale tinerei generații, revine în atenția cititorilor
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
mă desprind din țesătura complicată a cotidianului, cu toate grozăviile, contrarietățile și picanteriile lui. Ceilalți pacienți, majoritatea în stadii avansate ale bolii, dar cu o imensă dorință și speranță de vindecare, se supuneau fără abatere prescripțiilor din Eden: aveau de dat o luptă personală mai importantă decît războiul din Irak, discutau între ei despre remedii miraculoase, exersau "gîndirea pozitivă" și rugăciunile care - li se spusese - pot face computerul-creier să dea comenzi benefice pînă la nivelul celulei. Pretindeau - și poate că era
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
de vindecare, se supuneau fără abatere prescripțiilor din Eden: aveau de dat o luptă personală mai importantă decît războiul din Irak, discutau între ei despre remedii miraculoase, exersau "gîndirea pozitivă" și rugăciunile care - li se spusese - pot face computerul-creier să dea comenzi benefice pînă la nivelul celulei. Pretindeau - și poate că era adevărat - că se simt cu fiecare zi mai bine. Sigur că și mie mi-a fost plăcută îngrijirea acelor fete ca niște îngeri, preocuparea lor sinceră pentru sănătatea mea
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
și actualul ministru de Externe german din guvernul social-democrat, nu pare a-și fi depășit idiosincraziile tinereții. Poetul și lumea Dacă scriitorul va continua să creadă că prin scrisul său nu poate schimba nimic în lumea în care îi este dat să trăiască, atunci va avea destinul pe care-l merită: unul minor și periferic". Aceste cuvinte îi aparțin poetului Ion Mircea și le-am reprodus după interviul acordat de autor dlui Sergiu Adam pentru ATENEUL băcăuan (nr. 3). l Tot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director este criticul căruia i s-a părut necesară inventarea poetului, dacă n-ar fi fost să fie. Revista are de două ori aer provincial: o dată, fiindcă dă atenție Craiovei și Doljului, ceea ce nu e nefiresc, doar un pic exagerat cînd se extinde zona spirituală cu pricina la senatori și deputați de ocazie; a doua oară, printr-un ton anume, ceva mai sus decît ar trebui, care-l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
fi băgat pînă acum de seamă că revista noastră nu-l mai publică de o bucată de vreme pe dl Laszlo Alexandru. Asta, după ce reproduce un (probabil) ultim text al eseistului clujean (extrem de... amabil cu noi, din nou) și-i dă o replică viguroasă. În spiritul unei depline sincerități, Cronicarul recunoaște că România literară nu l-a mai publicat pe dl L.A. fiindcă nu a mai fost solicitată. E drept că i-a respins, cîndva, un articol, pe care l-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
lîngă toate acestea, autorul și cartea au mai suferit și rigorile unor judecăți ideologice: repetate reproșuri de anti-patriotism sînt trecute în revistă în studiul introductiv la cea mai nouă ediție critică (de Gabriel Ștrempel, Biblioteca Bucureștilor, 2001), dar și prefațatorul dă din cînd în cînd semne de nemulțumire (de pildă: "Ianache nu are nici o înțelegere, nici o aderență la problemele românești din Ardeal"!); chiar Odobescu (în studiul Poeții Văcărești) simțea nevoia să-l scuze și să-l justifice pe Ianache Văcărescu pentru
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
domenii de specialitate. Al doilea fragment pe care l-am ales e total diferit, din punct de vedere lexical și stilistic: " Am răspunsu cu multă smerenie că: «Un prințip plin dă jale și un prințipat plin dă întristăciune mi-au dat lacrămile lor în pumni, rugându-mi-să ca să le aduc și să le vărsu la picioarele sfintei tale măriri și să pociu printr-această vărsare a lacrămelor lor să dășărt dân comorile cele nedășărtate ale milostivirii tale o clemență spre a înveseli
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
italienește) e o performanță retorică. Frecvente sînt și situațiile moderne tratate în lexic pe jumătate modernizat: obținerea unui dublu pașaport ("m-am rugat să aibu îndoite pașoporturi"), cererea de azil politic ("Asylul să cuvine a-l dobândi acei ce dosescu dă la un mare rău și peire și primejdie"), devalorizarea monedei în timp de război ("S-au văzut însă pâste puțin după ce s-au râdicat războiul că și moneda s-au micșorat cu multă pagubă a opștii"). În plus, e interesantă
