8,648 matches
-
un popor de elită al antichității admirat pentru dârzenia și vitejia lor în luptă, abilitatea în negocierile diplomatice și dispretul lor în fața morții. Religia dacă, a fost întotdeuna un prilej de admirație pentru scriitorii lumii greco-romane, iar credința statornică a dacilor în nemurirea sufletului, a permis să adopte creștinismul de timpuriu, fiind cel mai vechi popor creștin din sud-estul european, toți ceilalți vecini ai noștri fiind creștinați la o jumătate de mileniu în urma noastră. Un alt fapt care exprimă continuitatea poporului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din latina și greaca veche. Culegerea de texte acoperă o perioadă întinsă de timp începând cu secolul VI î.Hr. până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
imperiului, incursiuni ori incitând la revolta popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI și totodată mulțumită faptului s-au amestecat cu thracii și cu mysii”. PUBLIUS OVIDIUS NASO
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
vom intra în detalii, mai ales pentru că a vorbi de ceva atât de abstract precum cultura unei țări, ne-ar duce către un discurs interminabil, plin de clișee, ceață și sentințe fără valoare. Dar este important de semnalat complexul țării dacilor în comparație cu alte mari culturi din care românii se inspiră și pe care încearcă să le copieze. A vorbi cu ușurință și fără criteriu de această manifestare ar însemna, din partea mea, a face judecăți de valoare de puțină sau nulă valoare
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
fiindc-așa vrea Domnu' Flori de măr și Leru-i ler Pe Bucegi și peste Omu' Florile dalbe Ninge-albastru, ca în vis Floarea Soarelui nestins Ninge viscolind pe Sfinx Florile dalbe Ninge burnițat, mărunt Flori de măr, zburate-n vânt Trezind Dacii din pământ Florile dalbe Ninge tare, vine ger Flori de măr și leru-i ler Peste sufletul stinger Florile dalbe Ninge-n cugetul curat Flori de măr, Ler argintat De Dragoste însetat Florile dalbe Ninge-n Suflet de nomad Floarea cetinii
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VIS DE CRĂCIUN... Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Arde focu’-ncet în vatră Și aruncă-n jur scântei, Mama toarce fir pe roată, Noi dormim în poala ei. Luna scapătă-n ferestre Pe sprâncene de argint
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
lumină Ni se-așterne blând pe față, Iar odaia o inundă, Până-n prag de dimineață. Printre dezmierdări suave Glasul maicii-l auzim, Cum ne-ndeamnă și ne cheamă, Pe Hristos azi să-l cinstim! Referință Bibliografică: Vis de Crăciun... Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
maicii-l auzim, Cum ne-ndeamnă și ne cheamă, Pe Hristos azi să-l cinstim! Referință Bibliografică: Vis de Crăciun... Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
Acasa > Poezie > Imagini > LACRIMI DE MAMĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe prispa vechii case Tu maică îndurerată, La piept o haină strângi, Cu mâna tremurată. Plecat-am toți prin lume Și nimeni n-a rămas, Să-ți mângâie
LACRIMI DE MAMĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344837_a_346166]
-
fierbinți. Din ochi încet se scurg, În vale multe lacrimi, Iar îndelungul plâns, S-a ratacit prin patimi. Mai vrei măcar o dată, În brațe sa ne ții, Cu inima-sfărmată, Tu spui: Eu plec copii! Referință Bibliografică: LACRIMI DE MAMĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2092, Anul VI, 22 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
LACRIMI DE MAMĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344837_a_346166]
-
vrei măcar o dată, În brațe sa ne ții, Cu inima-sfărmată, Tu spui: Eu plec copii! Referință Bibliografică: LACRIMI DE MAMĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2092, Anul VI, 22 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
LACRIMI DE MAMĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344837_a_346166]
-
cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
aici, viteji neînfricați, încă de la facerea lumii, dialoguri înflăcărate din care s-au cristalizat idei strălucite, întocmai cum cristalul apare din nisipul încins, care s-au reflectat în mai multe scrieri ale sale, dar în special în poezia „Rugăciunea unui dac”: Mult comentată ca o rugăciune către Zamolxis, însoțită de înfricoșătoare blesteme. Printre numeroasele documente expuse: reviste ale vremii, scrisori, articole găsim o notificare- oamenii nu iubesc adevărul! Mă cutremur... Impresionant. Ce propoziție scurtă, și ce greutate are conținutul! Este de
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]