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
ori ordinul guvernului de a restrânge cu totul comerțul cu devize. Eliminând orice ambiguitate în cunoaștere, Niculae Gheran înglobează în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale, Puia, personalitatea Elvirei Popescu, el reține într-una din note, următorul moment: "La unul din spectacolele cu Ma cousine de
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
litere chirilice între care una reprezinta grupul "dj", deci tot (Giuvara) - Djuvara îi chema. Acești strămoși ai mei, aromâni, au venit din Munții Pindului între 1770 și 1780; ei aparțineau unui clan de celnici - cum se numesc acolo - care a dat mai mulți căpitani de armatori, adică un fel de șefi, dintre care cel puțin trei - doi frați în veacul al optsprezecelea și unul în veacul al șaptesprezecelea - sunt cântați în foarte frumoase cântece populare și aromânești și grecești. - Interesant! - Mai
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
care v-am spus mai devreme că le-a vândut pentru a cumpăra căsuța de la București. - În privința educației? - În privința educației, lucrurile au stat altfel. Mama ne iubea mult, era foarte blândă cu noi, dar, în același timp, severă. Nu ne dădea voie să facem nimic incorect, ne dădea peste degete pentru orice lucru nefăcut cum trebuie - era important cum mănânci, cum vorbești; persista vechiul obicei german și francez de a educa sever copiii acasă. Pe de altă parte, era încă moda
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
le-a vândut pentru a cumpăra căsuța de la București. - În privința educației? - În privința educației, lucrurile au stat altfel. Mama ne iubea mult, era foarte blândă cu noi, dar, în același timp, severă. Nu ne dădea voie să facem nimic incorect, ne dădea peste degete pentru orice lucru nefăcut cum trebuie - era important cum mănânci, cum vorbești; persista vechiul obicei german și francez de a educa sever copiii acasă. Pe de altă parte, era încă moda ca în casă să se vorbească franțuzește
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
marilor boieri și am notat, de pildă că, doar cu puțin înainte de începutul secolului trecut apar prim-miniștri din boieri secunzi cum sunt Brătienii sau nobili din Transilvania, "spărgând" astfel cercul închis al celor 30 - 40 de mari familii care dădeau oameni de stat. Apoi, dintr-o dată, după 1900, vin oameni ca Maiorescu, Take Ionescu, revoluționând mentalitatea în privința apartenenței puterii; mai târziu sunt deja amestecați boieri cu burghezi și cu tineri din alte medii. - Foarte multă vreme s-a păstrat această
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
era treaba boierilor. - După părerea mea, de la primul război mondial încolo, după întregirea țării cu Transilvania, Banat, Basarabia Bucovina s-a schimbat complet echilibrul clasei conducătoare de la noi; și totuși continuă, pe nevăzute, legături cu vechea aristocrație de conducere; vă dau vreo patru nume dintre oamenii cei mai distinși dintre cele două războaie (1920 - 1940), despre care ai crede că sunt nou veniți: Titulescu, I.G.Duca, Gafencu, Tătărescu. Ei bine, toți au o mamă din marea boierime! Titulescu era fiul unei
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
pe copertă pe Jeanne D’Arc cu drapelul! În ultimul an de liceu, în Franța, am fost trimis la concursul general pe țară, pentru istorie și pentru latină. Istoria a fost o pasiune, însă la Universitate am făcut și Dreptul, dându-mi seama că nu se poate trăi numai cu istoria, dar l-am făcut în silă, nu mi-a plăcut. Am împins lucrurile până acolo încât am făcut și un doctorat în Drept; sunt nevoit să recunosc faptul că toată
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
când îmi fac serviciul militar - până prin anii ’48, viața mea intelectuală este cvasinulă! - Greu de crezut! - Totuși, pe când mă aflam în Suedia - prin ’45-’46 - am descoperit opera unui filosof al istoriei, Arnold Toynbee. M-a pasionat până când mi-am dat seama că greșește foarte mult. Am îndrăznit să propun la Sorbona să fac o teză de doctorat - primul titlu pe care l-am dat era "O critică a operei lui Arnold Toynbee", acest filosof al istoriei care a avut un
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]